Transcript girlshare.ro_seminar genetica 12.01.12

Anomaliile cromozomiale
Cromozomii
• Citogenetica
• Cariotip
• International System of Human
Cytogenetic Nomenclature (ISCN,2009)
• 46,XX; 46,XY
• 45,X; 47,XXY
• 47,XX,+21
• 45,X/46,XX
Anomaliile cromozomiale
• Modificări genetice produse prin mecansime
cromozomiale specifice:
-segregarea anormală a cromozomilor in meioză sau mitoză
-recombinare intre-cromozomială aberantă
-reparare greșită a rupturilor cromozomiale
• Dezechilibru genic- anomalii fenotipice
• Frecvență - ≥8% din sarcinile recunoscute
clinic (1% n-n. vii)
Clasificare anomalii cromozomiale
A.Momentul producerii:
-constituționale
-dobîndite
B.Modul de afectare a
materialului genetic:
• numerice:
-poliploidii
-aneuploidii
• structurale (rearanjamente
cromozomiale):
-echilibrate
-neechilibrate
• disomia uniparentală
C. Numărul de celule afectate:
-omogene
- în mozaic
D. Tipul de cromozom afectat:
-autozomale
-gonozomale
-mixte
E.Tipul celulei afectate:
-somatice
-geminale
Anomaliile cromozomiale numerice
• Poliploidiile
- Triploidia: 3n=69,XXX (XXY)
-dispermia
-diandria
-diginia
- Tetraploidia: 4n=92,XXYY(XXXX)
- omogene sau in mozaic
- eroare în prima diviziune a zigotului
- Celulele implicate in regenerarea hepatică sînt tetraploide, în
măduva osoasă hemtogenă- megacariocite octaploide,
hexadecaploide
Aneuploidiile
• Monosomiile: 2n-1
• Trisomiile: 2n+1
• Tetrasomii, pentasomii
Cauzele aneuploidiilor
• Aneuploidiile omogene:
-Nedisjuncția în meioză
-Întărzierea anafazică
• Aneuploidiile în mozaic:
-Erori ale mitozei
Bolile cromozomiale autozomale
• Sindroame produse de trisomii autozomale:
-
Trisomia 21 -Sindrom Down
Trisomia 18 –Sindrom Edwards
Trisomia 13-Sindrom Patau
• Sindromul Down
• cea mai frecventă boală cromozomială: 1/700 n-n
-3/4 eliminați spontan (1/200)
-raportul sexelor 3/2 pentru băieți
• -descrisa clinic in 1866 de către John Langdon Down
Sindromul Down
Fenotip:
-hipotonie , hiperlaxitate articulară
-reflex Moro redus, gura intredeschisă
cu protruzia limbii
-profil facial plat, nas mic cu radăcina
aplatizată
-fante palpebrale oblice in sus și in
afară, pete ‘’Brushfield’’
-urechi mici ,jos inserate, hipertelorism,
epicant
-exces de piele pe ceafă, pelvis displazic
-furcă simiană, clinodactilie
Sindrom Down
-malformații viscerale(DSA, DSV, CAV,
atrezia/stenoza duodenală)
-dezvoltare psiho-motorie intîrziată
-talia va fi cu peste 2 DS sub media normală a
vîrstei
-obezitate
-dezvoltare pubertară incompletă și intîrziată
-sterilitate la bărbați si fertilitate redusă la
femei
-la nivelul creierului-similarități cu patologia
tipică din boala Alzheimer (peste 50 anidemență)
-la 50 ani-rata de supraviețuire 85%
Etiopatogenie
• Cauza: trisomia regiunii
21q22.1-22.3
• - genele aflate in
această regiune se
exprimă prin efect de
dozaj → fenotip clinic
caracteristic
• Nedisjuncția
cromozomială din
meioza maternă,
asociată vîrstei materne
inaintate
• Aprecierea riscului nașterii
unui copil cu Sindrom Downdepinde de vîrsta mamei
-la 35 ani 1 la 375
-la 40 ani 1 la 97
-la 45 ani 1 la 25
Depistare prenatală
• Metode biochimice: dublu
test, triplu test
• Screening ecografic(Sapt.1114)-edem nucal,femur scurt
• Biopsia/puncția de vilozități
coriale
• Amniocenteza
Sindrom Down
• Dezvoltare psiho-socială:
•
•
•
•
Retard mental, dificultăți în achiziție/învățare
Variabilitate foarte crescută a fucționării cognitive
Rar instituționalizare, incadrare învățămint de masă
Rezultatele - dezvoltarea persoanelor cu SD -asociate cu
educația și cu variabile ce țin de caracteristicile familiei
(Hauser-Cram și colab., 2001)
• Problemele comportamentale mai puțin severe la cei cu
Down decît la cei neafectați de sindrom dar cu nivel similar
al dizabilității cognitive (Chapman și Hesketh, 2000)
• Încadrare pe piața muncii
Monosomia
• Boli cromozomiale gonozomale
• Sindrom Turner- 45,X
• Determinat de monosomia X, completă sau
parțială, singura monosomie omogenă viabilă
la specia umană
• Incidența: 1/2500-1/3.000 n-n. de sex feminin
• 50-70% origine paternă- nedisjuncție,
întîrziere anafazică in meioza tatălui
Cariotip femeie cu sindrom Turner
Sindrom Turner
Perioada de nou-născuţi şi la vârstă mică:
-retard al creşterii pre şi postnatale
- pterygium colli
- limfedem al extremităţilor
- unghii mici şi convexe
- epicantus bilateral
- boltă palatină ogivală
- malformaţii cardiace
- malformaţii renale
Înainte şi la pubertate:
- talie mică (talia la adult nu depășește 150
cm)
• absenţa estrogenilor tradusă prin:
Lipsa caracterelor sexuale secundare:
- lipsa telarhăi
- lipsa exploziei staturale
- infantilism al organelor genitale
externe şi al uterului
- amenoree primară
- pilozitate de tip feminin, dar
puţin dezvoltată
Sindrom Turner
• Diagnostic
-testul Barr (rol orientativ)
- analiza cariotipului
• Tratament:
-corectarea retardului somatic
prin administrarea de hormon de
creştere
- inducția caracterelor sexuale
secundare prin administrarea de
estrogeni
• Ovarectomie profilactică
• Comportamental
-dezvoltare tipică
• Personalitate:
-maturitate , aptitudini sociale, stima
de sine (McCauley și colab., 1995).
Diferențele se estompează după
terapia cu hormoni de creștere
• Cognitiv:
-medii mai mici- teste percepție
spațială, inteligență verbală normală
- Cromozomul X activ in toate
celulele
- Amprentare parentală:
- X-matern: înalțime, anomalii
cardiovasculare
- X-patern: aptitudini cognitive mai
bune, acomodare cu situații
sociale (Skuse, 1997)
Sindrom 47,XYY
Etiologie:
- nedisjunctie in timpul
celei de-a II-a diviziuni meiotice
paterne
Incidența – 0,1%-3% din bărbații
cu retard mintal – cariotip 47,XYY
Fenotip: fizic normal
-statura peste medie,
-instabilitate emotionala,
-impulsivitate crescuta cu
comportament agresiv
-uneori comportament antisocial
-dezvoltare gonadală și testiculară
normală
-descendenți cu cariotip normal
Sindrom 47,XYY
•
•
Jacobs și colab.,1965- frecvență crescută a indivizilor cu genotip XYY intr-o
instituție pentru deținuți periculoși (Hook, 1973, sinteză)
”supramasculinizare” indivizi cu XYY- sporirea frecvenței comportamentelor
stereotipe sex-, gen-specifice
In extremă- bărbații XYY au fost caracterizați ca fiind ”psihopați sexuali
hipermasculinizați”
Cercetători cu perspective mai raționale au admis faptul ca e nevoie de studii
longitudinale prospective pentru a putea caracteriza sindromul
In Statele Unite aceste studii un nu putut fi realizate
•
Danemarca-(Witkin și colab., 1976)
•
•
•
-4.139-indivizi-12 XYY
-comitere infracțiuni- 9% genotip normal f.d. 42% XYY (5)
Infracțiunile comise- mărunte, fără gravitate
-dificultăți de invățare, impulsivitate