Transcript prezentare
Regulament al Ministerului Educației 15 octombrie 2014 Situații cu conotație negativă Pun în pericol viața și sănătatea copilului Prezintă pericol mare Încalcă grav drepturile copilului Au consecințe grave Situații cu conotație negativă Accidente Infracțiuni Abuz sexual Violență fizică sau psihică Neglijare severă Suicid și tentative de suicid Consum de droguri Abuz de alcool Infectarea cu HIV/SIDA Alte situații Principii generale de comunicare cu massmedia Respectarea interesului superior al copilului; Confidențialitatea datelor cu caracter personal; Responsabilitatea jurnaliștilor pentru respectarea eticii profesionale; Toleranță și nediscriminare; Transparența instituțiilor publice; Evitarea detaliilor șocante; Respectarea normelor legale, etice și morale; Respectarea prezumției nevinovăției. Adulții sînt obligați să protejeze copiii în orice situație Drepturile jurnaliștilor Jurnalistul este persoana care îşi câştigă mijloacele de trai prin colectarea, redactarea şi publicarea de informaţii referitoare la fapte şi evenimente de interes public, cu scopul diseminării publice. Jurnalistul îşi exercită profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Codul deontologic. Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice sau faţă de alte probleme care trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei. Cum comunicăm cu jurnaliștii? La solicitarea unui interviu jurnalistul trebuie să se prezinte și să informeze sursa ce instituție de presă reprezintă; Jurnalistul trebuie să informeze sursa despre modul în care va utiliza informația obţinută; Jurnaliștii pot filma, fotografia și realiza interviuri într-o instituție după o coordonare prealabilă cu directorul; Cum comunicam cu mass-media? În primul rînd – comunicăm. Toate solicitările din partea jurnaliștilor trebuie tratate cu respect și seriozitate și rezolvate cît mai urgent; Vorbim despre soluții; Reacțiile de tipul – nu comentăm, trebuie evitate; Dacă nu cunoaștem subiectul – cerem timp ca să ne documentăm; Nu ne limităm la prezentarea cazurilor, vorbim despre motivele care au determinat aceste cazuri; Nu intrăm în polemică cu jurnaliștii, păstrăm tactul și ținuta profesională; Solicitările parvenite în scris trebuie rezolvate cît mai urgent, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare. Cum comunicăm cu mass-media? Nu discriminăm copiii și părinții acestora în funcție de etnie, stare socială, dizabilitate; Nu specificăm etnia copilului sau părinților, dacă ei nu fac parte din etnia majoritară; Punem accent pe prevenire și pe soluții. Fiecare angajat să răspundă la întrebarea – ce am făcut pentru ca această situație să nu aibă loc? Ce lecții am învățat? Cum vom acționa pe viitor? La solicitarea jurnaliștilor – infirmăm sau confirmăm un anumit caz, fără a oferi date personale ale copiilor; NU utilizăm termeni denigratori în raport cu copiii și părinții. Răspunsuri cît mai succinte, bazate pe soluții, furnizate în timp util. Interviurile cu copiii Interviurile cu copiii - realizate în prezența unui adult (diriginte, psiholog școlar, director adjunct pentru educație, altă persoană de încredere a copilului); Nu vom admite intervievarea copiilor care au suferit de pe urma unui abuz sexual ; copii care au comis tentative de suicid; copii care au fost traficați sau au suferit alte forme grave de abuz; În cazurile grave de abuz, pentru a evita revictimizarea copiilor, vom recomanda jurnaliștilor să discute cu psihologul, asistentul social, altă persoană care cunoaște cazul; Date personale directe NU divulgăm: Numele prenumele, inițialele copilului sau părinților; Numele localității în care aceștia de află; Locul de muncă al părinților; Adresa de domiciliu; Diagnoza medicală; Vîrsta copilului, clasa/școala în care învață; Numărul de copii în familie; Detaliile care pot conduce la identificarea copilului nu trebuie divulgate nici în comunicarea oficială, nici în situațiile neoficiale. Excepții Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca un anumit copil să fie identificat. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului. Campania PRO TV ”Dăruiești și cîștigi” Investigația ”Copiii cu dizabilități în așteptarea rândului la școală și la grădiniță”. (http://www.investigatii.md/index.php?art=572) Date personale indirecte Numărul de copii în familie; Gradul de rudenie cu alți oameni din sat/oraș; Anumite evenimente tragice care s-au produs în această familie – le-a ars casa, a murit cineva din rudele foarte apropiate; Identitatea profesorului care preda în clasa în care învață copilul; Experiențe anterioare negative prin care a trecut familia sau copilul; Detalii care dăunează copilului ”Aflându-se la domiciliul său din satul Hansca, r-nul Ialoveni...” ”Doi ani a durat calvarul unei copile de care și-a bătut joc nimeni altul decât tatăl vitreg” ”Având intenția satisfacerii poftei sexuale cu fiica sa vitregă, minora Y (anul nașterii 1998) ”Crudul adevăr s-a aflat când minora Y a fost internată în secția de boli infecțioase cu diagnoza ”sifilis recent precoce”. ”De atunci, în repetate rânduri bărbatul a avut relații intime cu fata în mod pervers”). Ziarul ”Ora locală”, Ialoveni) Detalii care dăunează copilului *Este prezentată denumirea localității în care s-ar fi produs violul – satul Cârpești, r-nul Cantemir; * Sunt specificate inițialele victimei – V.P.; *Anul nașterii copilului – 2004; * Clasa în care învăța fetița; •Această informație este completată și cu alte detalii: „ambii părinți lucrează cu ziua prin sat, familia lor fiind calificată drept una socialmente vulnerabilă”, faptul că presupusl violator este rudă cu tatăl fetei; • (articolul ”Violată de verișorul ”Gazeta de Sud”) tatălui”, ziarul Detalii care dăunează copilului Articolul ”Mama proxenetă” publicat în ”Jurnal de Chişinău” (25 octombrie 2011) sunt prezente mai multe detalii despre victimă care pot duce uşor la identificarea ei: ”Minora are acum 15 ani”, ”Mama fetei este vorbitoare de limbă rusă, din localitatea Poiana, raionul Edineţ”. Autorul articolului mai menționează că acum câțiva ani familia și-a pierdut casa într-un incendiu. ”Locuitorii comunei Poiana nu au o părere bună despre mama minorei, deşi susţin că nu ştiau că aceasta îşi forţa fiica să întreţină relaţii sexuale cu bărbaţi”. În aceste condiţii se pare că presa şi poliţia au fost cei care iau informat pe locuitorii satului despre drama prin care a trecut adolescenta, prejudiciindui viitorul. Detalii care dăunează copilului ,,Mărturiile unei minore de 14 ani au şocat locuitorii satului Balatina, raionul Glodeni” ”Minora este al doilea copil în familie, locuia cu alţi doi fraţi” ”De mama fetei nu ştie nimeni nimic de cinci ani. A plecat la Moscova, unde s-a căsătorit cu un cetăţean străin”. Sursa: articolul ”Tată grijuliu sau monstru”, ”Jurnal de Chişinău”. Prezumţia nevinovăţiei. Cum o respectăm? - Nerespectarea prezumţiei nevinovăţiei - prezentarea unei persoane acuzate de a fi încălcat legea drept infractor în situaţii în care nu exista o decizie judecătorească definitivă. - - Conform Constituţiei, orice persoană este considerată nevinovată până în momentul în care vinovăţia sa este confirmată de o hotărîre judecătorească irevocabilă. Nu poate fi numită „traficant” o persoană care e doar acuzată de trafic de fiinţe umane sau violator - cineva despre care se presupune că ar fi comis un abuz sexual. De evitat calificările de tipul ”abuzator”, “proxenet”, “traficant”, „violator”, „pedofil”, „asasin”, ”bandit”. Ce formule utilizăm în comunicarea cu mass-media ? În toate acțiunile ne ghidăm prioritar pe drepturile copilului; Pentru a nu dăuna copilului ne abținem de la orice comentarii; Înțelegem interesul massmedia pentru acest subiect; Vom face tot posibilul ca să vă oferim o informație corectă și obiectivă; Suntem interesați ca acest caz să fie soluționat în interesul copilului; Vom face tot posibilul ca să evităm astfel de situații pe viitor; Vom reveni cu detalii de îndată de cazul va fi soluționat; Comunicarea în situaţii de criză Nu negaţi ceea ce este evident; Asumaţi-vă responsabilitatea care vă revine pentru cauzarea situaţiei de criză; Fiţi proactiv şi promiteţi că veţi soluţiona problemele pe care puteţi soluţiona; Demonstraţi Păstraţi-vă mai tîrziu ce aţi reuşit să faceți; demnitatea profesională; Evitaţi să confruntaţi jurnaliştii. Păstraţi-vă şi fiţi amabil. calmul Idei și sugestii pentru o bună comunicare cu mass-media * Listă de contacte ale tuturor mediilor de informare din regiune şi cele la nivel republican. * Identificaţi jurnaliştii care scriu pe domeniul social, educaţie. * Organizaţi întâlniri neformale cu jurnaliştii, cu redactorii. * Organizaţi evenimente publice, creaţi evenimente. * Participaţi la dezbaterile publice televizate, mergeţi cu propuneri/sugestii/materiale informative pentru anumite articole de presă la ziarele locale, emisiuni la posturile de radio şi tv. * Creaţi un grup de jurnaliști prietenoși, dintre cei profesionişti, interesați de tematică, atrageți jurnalişti tineri. * Oferiţi cât mai multă deschidere către presă, trataţi-i cu încredere pe jurnalişti. * Oferiţi cât mai multă informație utilă jurnaliştilor.