Transcript WVS

Psihologie interculturală
Alin Gavreliuc
Universitatea de Vest din Timișoara
2011
Individualism-colectivismul și variabilele
conexe


Şi dintr-o perspectivă organizaţională mai largă (şcoala
reprezentînd numai unul din mediile organizaţionale
posibile), culturile colectiviste şi individualiste prezintă
diferenţe ce se cuvin luate în seamă.
Studiile au indicat diferenţe semnificative în ce priveşte:



satisfacţia în muncă şi stresului profesional (Chiu, Kosinski,
1999; Spector et al., 2001a),
motivaţia pentru muncă (Triandis, Suh, 2002), distribuirea
resurselor (Leung et al., 1997; Triandis, Suh, 2002),
comportamentul în cadrul organizaţiei (Triandis, Suh, 2002),
munca în echipă, compoziţia, procesele de grup şi rezultatele
grupului (Cocs, Lobel, McLeod, 1991; Earley, 1991; Watson,
Kuman, Michaelsen, 1993; Sosik, Jung, 2002; Sosik et al., 2005).
DFP, M/F, EI, PTS/L




DFP - Domeniile principale în care se manifestă inegalitatea sunt: normele
sociale, statutul social şi prestigiul, posesiunea materială, putere, legile,
regulile şi drepturile.
În şcoală, efectele DFP (Hofstede, 1986) se observă în ceea ce priveste:
distanţa în relaţia profesor – elev, felul comunicării, tipul de educaţie, stilul
de învăţare, persoana care are de obicei iniţiativa în clasă şi critica
profesorului.
M/F - în societăţile masculine normele sociale sunt orientate spre sine, banii
şi valorile materiale sunt mai importante, iar omul „trăieşte pentru a
munci”, pe cînd în cele feminine, normele sociale sunt orientate spre relaţii,
calitatea vieţii şi oamenii sunt mai importanţi, iar omul „munceşte pentru a
trăi” (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003).
În şcoală, efectele dimensiunii masculinitate - feminitate se observă în
legătură cu următoarele elemente (Hofstede, 1986): tipul de
comportament, alegerea materiilor de studiu, reperul pentru evaluarea
elevului, modul in care este lăudat elevul, modul in care se face aprecierea
calităţilor elevului, eşecului şi modul de aplicare a pedeapselor.
DFP, M/F, EI, PTS/L



EI - societăţile care au un scor ridicat la EI preferă mai mult
situaţiile structurate decît cele nestructurate, cele în care au
direcţii precise de orientare a comportamentului (Smith,
Dugan, 1996, p. 232) şi încearcă să reducă nesiguranţa prin
adoptarea unor reguli stricte şi numeroase, precum şi prin
implementarea unor ritualuri specifice (de exemplu,
planificarea detaliată).
În şcoală, efectele dimensiunii evitarea incertitudinii (EI) se
exercită, după G. Hofstede (1986), asupra următoarelor
registre: stilul de învăţare, limbajul profesorilor, recunoaşterea
propriilor limite, modul de exprimare al emoţiilor şi al
dezacordului cu profesorul, implicarea părinţilor.
PTS/L - imensiunea PTS/L se referă la modul în care subiecţii
îşi distribuie angajamentul pe termen lung şi se raportează la
tradiţie.
Sinteză

paradigme explicative disciplinare diverse:



antropologie culturală (tipare relaționale, A. Fiske; culturi
dependente de context, E. T. Hall),
psihologie socială (grila valorică a lui S. Schwartz, studiul
Chinese Culture Connection coordonat de M. H. Bond, modelul
lui H. Trompenaars),
sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii
post-materialismului, elaborați de R. Inglehart), psihosociologia organizațională (modelul GLOBE).
Modelul Schwartz


S. Schwartz a propus organizarea celor zece tipuri de
valori în două perechi opuse de categorii de nivel de
generalitate mai crescut.
În prima opoziţie:



unele valori reflectă motivaţia pentru întărirea <afirmarea> de
sine (putere şi realizare), pe de-o parte,
şi valori care reflectă motivaţia spre transcenderea sinelui
(universalism sau bunăvoinţă), pe de altă parte.
În a doua pereche întîlnim:


la un pol valori care reflectă motivaţia pentru conservatorism
(tradiţie, conformitate şi securitate),
iar la polul opus valori care reflectă motivaţia pentru
deschiderea spre nou (auto-direcţionare şi stimulare).
Modelul Schwartz
Modelul Schwartz – global / România
Modelul Schwartz - România
(apud Voicu, 2010, p. 19)
Patternuri relaționale, culturi dependente
de context și orientări temporale

E. T. Hall, toate “tranzacţiile informaţionale” pot fi
caracterizate ca fiind dependente puternic, moderat sau
modest de context. “Tranzacţiile informaţionale puternic
dependente de context au ca trăsătură principală
existența informației pre-programate, care se află în
receptor şi în “decor”, în mesajul transmis infiltrîndu-se
doar informaţiile minimale. Tranzacțiile slab dependente
de context sunt articulate într-un mod opus. Cele mai
multe dintre informaţii trebuie să existe în mesajul
transmis, pentru a compensa ceea ce lipseşte în context.”
(Hall, 1976/2009, p.101)
Culturi dependente de context și
orientări temporale
Culturi monocronologice vs. policronologice
(E. T. Hall)
Registru
Cultura monocronologică
Relații interpersonale
Relațiile
interpersonale
Cultura policronologică
sunt
subordonate Programul
programului prezent.
Coordonare activă
prezent este subordonat
relațiilor interpersonale.
Programul coordonează activitatea, timpul de Relațiile
întîlnire este rigid.
interpersonale
activitatea,
timpul
de
coordonează
întîlnire
este
flexibil.
Managementul sarcinilor
Sarcinile sunt luate pe rînd.
Mai
multe
sarcini
sunt
efectuate
timpul
personal
simultan.
Pauze și timp personal
Structura temporală
Separarea
timpului
Pauzele și timpul personal sunt ”sacre”, Pauzele
și
indiferent de legăturile personale.
subordonate legăturilor personale.
Timpul este inflexibil, rigid.
Timpul este flexibil, fluid.
sunt
de Timpul de lucru este clar separat de cel Timpul de lucru nu este clar separat de
lucru/personal
personal.
cel personal.
Percepție organizatorică
Activitățile sunt izolate de organizarea ca Activitățile sunt integrate în organizarea
întreg, sarcinile sunt măsurate prin durata în ca întreg, sarcinile sunt măsurate ca
timp (activitate / oră sau minut)
parte a scopului organizatoric final.
Dimensiuni culturale și leadership –
modelul GLOBE



Robert J. House (2004), profesor la Wharton School of
University of Penssylvania
Leadership = ”abilitate a unui individ de a influența, motiva și
de a îngădui altora să contribuie la eficacitatea și succesul
organizației din care fac parte” (House et al., 2004, p. 15) examinat intercultural prin intermediul a 170 de coinvestigatori din 62 de culturi naționale.
GLOBE – un acronim care combină inițialele ”Global Leadership
and Organizational Behavior Effectiveness” –, proiectul de
amploare a reunit o echipă interdisciplinară care a combinat o
metodologie cantitativă cu una calitativă, colectînd date de la
17300 de subiecți de la nivelul middle-management, din 951 de
organizații.
Modelul GLOBE
Clustere societale și compoziția acestora:
Anglo-saxon - 7
Europa latină - 6
Europa Nordică - 3
Europa Germanică - 5
Europa Estică - 8
America Latină - 10
Africa Sub-Sahariană - 5
Orientul Mijlociu - 5
Asia de Sud-Est - 6
Asia Confucianistă - 6
Dimensiuni culturale în modelul GLOBE
Orientare
către Evitarea incertitudinii
Orientare către oameni
performanță
Colectivism instituțional
Colectivism in-grup
Asertivitate
Egalitarism de gen
Orientare către viitor
Distanță față de putere
Modelul GLOBE
Dimensiuni primare ale leadership-ului – modelul GLOBE
Competent administrativ
Decisiv
Non-participativ
Autocratic
Diplomatic
Orientat către performanță
Autonom
Capabil
de Procedural
compromisuri
Charismatic/vizionar
Orientat către oameni
Centrat pe sine
Charismatic/inspirațional
Integru
Conștiința statutului
Charismatic/capabil
de Răuvoitor
colaborarea
în
echipă
sacrificiu de sine
Inductor de conflicte
Realizează
Modest
Integrator al echipei
Ex:
-
”competent administrativ” echivalează cu favorizarea a patru atribute: ordonat, abilități administrative,
organizat, bun administrator.
-
”integrator al echipei” cuprinde patru atribute: comunicativ, creator de echipe, informat, integrator.
Modelul GLOBE
Dimensiuni globale ale leadership-ului
Orientat către echipă
Charismatic/bazat pe valori
- Realizează
- Charismatic/vizionar
colaborarea în echipă
- Carismatic/inspirațional
- Charismatic/capabil
sacrificiu de sine
de
- Integrator al echipei
- Diplomatic
- Integru
- Răuvoitor**
- Decisiv
- Administrativ
- Orientat către performanță
competent
Auto-protectiv
- Centrat pe sine
- Conștiința
statutului
- Inductor
conflicte
- Capabil
compromisuri
- Procedural
Participativ
Orientat către oameni
- Autocratic**
- Modest
- Non-participativ**
- Orientat către oameni
Obs. ** = scoruri inversate
de
Autonom
- Autonom
de
Modelul GLOBE

În cadrul celor 10 clustere formate din arii culturale
distincte, cele nouă dimensiuni culturale (precum
”orientarea către performanță”, ”asertivitate”, ”distanță
față de putere” etc), luate ca variabile independente, se află
în relație cu cele șase dimensiuni globale ale leadership-ului
(de tipul ”charismatic/bazat pe valori” sau ”orientat către
echipă”), considerate variabile dependente, iar asocierea
este realizată în egală măsură în termeni de practici
(realitate) și valori (dezirabilitate), atît la nivel
organizațional, cît și societal.
Modelul GLOBE – scoruri medii (”realitatea”)
Modelul dimensiunilor culturale rezultat din
proiectul World Values Surveys (WVS)


Harta cea mai cuprinzătoare a unor dimensiuni culturale specifice
elaborate în urma unor studii la nivel structural-societal, cu o
metodologie precumpănitor sociologică, a fost realizată de către
echipa coordonată de către profesorul Roland Inglehart (1997) și
colaboratorii săi (Inglehart, Norris, 2004; Inglehart, Welzel, 2005;
Welzel, Inglehart, 2010), în cadrul celui mai amplu proiect de
cercetare a valorilor culturale la nivel mondial: World Values Surveys.
Profilul patternurilor atitudinale și valorice fundamentale – prin
intermediul unor indicatori agregați în scoruri factoriale – se poate
concentra, în registrul maximei sinteze, în două dimensiuni polare:


valorile rațional-seculare vs. valorile tradiției, precum și
valorile exprimării de sine vs. valorile supraviețuirii, ce ilustrează puterea
implicită a contextelor sociale și istorice de a impune actorilor sociali
(indivizi, grupuri) precumpănitor registrul contrîngerilor (însoțite de
frustrare și dezangajare publică) sau cel al alegerilor (însoțite de
oportunități și angajare comunitară).
WVS - sinteză
WVS
Relații între indicatori psiho-sociali și favorizarea contrîngerilor vs. alegerilor umane în
modelul WVS
WVS
Relații dintre variabile psiho-sociale agregate și valorile rațional-seculare
WVS
Relații dintre variabile psiho-sociale agregate și valorile exprimării de sine
WVS
Distribuirea culturilor naționale pe harta WVS, în raport cu asocierea dintre valorile
exprimării de sine și valorile rațional-seculare
WVS
Cohorte generaționale, opțiuni axiologice și arii culturale specifice în WVS
WVS - Concluzii

Se poate, de asemenea, observa cum societățile care au depășit impasul
sărăciei și al lipsei de speranță socială favorizează starea de bine subiectivă,
calitatea vieții, autodeterminarea, trăirea de experiențe noi, intense, autogratificante, toate reunite în alegerea implicită a ceea ce R. Inglehart califică
drept valori post-materialiste, depășind căutarea specifică societăților
precedente pentru valori materialiste. O asemenea mutație este cu atît mai
pregnantă cu cît noile generații au crescut în condiții economico-politice și
de securitate socială fără precedent, care au generat politici publice
convingătoare ce au încurajat acceptarea diversității, protecția mediului,
angajarea mai activă a cetățenilor la luarea deciziilor în comunitate. Aceste
noi valori reflectă, totodată, împărtășirea, la scară largă, a toleranței față de
toate formele alterității, incluzînd în aceste categorii străinii, minoritățile
sexuale sau cele confesionale, favorizînd egalitatea simbolică de gen.
Schimbarea dinspre valorile supraviețuirii înspre cele ale exprimării de sine
include, în același timp o mutație semnificativă în practicile de creștere a
copiilor, de la accentuarea muncii intense la favorizarea imaginației și a
toleranței, ca valori esențiale care trebuie transmise intergenerațional.