Transcript maduva sp - WordPress.com

Sistemul nervos central
Măduva spinării
Obiectivele cursului
• Măduva spinării – generalități – localizare - limite
- raporturi
- configurație exterioară
- organizare
- vascularizație
- reflexe
Anatomie clinică
Măduva spinării
• = parte a axului cerebrospinal – situată in canalul
vertebral
• între peretele osos –
măduvă  meningele
• forma generală – tijă
cilindrică aplatizată
antero-posterior
• lungime: 42-45 cm
• lățime: 1 cm
Măduva spinării
• Prezintă 2 dilatări:
1. cervicală - superioară: C4T1 – fibrele de origine ale
plexului brahial 
membrele superioare
2. lombară – inferioară: T10L1 – fibrele de origine ale
plexului lombo-sacrat 
membrele inferioare
-Conul medular
↓↓↓
-Filum terminale
-Coada de cal – sub L2
Măduva spinării
• Limite:
sup:
- Nervos - Decusatia piramidala
- Osos : planul orizontal tangent la
marginea superioara a atlasului
inf:
- L2.
Limita inf determinata de fenomenul de
ASCENSIUNE APARENTA A MADUVEI!!!
Anatomie clinica –
Puncția lombară
Dermatom = aria musculocutanată deservită de
fibrele unui nerv spinal.
Raporturi
• meningele: spatiul subarahn.
si epidural
• tesut adipos
• plexul venos intrarahidian
• Anterior:
- fata post corpi vert
- discuri intervertebrale
• Posterior:
- lamele vertebrale
- baza proceselor spinoase
- ligamentele galbene
Configuratia externa MSp
• Fata ant.: sant median ant = fisura
mediana
• Fata post. : sant median post.
• Sant colat post.
• Sant colat ant.
↓↓↓↓
Originea aparenta a
radacinilor NN Sp
Configuratia externa MSp
• Santurile mediane
• Santurile colat
• cordoanele: 3 benzi longitudinale
albe :
- anterior
- lateral
- posterior
Portiunea cervicala a cordonului posterior este
divizata de un sant longitudinal = santul
posterior intermediar in 2 parti:
- intern: fasc. Goll
- extern: fasc. Burdach
Delimitarea cordoanelor
Structura MSp
• Substanta alba:
- fascicule nervoase care conduc
impulsuri ascendente si descendente
• Substanta cenusie:
- corpi neuronali
- sinapse
Substanta alba
•
•



•
•
•
Fibre mielinizate - continute in cordoane
Fascicule – clasificare d.p.d.v Morfologic:
origine: encefalica
medulara
extranevraxiala
directia: verticala
orizontala
lungimea: lungi
medii
scurte
Functia:
1. Ascendente
Senzitiva
2. Descendente
Motorii
3. Asociative
Asociative
Substanta cenusie
• “H” + comisura cenusie - pre si retro-ependimar – canal ependimar
(inconjurat de substanta gelatinoasa centrala)
- post – raport cu septumul glial (median)
- ant: separata de fisura mediana prin comisura alba
Substanta cenusie
• Mase laterale:
1. Corn anterior
2. Corn posterior
3. Corn lateral
Corn anterior
- Motor
- Voluminos
Corn posterior
- Senzitiv – alungit
- Separat de santul colateral posterior printr-o lama de
substanta alba = zona marginala Lissauer;
Corn lateral
vegetativ
Substanta reticulata
= interfata sistemului autonom
• Intre
- cornul lateral
- baza cornului
post.
Nucleii de substanta cenusie
•
Cornul posterior (post.  ant.):
- stratul zonal Waldeyer
- nucleul gelatinos Rolando
- nucleul capului
- nucleii bazilari: medial - Clarke
lateral – Bechterev
•
Cornul lateral – simpatic si
parasimpatic (S2-S4)
•
Cornul anterior : 5 nuclei
- antero medial si lateral
- postero medial si lateral
- central
Nervul spinal
Radacinile NSp
• Traiect, directie, raporturi :
- Radacinile ant. si post – converg la nivelul gaurii intervertebrale;
- Ggl spinal – in canal sau la nivelul gaurii intervert.;
Ramurile NSp
1. Ramura post. – muschii
spatelui
2. Ramura ant. = plexuri
nervoase SAU NN.
intercostali
3. Ramura mening.
4. Ramura comunic. alba
Anatomie clinica
NORMAL SPINAL
CORD MRI
Anatomie clinica
Post-traumatic injury
Importanta clinica
Leziunile MSp – simptome clinice
Medicina regenerativa
Vascularizatia MSp
• Aport arterial si un
drenaj venos;
• NU exista
LIMFATICE!!!
• Arterele superficiale:
• a) – artera spinala anterioara - la
nivelul fisurii mediane.
• b) - artera spinala posterioara
dreapta – in lungul santului colat
post drept
• c) - artera spinala posterioara
stanga – in lungul santului colat
post stang
• d) – reteaua orizontala
perimedulara - vasocorona asigura vascularizarea cordoanelor
de subst alba – furnizate de arterele
radiculo-medulare.
Principalele surse
arteriale
Vascularizatia venoasa a MSp
• Vv = mai numeroase si mai voluminoase decat arterele
Ex : marea vena spinala dorsala (post. median)
Vascularizatia venoasa a MSp
• In canalul vertebral:
– retea venoasa
plexiforma subarachn.
• In spatiul epidural si
anastomozate cu venele
vertebrale
= VV epi – durale (pot fi
responsabile de
hematoame
intervertebrale ce
comprima maduva! )
Vene segm. Lomb.
Vene intercostale
VCI
Venele azygos
Anatomie clinica - Angiograme
MRA - spinal cord arteries
MRA - Spinal venes
Spinal
Arteriovenous
Fistulas malformation
at the conus
medullaris
Reflexe medulare
Reflexul
= raspuns motor rapid, predictibil la un stimul
• Reflexele inascute – involuntare
• Reflexe achizitionate - complexe, invatate
Natura raspunsului reflex
• Somatic: implica muschii scheletali inervati de fibre
motorii
• Autonomic (visceral) - reflexe controlate de neuroni
viscerali
– Frecventa cardiaca, respiratorie, digestie, mictiune,
etc
• Reflexe medulare - integrate la nivel medular
• Reflexe craniene - integrate encefalic
• Pot sa fie mono sau polisinaptice
Componentele arcului reflex
• 1. Activarea Receptorului: locul stimulului
• 2. Activarea Sneuronului sensitiv: transmite
impulsuri aferente spre MSp (SNC)
• 3. Procesarea informatiei la nivelul Centrului de
Integrare: sinapse (reflex monosinaptic) SAU
interneuron (polisinaptic) dintre neuronul senzitiv
si cel motor
• 4. Activarea Neuronului motor – transmite
impulsul periferic
• 5. Efector = ms sau gld
Interneuron
Reflexe medulare
• 4 reflexe somatice importante inchise la nivel
medular:
– Reflexul de intindere = MONOSINAPTIC
– Reflexul tendinos
– Reflexul flexor(retragere)
– Reflexul extensor incrucisat
De remarcat actiunea
ciocanului!
Reflexul de intindere
Ex – reflexul patelar
De remarcat LIPSA
ciocanului!
Reflexul Tendinos
Reflexul flexor - de
retragere
Reflex
Extensor
Incrucisat
Proprioceptive reflex
Reflexul plantar superficial
• Testeaza MSp- neuromerele L4 - S2
• Indirect – determina daca fascicolul corticospinal
este functional
• Desenarea cu un obiect ascutit pe fata plantara a
piciorului duce la un reflex de flexie a degetelor
(reflex plantar)
• Patologic => dorsi-flexie plantara = semnul Babinski
Reflex plantar – semnul Babinski
Structura MSp
Topografia fasciculelor medulare