Transcript File

Patologia chirurgicala a
intestinului subtire
Boala
Crohn a intestinului
Boala diverticulara
Tuberculoza intestinala
Invaginatia intestinala
volvulusul intestinal
Ischemia cronica mezenterica
Enterita radica
Tumorile intestinului subtire
Boala Crohn a intestinului

Definitie: inflamatie cronica granulomatoasa a
intestinului subtire (Crohn, Ginsburg si Openheimer,
1932)
-orice segment al tubului digestiv
-inflamatie predominanta a submucoasei
Boala Crohn a intestinului

Epidemiologie
-cea mai frecventa afectiune chirurgicala a intestinului
subtire
-rasa alba
-dezvoltare socio-economica
-20 ani/50 ani
Boala Crohn a intestinului

Etiopatogenie
-factori genetici
-factori infectiosi (incert)
-factori imunologici (niveluri crescute IgA, IgM, IgE)
-factori vasculari (cresterea permeabilitatii vasculare)
-alti factori (stres, fumat, contraceptive orale)
Boala Crohn a intestinului

Anatomie patologica
Macroscopic
-discontinuitatea leziunilor!
-intestin ingrosat, hiperemic
-mezenter indurat
-adenopatii loco-regionale
-leziuni izolate sau multiple
-ulceratii aftoide (pietre de pavaj)
-stenoze, fistule
Microscopic
-granulom epitelioid gigantocelular!
-infiltrat inflamator cronic mononuclear( lamina proprie si submucoasa)
-adancirea criptelor si diminuarea vilozitatilor
-hipertrofia neuronala
Boala Crohn a intestinului
Tablou clinic
Semne generale

-inapetenta
-scadere ponderala
-fatigabilitate
-subfebrilitate
-transpiratii nocturne
-tulburari de crestere
Boala Crohn a intestinului

Semn digestive
-diaree- moderata, neansotita de dureri, uneori caracter nocturn
-durere- difuza sau in cadranul inferior drept (1-3 ore postprandial)
-steatoree
-hematochezie
-greata
-varsaturi
-borborisme
-fistule, abcese perianale- pot precede diagnosticarea bolii
Boala Crohn a intestinului

Semne extradigestive
-eritem nodos
-artralgii
-sacroileita- independent de puseele evolutive si tratament
-litiaza biliara- tulburari de resorbtie a sarurilor biliare
-anemie- hemoragii oculte, deficit de vit B12, Fe
-tromboflebita- staza si deshidratare
Boala Crohn a intestinului

Paraclinic (Ingrosarea peretelui si ingustarea
lumenului intestinal)
-eco
-CT
-RMN
-irigografie
-colonoscopie
Boala Crohn a intestinului

Diagnostic diferential
-colita ulceroasa
-TBC
-limfom
-ileite
-endometrioza
-tumori carcinoide
Boala Crohn a intestinului

Complicatii
-ocluzia intestinala
-perforatia
-fistule
-hemoragii
-uropatia obstructiva (compresie ureterala extrinseca)
-malignizare
Boala Crohn a intestinului
Tratament
Regim igieno-dietetic
Alimentatie:

-enterala (hipercaloric, hiperproteic)
-parenterala (situatii extreme)
Boala Crohn a intestinului
Tratament medicamentos
Patogenic

-Sulfsalazina
-Acid 5-aminosalicilic
-Corticosteroizi
-Imunosupresoare-Azatioprina, Ciclosporina
-Metronidazol (+/_ Ciprofloxacina)
Simptomatic
-antidiareice (colestiramina, loperamid, metamucil)
-antianemice(Fe, Ac. Folic, vitamine de grup B, oligoelemente)
Boala Crohn a intestinului

Tratament chirurgical
-ocluzie
-abcese
-fistule
-tulburari de crestere
-peritonita
Boala Crohn a intestinului
Tehnici operatorii:
-clasice: -derivatie digestiva ileo-colica

-ileostomie
-rezectie segmentara
-miniinvazive:-drenaj percutan (ghidat imagistic)
Boala diverticulara a intestinului

Definitie: dilatatii sacciforme ale peretelui intestinal
care comunica cu lumenul
-congenitali (adevarati)
-dobanditi (pseudodiverticuli)
Boala diversticulara a intestinului

Fiziopatologie
-pulsiune -tulburare de motilitate
-predominant pe jejun
-congenitali –anomalii de dezvoltare la nivelul peretelui
intestinal
Boala diversticulara a intestinului

Tablou clinic (80% diagnostic incidental)
-anemie
-discomfort epigastric
-nivele hidroaerice
-balonari
-satietate precoce
Boala diverticulara a intestinului

Paraclinic
-Tranzitul baritat digestiv
-Ecografie abdominala
-TC abdominala
Boala diverticulara a intestinului

Complicatii
-ocluzia intestinala
-hemoragia digestiva
-sindromul de malabsorbtie
-diverticulita
-perforatia
-malignizarea
Boala diverticulara a intestinului

Medical
-antibioterapie
-vitaminoterapie
-antialgice

Chirurgical
-enterectomie
Diverticulul Meckel





Cel mai frecvent diverticul digestiv
1598 Hildanus
Rest al canalului omfalo-mezenteric
Localizare-marginea antimezostenica a ileonului
40-100cm de valva ileo-cecala
Tuberculoza intestinala

Definitie
-forma primara / secundara
-portiunea terminala a intestinului subtire
-Mycobacterium bovis / Mycobacterium tuberculosis
-pacienti imunosupresati
-conditii socio-economice modeste
Tuberculoza intestinala
Anatomie patologica
Macroscopic

-ulceratii mucoase friabile
-stricturi intestinale
-adenopatii mezenterice
-perete intestinal ingrosat
-tuberculoame pe peretele intestinului afectat
Tuberculoza intestinala
Anatomie patologica
Microscopic

-edem, infiltrat celular limfocitar, hiperplazie limfatica
-cazeificari ale granuloamelor la nivelul placilor Payer
-granulomul tuberculos gigantocelular (Langhans)
-ggl mezenterici regionali – necroza cazeoasa si
calcificari
Tuberculoza intestinala

Tablou clinic
-simptome digestive (dureri abdominale, greata, varsatura, diaree)
-impregnare bacilara (febra, transpiratii nocturne, scadere ponderala)
-tulburari de tranzit (diaree, sd.subocluziv)
-formatiune tumorala abdominala
Tuberculoza intestinala

Paraclinic
-IDR la tuberculina- valoare relativa
-HLG- limfocitoza
-Tranzit baritat digestiv- ulceratii, noduli, stricturi
-Irigografia- scurtarea colonului ascendent, distorsionarea cecului,
insuficienta valvei ileo-cecale (semnul Fleischer)
-Colonoscopia- ulceratii, stricturi, pseudopolipi
-CT- ingrosarea peretelui intestinal, adenopatie regionala masiva
-Laparoscopia/laparotomia
Complicatii







Ocluzie intestinala
Sd. de malabsorbtie
Hemoragii
Fistule
Abcese
Perforatii
Peritonita
Tuberculoza intestinala

Tratament
-Profilactic
-Medical (Izoniazida+Etambutol+Rifampicina)
-chirurgical
Invaginatia intestinala

Definitie: telescoparea unui segment de tub digestiv
in interiorul unui alt segment de tub digestiv
-idiopatica-copii
-secundara
-cauze oragnice( polipi, diverticuli, TBC)
-cauze functionale (infectii, intoxicatii, adenopatie
mezenterica)
Invaginatia intestinala

Clasificare
Morfologica
-simpla – 3 cilindri
-complexa – 5-7 cilindri
Invaginatia intestinala
Clasificare
Localizare

-ileo-cecale
-ileo-colice
-ileo-ileale
-jejuno-ileale
-jejuno-jejunale
Invaginatia intestinala
Clasificare
Clinica

-acuta- ocluzie intestinala hiperalgica
-subacuta- subocluzie intermitenta (invaginare si deinvaginare spontana)
-cronica- alternanta constipatie-diaree sanghinolenta
Imagistica

Rx abd. simpla: nivele hidroaerice, pneumoperitoneu

Irigografia: imagini de semicupa, luna, trident sau cocarda cu
centru clar

Ecografia: semnul tintei, semnul pseudo-renal
Invaginatia intestinala

Tratament
Conservator
-la copii
Chirurgical
-reducerea manuala a invaginatiei cu rezectie limitata
-rezectie larga intestinala
Volvulusul intestinal

Definitie: rotatie axiala a unui segment de intestin in
jurul axului mezenteric

Etiologie:
-bride
-tumori intestinale
-blocuri aderentiale
-consum mare de fibre vegetale
-ileus biliar
Volvulusul intestinal
Etiopatogenie
Volvulus primar

-mai frecvent la copii
-la adulti-postoperator si postpartum
Volvulus secundar
-mai frecvent la adulti
-obstacol intra/extraluminal
Volvulusul intestinal

Anatomie patologica
-edem al intestinului si mezenterului
-transudat hemoragic intra- si extraluminal
-vase mezenterice trombozate
-necroza de perete intestinal
-perforatie
Volvulusul intestinal
Diagnostic
Clinic

-varsaturi
-distensie abdominala
-dureri abdominale
Paraclinic
-Rx abdominal (nivele hidroaerice, pneumoperitoneu, “tuburi de orga”)
Ischemia acuta mezenteriala

Definitie: flux sanguin inadecvat prin circulatia
mezenterica (arteriala sau venoasa)

Clasificare:
-embolica
-trombotica
-non-ocluziva
-tromboza venoasa
-secundara extravasculara
Ischemia acuta mezenteriala

Ischemie embolica
-emboli cardiaci (IMA, SM, FiA, endocardita)
-trombembolie ateromatoasa aortica
-cateterizare arteriala
Ischemia acuta mezenteriala

Ischemie trombotica:
-ASC
-ICC severa
-arterite
-anevrism Ao
-disectie Ao
-socul endotoxinic (CID)
-displazia fibromusculara
Ischemia acuta mezenteriala

Ishemie non-ocluziva
-hipovolemie
-vasopresoare (cocaina, digitala, vasopresina, diuretice)
-socul septic
-ICC severa
-IAo
-chirurgie cardiaca sau abdominala
Ischemia acuta mezenteriala

Ischemie prin tromboza venoasa
-hipercoagulabilitate (sarcina, contraceptive orale, PV,
trombocitoza)
-infectii (apendicite, diverticulite, abcese peritoneale)
-tumori (compresiune)
-ciroza (HTP)
-traumatisme venoase (accidente, chirurgie)
-pancreatita
Ischemia acuta mezenteriala

Ischemie secundara extravasculara
-strangulare
-volvulus
-invaginare
-compresie tumorala
Ischemia acuta mezenteriala

Tablou clinic
-durerea abdominala (intensitate variabila)
-sindrom dispeptic (anorexie, greata, voma)
-tulburari de tranzit digestiv (diaree, constipatie)
-distensie abdominala
-sangerare intestinala
-semne de sepsis (tahicardie, tahipnee, hipotensiune, febra,
alterarea statusului mental)
Ischemia acuta mezenteriala
Examenul fizic
Semne clinice generale:

-revelatoare pentru factorii de risc
-revelatoare pentru evolutia bolii (sepsis)
Semne clinice locale:
-sensibilitate abdominala
-zgomote intestinale (accentuate / absente)
-scaune modificate (melena / rectoragii)
-semne de iritatie peritoneala
-masa tumorala palpabila
Ischemia acuta mezenteriala
Paraclinic
Analize de laborator:

-HLG
-Ht
-uree si creatinina
-bilirubina
-amilaze
-TGO, TGP
Ischemia acuta mezenteriala
Paraclinic
Imagistica:

-Rx abdominala simpla (abdomen opac, mici nivele hidroaerice)
-angiografia
-CT
-RMN
-Eco standard
-Eco doppler
Ischemia acuta mezenteriala

Diagnostic diferential
-abdomenul acut chirurgical / medical
-disectia si anevrismul de Ao
-tromboza de vena splenica
-patologia acuta biliara
-pancreatita acuta
-diverticulite, colite
-boala Crohn
-apendicita acuta
Ischemia acuta mezenteriala

Tratament
-medical general
-medical specific
-chirurgical
Ischemia acuta mezenteriala

Tratamentul general medical
-sonda urinara
-sonda nazo-gastrica
-oxigenoterapie
-masurarea PVC
-cateter venos periferic / central
-anlgezie (parenterala / epidurala)
-echilibrare hidro-electrolitica
-ATB spectru larg
-tratament cardiologic
Ischemia acuta mezenteriala

Tratament medical specific
-Papaverina intra-arterial
-Trombolitice intra-arterial
-Angioplastie (dupa tromboliza)
-Anticoagulare
Ischemia acuta mezenteriala

Tratament chirurgical
-enterectomii (iterative)
-revascularizare (trombembolectomia cu sonda Fogarty,
by-pass aorto-mezenteric)
Ischemia cronica mezenterica





Hipoperfuzie intestinala episodica sau constanta
Varsta medie: 50-60 ani
Femei/barbati:3/1
Cauze centrale (scaderea debitului cardiac)
Cauze locale (ocluzii si spasme vasculare)
Tablou clinic





Durerea abdominala
Scaderea in greutate
Greata
Senzatie de voma
Diaree sau constipatie
Caracterele durerii abdominale





Crampa etaj abdominal superior
10-15 min dupa masa
Dispare dupa 1-2 ore
Sitofobie (teama de mancare)
Zgomot hidroaeric in epigastru
Paraclinic






Angiografia
Ecografia Doppler
CT abdominal
Angiografia CT
RMN
Teste fiziologice (indice de absorbtie mic la D-xyloza)
Tratament

Revascularizarea chirurgicala
-by-pass arterial aorto-mezenteric
-reimplantarea in aorta a AMS
-endarterectomie mezenterica transarteriala sau
transaortica
Enterita radica








Doza totala de radiatii
Periodicitatea si durata curelor
Sexul feminin
Grosimea peretelui abdominal
Sensibilitatea la radiatii
Prezenta aderentelor peritoneale
Asocierea chimioterapiei
Boli cu afectare vasculara (HTA, Dz)
Anatomie patologica

Stadiul acut
-aplatizarea vilozitatilor mucoase
-ulceratii mucoase si submucoase
-abcese criptice
-infiltrat inflamator polimorfonuclear

Stadiul subacut
-predomina leziunile vasculare

Stadiul cronic
-predomina fibroza
Tablou clinic

Simptome initiale
-greata si varsatura
-diaree
-dureri abdominale
-tenesme rectale
-durere pelvina iradiata in sacru

Simptome tardive
-manifestarile stenozelor
-manifestarile fistulelor
-malabsorbtie
Tratament







Profilaxia
Dozarea exacta a radiatiilor
ATB, antiprostaglandine
Neutralizarea secretiilor pancreatice
Clisme cu sucralfat
Tratament endoscopic al sangerarilor
Tratamentul chirurgical al abceselor, fistulelor,
stenozelor
Tumorile intestinului subtire
Proprietati antineoplazice ale intestinului subtire:
-tranzitul rapid
-volum mare de secretii
-continut fluid, neiritant mecanic
-populatie bacteriana saraca
-pH alcalin
-sisteme enzimatice microzomale antitumorale
-populatie numeroasa de limfocite B

Leziuni pre-maligne






Polipoza familiala
Hiperplazia limfatica nodulara difuza
Boala Crohn
Boala celiaca a adultului
Sd. Peutz-Jeghers
Neurofibromatoza von Recklinghausen
Tumorile benigne








Leiomiomul
Adenomul
Lipomul
Sd. Peutz-Jeghers
Hemangiomul
Limfangiomul
Fibromul
Tumori neurogenice
Tumorile maligne





Adenocarcinomul
Tumorile carcinoide
Limfomul
Sarcomul
Boala metastatica intestinala
Aspecte clinice




Formatiune tumorala palpabila
Ocluzie intestinala
Sangerare
Perforatie intestinala
Explorari paraclinice






Rx cu substanta de contrast
Endoscopia
CT
RMN
Angiografia
Capsula endoscopica
Diagnostic diferential





Endometrioza
Boala Crohn
Malacoplachia
Boala Whipple
Enterita de iradiere
Tratamentul tumorilor benigne
-risc complicatii
-necesitatea examenului histopatologic


Enterectomie segmentara
Rezectie prin enterotomie
Tratamentul tumorilor maligne

Rx-terapia si chimioterapia-rezultate
nesatisfacatoare

Rezectia chirurgicala extinsa cu evidare
ganglionara (radical)
Rezectii limitate paleative
By-pass intestinal (scurtcircuitare intestinala)


Forme particulare

Tumorile carcinoide

Limfomul

Sarcomul

Boala metastatica intestinala
Tumorile carcinoide

Asociere sd. carcinoid si potentialul malign

30%-carcinoide multiple

25%-asociere cu un alt neoplasm
Limfoamele

Limfom primar

Manifestare a diseminarii sistemice
Limfomul primar





Absenta adenopatiei periferice
Fara adenopatii mediastinale (Rx)
Leucograma normala
Adenopatie mezenterica asociata strict
segmentului intestinal afectat
Fara determinari limfomatoase in ficat si splina