Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie Curs Epidemiologia “Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei boli în populaţiile umane”
Download ReportTranscript Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie Curs Epidemiologia “Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei boli în populaţiile umane”
Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie Curs Epidemiologia “Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei boli în populaţiile umane” Epidemiologia cancerului - obiective • Descoperă noi factori etiologici ► Studiul distribuţiei cancerului ► Cuantifică riscul asociat unei anumite expuneri • Indică posibile mecanisme de carcinogeneză • Stabileşte eficacitatea măsurilor de prevenţie • Investighează factori predictori ai supravieţuirii Epidemiologia cancerului metode de studiu o Studii descriptive ► Incidenţă, mortalitate, supravieţuire ► Evoluţii în timp ► Caracteristici geografice ► Caracteristici de vârstă, sex, etnie, statut socioprofesional o Studii analitice ►Caz-control ►Cohortă Epidemiologia descriptivă o Incidenţă ► nr. de cazuri noi apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp ► Ex.: în UE incidenţa cancerului bronhopulmonar este de 52,5 cazuri / 100 000 loc. / an o Mortalitate ► nr. de decese apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp ► Ex.: în UE mortalitatea cancerului bronhopulmonar este de 48,7 cazuri / 100 000 loc. / an o Prevalenţă ► nr. de cazuri existente (acumulate) într-o anumită populaţie, la un anumit moment ► este cu atât mai mare cu cât incidenţa bolii e mai mare şi mortalitatea ei mai mică o Factor de risc ► o anumită trăsătură, caracteristică ce creşte riscul de dezvoltare a unei boli ► Ex.: fumatul creşte riscul de cancer bronhopulmonar funcţie de doză, de până la 30 ori o Risc relativ ► compară riscul de apariţie a bolii la cei cu un anumit factor de risc faţă de cei fără acel factor ► Ex.: risc relativ de 7,1 ori mai mare de cancer mamar la femei cu 2 rude gr.1 cu cancer mamar o Risc atribuit ► procentul de îmbolnăviri care ar putea fi prevenite prin îndepărtarea unui anumit factor de risc ► Ex.: fumatul este responsabil de 30% din cancere şi 87% din cancerele bronhopulmonare Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică 1775 Percival Pott, chirurg britanic, a raportat probabil prima descriere de carcinogeneză ocupaţională cancerul scrotal la hornari Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică Corsete strâmte şi cancer 1842 Rigoni-Stern, medic italian, a observat că femeile măritate din oraş făceau cancer de col uterin dar călugăriţele din mănăstirea învecinată nu. El a mai observat la călugăriţe o rată crescută a cancerului mamar şi a sugerat că se datorează corsetelor prea strămte purtate de acestea. Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică Anii 1700: tutunul şi cancerul Rapoarte despre efectul cancerigen al tutunului în secolul 18 prizarea de tutun şi cancerul nazal (Hill în 1761) fumatul pipei şi cancerul de sferă orală (von Soemmering în 1795) Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică Tutunul şi cancerul bronhopulmonar Azbestul şi cancerul bronhopulmonar Industria pielăriei şi cancerul nazal Coloranţii şi cancerul de vezică urinară Radiaţiile ionizante şi cancere multiple Virusul Ebstein-Barr şi limfomul Burkitt HPV şi cancerul de col uterin 5 criterii pentru o relaţie cauză efect Criteriul Factorul de risc 1) Timing Expunerea este anterioară apariţiei sau progresiei bolii 2) Intensitate 3) Prevalenţă 4) Relaţie cu alţi factori de risc 5) Plausibilitate Este dependent de doză Încetarea expunerii afectează evoluţia Apare la populaţii multiple Este independent Poate acţiona sinergic Produce modificări moleculare, anatomice sau funcţionale Mortalitatea în SUA, 2003 Cauza decesului % Decese 1. Boli cardiovasculare 28.0 2. Cancer 22.7 3. AVC 6.4 4. Afecţiuni respiratorii cronice 5.2 5. Accidente 4.5 6. Diabet zaharat 3.0 7. Gripă şi pneumonie 2.7 8. Boala Alzheimer 2.6 9. Nefrită 1.7 10. Septicemie 1.4 Modificarea mortalităţii generale între 1950 şi 2003 Rata Per 100,000 600 586,8 1950 500 2003 400 300 231,6 193,9 180,7 200 100 53,3 190,1 48,1 21,9 0 Boli Cardiovasculare Boli Cerebrovasculare Pneumonie/ Gripă Cancer Evoluţia nr. total de decese prin cancer în SUA 1930-2003 290.000 Bărbaţi 285.000 300.000 Bărbaţi 280.000 250.000 150.000 Număr de decese 200.000 275.000 Femei 265.000 2000 100.000 50.000 0 1930 270.000 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 Femei 2001 2002 2003 Cazuri noi de cancer în SUA, 2006 Bărbaţi Femei Prostată 33% 31% Sân Bronhopulmonar 13% 12% Bronhopulmonar Colorectal 10% 11% Colorectal Vezică urinară 6% 6% Corp uterin Melanom 5% 4% Limfom non-Hodgkin Limfom non-Hodgkin 4% 4% Melanom Renal 3% 3% Tiroidă ORL 3% 3% Ovar Leucemie 3% 2% Vezică urinară Pancreas 2% 2% Pancreas 18% 22% Altele Altele Decese prin cancer în SUA, 2006 Bărbaţi Femei 26% Bronhopulmonar 10% 15% Sân Prostată 9% 10% Colorectal Pancreas 6% 6% Pancreas Leucemie 4% 6% Ovar Ficat 4% 4% Leucemie Esofag 4% 3% Limfom non-Hodgkin Limfom non-Hodgkin 3% 3% Corp uterin Vezică urinară 3% 2% Mielom multiplu Rinichi 3% 2% SNC Altele 23% 23% Altele Bronhopulmonar 31% Colorectal Mortalitatea prin cancer la bărbaţi în SUA 1930-2002 100 Rata Per 100,000 Plămân 80 60 Stomac Prostată 40 Colon şi rect 20 Pancreas 2000 1995 1990 1985 1980 1975 1970 1965 1960 1955 Ficat 1950 1945 1940 1935 1930 Leucemie 0 Mortalitatea prin cancer la femei în SUA 1930-2002 100 Rata Per 100,000 80 60 Plamân 40 Corp uterin Sân Colon şi rect Stomac 20 Ovar 2000 1995 1990 1985 1980 1975 1970 1965 1960 1955 1950 1945 1940 1935 Pancreas 1930 0 Incidenţa cancerului la bărbaţi în SUA 1975-2002 Rata Per 100,000 250 Prostată 200 150 Plămân 100 Colon şi rect 50 Vezică urinară Limfom non-Hodgkin Melanom malign 0 1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 Incidenţa cancerului la femei în SUA 1975-2002 Rata Per 100,000 250 200 150 Sân 100 Colon şi rect Plămân 50 Corp uterin Ovar 0 1975 Limfom non-Hodgkin 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii Bărbaţi Risc Toate localizările Prostată 1 din 2 1 din 6 Bronhopulmonar 1 din 13 Colorectal 1 din 17 Vezică urinară 1 din 28 Limfom non-Hodgkin 1 din 46 Melanom 1 din 52 Renal 1 din 64 Leucemie 1 din 67 Cap şi gât 1 din 73 Stomac 1 din 82 Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii Femei Risc Toate localizările Sân 1 din 3 1 din 8 Bronhopulmonar 1 din 17 Colorectal 1 din 18 Corp uterin 1 din 38 Limfom non-Hodgkin 1 din 55 Ovar 1 din 68 Melanom 1 din 77 Pancreas 1 din 79 Vezică urinară 1 din 88 Col uterin 1 din 135 Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) - 2003 Toate localizările 66 Sân (femeie) 90 Colon 65 Esofag 16 Leucemie 49 Limfom non-Hodgkin 61 Cavitate orală 62 Prostată 100 Rect 65 Vezică urinară 83 Corp uterin 75 Col uterin 86 Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) în anii ’70, ’80 şi ’90 ’70 Toate localizările Sân (femeie) Colon Leucemie Bronhopulmonar Melanom Limfom non-Hodgkin Ovar Pancreas Prostată Rect Vezică urinară 50 75 50 34 12 80 47 37 3 67 49 73 ’80 53 78 58 41 14 85 54 41 3 75 55 78 ’90 65 88 64 48 15 92 60 45 5 100 65 82 Incidenţa şi mortalitatea prin cancer la copii de 0-14 ani Rata Per 100,000 18 Incidenţa 16 14 12 10 8 6 Mortalitatea 4 2 0 1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 Supravieţuirea la 5 ani la copiii de 0 – 14 ani 1974 - 1976 1995 - 2001 55,5% 78,6% Ce determină apariţia cancerului? Viruşi, bacterii Agenţi fizici, chimici Radiaţii Ereditate Dietă Hormoni Factori de risc cauzatori de cancer Factorul de risc % din totalul de cancere cauzat de factor Fumat 29 – 31 % Alimentaţie 29 – 31 % Medicamente Factori infecţioşi Radiaţii ionizante şi UV <1% 10 – 20 % 5–7% Factori ocupaţionali 2 – 4 % Poluare: aer, apă, alimente 1 – 5 % Sedentarism 1 – 2 % Factori genetici 5 – 10 % Studii populaţionale Regiuni cu incidenţă crescută MAREA BRITANIE: Cancer bronhopulmonar JAPONIA: Cancer de stomac CANADA: Leucemie CHINA: Cancer hepatic S.U.A.: Cancer de colon BRAZILIA: Cancer de col uterin AUSTRALIA: Melanom malign Ereditate? Factori comportamentali? Alţi factori? Cancer de colon Cancer de stomac (Număr de cazuri noi per 100,000 pers.) 100 (Număr de cazuri noi per 100,000 pers.) 100 70 50 5 0 7 0 Japonia Familii japoneze emigrate În S.U.A. S.U.A. Japonia Familii S.U.A.. japoneze emigrate În S.U.A. Fumatul şi cancerul Carcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară Consumul de tutun în SUA, secolul XX 4500 90 4000 80 3500 70 3000 60 Consum tigari per capita 2500 50 2000 40 1500 30 1000 20 Mortalitatea feminină prin cancer pulmonar 500 10 An 2000 1995 1990 1985 1980 1975 1970 1965 1960 1955 1950 1945 1940 1935 1930 1925 1920 1915 1910 0 1905 0 1900 Consum de tigari per capita 100 Mortalitatea masculina prin cancer pulmonar Mortalitatea prin cancer pulmonar 5000 Viruşi Virus oncogen Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară Viruşi Viruşi oncogeni umani cunoscuţi Virus Tip de cancer EBV Limfom Burkitt HPV Cancer de col uterin HBV Cancer hepatic HTLV Leucemie cu celule T Some Viruses Associated with Human Cancers Bacterii oncogene Probă bioptică H. pylori Ereditatea şi cancerul Paciente cu cancer mamar Factori genetici Alţi factori Teste genetice Prevenţia cancerului 3 nivele de prevenţie Primară Secundară Terţiară Prevenţia primară Agenţi chimici Radiaţii Viruşi Bacterii Evitarea fumatului Riscul de cancer bronhopulmonar este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate 15x 10x Riscul de cancer bronhopulmonar 5x 0 Nefumător 15 Ţigări fumate zilnic 30 Evitarea expunerii excesive la soare Evitarea consumului combinat de alcool şi tutun Combinaţia creşte mult riscul de cancer esofagian 40x 30x Risc relativ 20x 10x Băuturi alcoolice / zi şi Pachete de ţigări / zi Dietă: Evitarea alimentaţiei grase şi hipercalorice Corelaţia dintre consumul de carne şi cancerul de colon în diferite ţări 40 Număr de cazuri (la 100.000 loc.) 30 20 10 0 80 100 200 300 Grame / persoană / zi Tendinţa obezităţii* la adulţi (20 – 74 ani) în SUA, 1960-2002 45 40 34 Prevalenta (%) 35 31 28 30 26 23 25 21 20 15 13 17 16 17 15 15 11 12 13 10 5 0 Ambele sexe 1960-62 Barbati 1971-74 1976-80 Femei 1988-94 1999-2002 *Obezitatea este definită ca index de masă corporală de 30 kg/m2 sau mai mult Dietă: Consumul de legume şi fructe Factori dietari asociaţi cu incidenţa crescută sau protecţia faţă de cancer Incidenţă crescută • Grăsimi saturate, colesterol • Regim hipercaloric (obezitate) • Alcool • Alimente conservate prin afumare • Alimente conservate prin sărare • Supraîncărcare cu fier • Deficit de folaţi Protecţie • Regim hipocaloric • Macronutrienţi Fibre Acizi graşi omega 3 • Micronutrienţi Vitamine: A, D, E,C, B6, acid folic Minerale: Ca, Se, Zn, Mo Dieta şi cancerul de colon Factori care cresc riscul: • carne • alimentaţie grasă • sucroză Factori care scad riscul: • alimentaţie cu fibre, legume şi fructe • Ca (1-2 mg/zi) şi vitamina D • antioxidanţi (vitamina C, E, beta-caroten, Se), folaţi Dieta şi cancerul mamar Factori care cresc riscul: • alimentaţie grasă Factori care scad riscul: • alimentaţie cu fibre • antioxidanţi Dieta şi cancerul bronhopulmonar Factori care cresc riscul: • alcool, fumat Factori care scad riscul: • alimentaţie cu legume şi fructe (beta-caroten) • vitamina B1, B2, B6, C, E • Zn, Se Dieta şi cancerul digestiv (esofag, stomac) Factori care cresc riscul: • alimente conservate prin afumare sau sărare • deficit de vitamină B2, C, E, caroten, niacină • deficit de Se, Zn, Mo • alimente cu nitraţi, nitriţi Factori care scad riscul: • alimentaţie cu legume şi fructe • ceai verde (polifenoli) • ginseng Recomandări pentru reducerea riscului de cancer 1.Controlul greutăţii şi prevenirea obezităţii 2.Reducerea consumului de grăsimi sub 30% şi a grăsimilor saturate sub 10% din aportul energetic 3.Creşterea aportului de fibre la 20 – 30 grame / zi 4.Includerea legumelor şi fructelor cât mai frecvent în alimentaţie 5.Consumul cu moderaţie de alimente conservate prin sărare sau afumare. 6.Reducerea consumului de sare sub 6 grame / zi 7.Consumul cu moderaţie de alcool 8.Meniu cât mai variat Evitarea infecţiilor virale Infecţia cu HPV creşte riscul de cancer de col uterin Crescut Risc de cancer de col uterin Scăzut Femei neinfectate Femei infectate cu HPV Evitarea carcinogenilor profesionali Carcinogen Ocupaţie Tip de cancer arsenic minerit, agricultură pulmonar, cutanat, hepatic azbest construcţii pulmonar, mezoteliom benzen ind. petrolului, chimică leucemie crom metalurgie, galvanizare pulmonar praf pielărie pielărie nazal, vezică urinară naftilamină ind. chimică, coloranţi, cauciuc vezică urinară radon minerit pulmonar funingine, uleiuri cărbune, gaze, petrol pulmonar, cutanat, hepatic clorură de vinil cauciuc, mase plastice hepatic rumeguş ind. lemnului nazal Poluarea industrială Incidenţă 1930 1950 1970 an 1990 Prevenţia secundară = screening Identificarea precoce în stadiul subclinic (asimptomatic), când cancerul este cel mai tratabil. Metodă – căutarea în populaţia cu risc (screening) Screening eficient există actualmente în cazul cancerului: mamar de col uterin colorectal de prostată Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului mamar, American Cancer Society • Mamografie – anual peste 40 ani • Examinarea clinică a sânilor de către medic • ►20 – 30 ani – la 3 ani ►peste 30 ani - anual Autoexaminarea sânilor de către femeile peste 20 ani – lunar Femeile cu risc crescut (istoric familial, BRCA) – screening mai agresiv Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de col uterin, American Cancer Society Screening-ul începe la 3 ani de la debutul vieţii sexuale dar nu mai târziu de 21 ani: Testul Papanicolau – anual Peste 30 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot rări la 2- 3 ani. Peste 70 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot opri. • • • După histerectomie totală cu îndepărtarea colului uterin nu se mai face testarea, dacă nu a fost o intervenţie pentru tratarea cancerului de col uterin. Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului colorectal, American Cancer Society Peste 50 ani, ar trebui una din următoarele: • Testul hemoragiilor oculte din scaun – anual • Sigmoidoscopie – la 5 ani • Testul hemoragiilor oculte din scaun anual şi sigmoidoscopie la 5 ani* • Irigografie – la 5 ani • Colonoscopie – la 10 ani * Testul combinat este de preferat Persoanele cu risc ridicat de cancer colorectal ar trebui să urmeze un screening mai agresiv Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de prostată, American Cancer Society Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată): • PSA + • Tuşeu rectal anual Prevenţia terţiară = follow-up Identificarea precoce evoluţiei unui cancer după tratament Metodă - supraveghere activă (follow-up sau urmărirea pacientului) ► controale la intervale regulate de timp ► ex. clinic, investigaţii paraclinice (imagistice, markeri tumorali etc.) Se intenţionează depistarea precoce a: progresiei bolii recidivelor locale sau la distanţă complicaţiilor bolii sau tratamentului ► neoplazii secundare datorate radio- sau chimioterapiei ► complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale (limfedem etc.) Prevenţia terţiară = follow-up Exemplu de follow up la pacientele cu cancer mamar st. I – III după tratament multimodal: În primii 3 ani În anii 4 - 5 Anamneză, ex. clinic – la 3 luni Analize uzuale – la 3 luni Anamneză, ex. clinic – la 6 luni CA15-3 – la 3 luni Analize uzuale – la 3 luni Rx torace – la 6 luni CA15-3 – la 6 luni Echo abdominal – la 6 luni Rx torace – la 12 luni Ex. ginecologic – la 6 luni Echo abdominal – la 12 luni Mamografie – la 6 luni Ex. ginecologic – la 12 luni Scintigrafie osoasă – la nevoie Mamografie – la 12 luni Osteodensitometrie Din al 6-lea an Ex. clinic, investigaţii paraclinice - anual Cât de departe am ajuns? Supravieţuirea la 5 ani: 1913 – 10% 2003 - 66% Cercetarea continuă în oncologie