Transcript DIDACTICA SPECIALITĂŢII

DIDACTICA
SPECIALITĂŢII
KONRADI DANIEL
MODEL DE LECTIE
Ce principii didactice aplică
profesorul într-o lecţie?







Principiul participării active şi conştiente a elevilor
la activitatea de învăţare
Principiul intuiţiei
Principiul sistematizării şi continuităţii
cunoştinţelor
Principiul conexiunii teoriei cu practica
Principiul temeiniciei şi durabilităţii cunoştinţelor
Principiul conexiunii inverse
Principiul accesibilităţii cunoştinţelor
Proiectarea didactică
CE ESTE?
- anticiparea paşilor care se vor realiza în
cadrul demersului didactic
TIPURI DE PROIECTARE
-globală ( planuri de învăţământ, programe)
-eşalonată ( planificări calendaristice, proiecte
didactice ale lecţiilor)
Cum se pregăteşte profesorul înainte
de susţinerea unei ore?




Consultă programa, manualul şi materialele
auxiliare bibliografice
Prelucrează conţinutul: selectare,
sistematizare, structurare şi stabilirea
obiectivelor, competenţelor urmărite
Elaborarea strategiei didactice-inventarierea
resurselor materiale şi procedurale
Stabilirea metodelor şi a instrumentelor de
evaluare
Ce conţine proiectul didactic al
unei lecţii?










Propunător
Clasa
Subiectul (titlul lecţiei)
Tipul de lecţie
Obiectivele operaţionale ale lecţiei:
-cognitive
-procedurale
-atitudinale
Strategia didactică – resurse procedurale şi materiale
Forme de organizare a clasei – frontal, individual, în echipă
Modul de desfăşurare a lecţiei – momente
Forme de evaluare
Bibliografie
Tipuri de lecţii
Lecţia de transmitere de noi
cunoştinţe
Lecţia de dobândire de noi cunoştinţe
 Lecţia de formare de deprinderi
intelectuale şi sau practice
 Lecţia de recapitulare, fixare şi
sistematizare
 Lecţia demonstrativă
 Lecţia operaţională
 Lecţia de evaluare


Care sunt momentele lecţiei?
Momentul organizatoric
-salutul
-prezenţa
-pregătirea materialelor pentru lecţie
Reactualizarea (verificarea) cunoştinţelor
-variante de realizare: chestionare orală, lucrări scrise
- are loc evaluarea
Prezentarea noului conţinut
-predarea efectivă utilizând strategia didactică
-întocmirea schemei pe tablă cu următoarele caracteristici:
lizibilitate, organizarea informaţiilor, desene simple,
corecte şi colorate
-dirijarea luării notiţelor de către elevi
-comunicarea clară şi eficientă a sarcinilor de lucru
-monitorizarea activităţii elevilor în timpul activităţilor
independente indiferent de forma (individual, în perechi
sau în grupuri)
Fixarea cunoştinţelor
se realizează feed-back-ul
-se selectează conţinuturile care vor fi reţinute şi
transferate spre alte discipline şi domenii de activitate
-sunt acordate explicaţii suplimentare pentru problemele
dezbătute şi neclarificate
-
Obiectivele lecţiei (operaţionale)
Profesorul este cel care le formulează,
după parcurgerea conţinutului pe care îl
va preda.
 Se enunţă sub forma comportamentelor
observabile şi măsurabile pe care
profesorul doreşte să le obţină împreună
cu elevii în cursul lecţiei.

Cum se formulează obiectivele
operaţionale?




Utilizarea unui verb concret ce descrie
comportamnete cuantificabile
Nu se utilizează verbe necuantificabile a sti, a
înţelege
Un obiectiv nu va cuprinde mai multe acţiuni
deoarece se îngreunează procesul de evaluare
La nivel preuniversitar în cadrul lecţiei
profesorul poate formula maxim 6 obiective
operaţionale
Tipuri de obiective operaţionale

COGNITIVE – CUNOAŞTERE
înţelegere, analiză, aplicare, creaţie, emitere de
judecăţi
Exemplu: Pe parcursul lecţiei elevii sa fie
capabili să: O1 să clasifice ţesuturile
O2 să analizeze componentele tisulare
O3 să evidenţieze rolul fiecărui tip de ţesut
Tipuri de obiective operaţionale
PROCEDURALE – FORMAREA
DEPRINDERILOR INTELECTUALE ŞI
MOTORII
percepere, reacţie dirijată, automatism, reacţie
complexă, dispoziţie
Exemplu: Pe parcursul orei elevii vor fi capabili
să: O1efectueze preparate microscopice
O2 structureze informaţii în scheme logice

Tipuri de obiective operaţionale
ATITUDINALE –COMPORTAMENTE trăiri,
aptitudini
receptare, caracterizare, organizare,
valorizare, reacţie
Exemplu: Pe parcursul lecţiei elevii vor fi
capabili să: O1 să înveţe prin cooperare cu
colegii
O2 să efectueze corect desenele

STRATEGIA DIDACTICĂ

RESURSELE PROCEDURALE (METODE
DE ÎNVĂŢĂMÂNT)
CE FACE PROFESORUL
CUM TRANSMITE INFORMAŢIA
Cum îşi alege profesorul metodele de
învăţământ?





în corelaţie cu subiectul ce urmează să fie
predat
la baza alegerii acestora stau obiectivele
operaţionale
metodele de învăţământ se armonizează cu
mijloacele de învăţământ
în predare se utilizează mai multe metode; una
singură duce la monotonie
metodele de învăţământ nu trebuie să ducă la
supraâncarcarea elevilor
TIPURI DE METODE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT

Metode de comunicare orală: explicaţia,
descrierea, prelegerea, expunerea instructajul

Metode de dialog: conversaţia, dezbaterea

Metode intuitive (de explorare a realităţii):
observarea sistematică, experimentul,
demonstraţia, modelarea

Metode de învăţare prin acţiune practică
(operaţionale): metoda lucrărilor practice,
metoda exerciţiului (exersării), metoda
proiectelor, jocurile didactice, de simulare
Metode raţionalizare a învăţării şi predării:
algoritmizarea, instruirea asistată de calculator,
e-learning

Metode activizante: hârtia de un minut, copacul
ideilor, brainstorming, Philips-66, mozaicul
STRATEGIA DIDACTICĂ
RESURSE MATERIALE ( MIJLOACE
DE ÎNVĂŢĂMÂNT)
Materiale didactice
Mijloace audio-vizuale
-servesc profesorului si elevilor în actul
de predare-învăţare
Etape ale procesului de învăţământ
când utilizăm mijloacele de învăţământ

Transmiterea noilor cunoştinţe
- mijloace audio-vizuale,
mulaje,
planşe, modele, atlase

Formarea abilităţilor/deprinderilor
practice
-microscoape, truse, aparatură audio-video

Fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor
-tabele, scheme, planşe, slide-uri

Aplicaţii practice
-material viu şi conservat, aparatură de laborator

Evaluarea cunoştinţelor
-calculator, teste docimologice, planşe, mulaje,
preparate, modele
Cum îşi alege profesorul mijloacele
de învăţământ?
dotarea materială
personalitatea şi disponibilitatea
profesorului
obiectivele didactice
conţinutul abordat
resursele procedurale
particularităţile clasei
nivelul clasei
MOMENTELE LECŢIEI
Momentul – etapă a lecţiei în care
este atins un obiectiv didactic.
PREZENTAREA MOMENTELOR
1.MOMENTUL ORGANIZATORIC
-
-
Profesorul ia contact cu clasa de elevi
Se consemnează prezenţa
Clasa şi profesorul îşi organizează mediul de învăţare
Are loc captarea atenţiei
2.MOMENTUL DE
VERIFICARE/REACTUALIZARE AL
CUNOŞTINŢELOR
Interacţiuni- profesor-elev
elev-elev
elevi-profesor
Metode de învăţământ care se pot utiliza:
conversaţia examinatorie
exerciţii
demonstraţii
problematizare
experiment
modelare
Evaluare orală/scrisă
3. MOMENTUL DE PREZENTARE A
NOULUI CONŢINUT
Are loc procesul de predare-învăţare
Profesorul apelează la resursele procedurale şi
materiale alese în concordanţă cu obiectivele
operaţionale şi cu conţinuturile ce urmează să
fie transmise.
Se întocmeşte schema tablei
Aspecte privind schema tablei





tabla poate fi utilizată în orice moment
al lecţiei
schema se întocmeşte după discutarea
unei secvenţe de conţinut
 scrisul trebuie să fie lizibil
titlul va exista pe tablă pe tot parcursul
lecţiei
 conţinuturile vor fi sistematizate şi
organizate
Desenele se vor realiza cu cretă albă şi
colorată şi vor fi simple, corect
întocmite.
4. MOMENTUL DE FIXARE A
CUNOŞTINŢELOR


Se realizează sub formă de întrebări,
teste, jocuri didactice
Are loc evaluarea cunoştinţelor predate de
profesor şi receptate de elevi
feed-
back

! Profesorul trebuie sa aloce timp acestui
moment şi să nu recurgă doar la câteva
întrebări plictisitoare.
EVALUAREA
Evaluarea
măsurare, apreciere
judecare
Tipuri de evaluare iniţială
continuă ( formativă)
cumulativă
(sumativă)
Ştiinţa evaluării
DOCIMOLOGIE

Metode de evaluare
Probe orale
Probe scrise
Teste docimologice
Probe practice
Observaţia sistematică
Proiectul
Portofoliul
TESTELE DOCIMOLOGICE
- sarcinile de lucru se numesc ITEMI
Tipuri de itemi:
1.
Enunţuri alternative- DA, NU; ADEVĂRAT, FALS
2.
Itemi de discriminare multiplă – grilele
3.
Itemi de asociere
4.
Itemi de ordonare/clasificare
5.
Întrebări descriptive
6.
Întrebări cu răspuns scurt
7.
Textul lacunar
ERORI ÎN EVALUARE
Efectul Halo
Efectul de contrast
Eroarea logică
Educaţia personală a examinatorului
Efectul Pygmalion
Posibilităţi de autoevaluare
Autocorectarea
Corectarea reciprocă
Notarea reciprocă
Autonotarea controlată
La final, ce înseamnă o lecţie reuşită?

Profesorul-să se pregătească minuţios
-să fie receptiv la răspunsurile şi
problemele şi dorinţele elevilor
- să conducă clasa cu calm, siguranţă şi umor
-să-si respecte promisiunile
-să ţină cont de pauze
-să recurgă la întăriri pozitive
-să încerce să înlăture distorsiunile din
evaluare
Proiect didactic
Propunător: PROFESOR X
Clasa: a X-a
Subiectul: Ecosisteme
Tipul de lecţie: dobândire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale (competenţe): pe parcursul orei elevii vor fi capabili să:
COGNITIVE: O1- analizeze componentele unui ecosistem
O2 – descrie caracteristicile biotopurilor
O3 – analizeze relaţiile trofice dintr-o biocenoză
PROCEDURALE: O1 – alcătuiască trei lanţuri trofice
O2 – realizeze schiţa unei piramide trofice
ATITUDINALE: O1- evidienţieze importanţa tuturor verigilor din lanţurile
trofice şi ce înseamnă dispariţia unor specii în urma intervenţiei
umane
Strategia didactică:
Resurse procedurale – hârtia de un minut, explicaţia,
observaţia, conversaţia
Resurse materiale – planşe, casetă video, slide-uri,
calculator, video
Forme de organizare ale elevilor: frontal
individual
Momentele lecţiei:
Momentul organizatoric: salutul, prezenţa, pregătirea
materialelor şi a clasei pentru lecţie
Momentul de reactualizare al cunoştinţelor: profesorul va
adresa întrebări elevilor pe care doreşte să-i evalueze.
Ce este un sistem? Cum se clasifică acestea?
 Caracterizaţi un sistem biologic.
 Descrieţi trăsăturile fundamentale ale biosistemelor.
 Exemplificaţi cum evoluează unele biosisteme la noi în
ţara. Daţi exemple concrete.

Predarea noului conţinut: profesorul realizează trecerea la noua
problematică spunându-le elevilor că însuşirirle biosistemelor se
manifestă diferenţiat în corelaţie cu nivelul de organizare, iar
astăzi vor studia nivelul ecosistemelor.
Profesorul le supune spre observaţie elevilor planşe cu ecosisteme
unde aceştia pot vedea ce este şi care sunt componentele unui
ecosistem. De asemenea elevii vor viziona caseta video cu diferitele
tipuri de ecosisteme având astfel posibilitatea de-a ca-racteriza diferite biotopuri. Pe slide-urile întocmite de profesor
elevilor li se va prezenta speciile caracteristice diferitelor biotopuri
şi exemple de lanţuri trofice şi relaţii trofice întâlnite în ecosisteme.
Schema tablei
Ecosisteme
1. Definiţia ecosistemelor
2.Structura unui ecosistem
3. Caracterizarea unor ecosisteme:
biotop
specii vegetale şi animale
Ecosistemul de baltă
exemple concrete
4. Ce este un lanţ trofic? Exemple
5. Piramida trofică – definiţie şi exemplu
Fixarea noilor cunoştinţe: se va realiza printr-un rebus didactic
ECHILIBRU
BIOLOGIC
BIOSISTEM
STRUCTURA
INTEGRALITATE
SOL
BIOTOP
TROFICE
PIRAMIDĂ
Pe verticală: CE AM STUDIAT ASTĂZI?
Pe orizontală: 1. o trăsătură dinamică a ecositemelor
2. tip de sistem
3. sistem care are viaţă
4. biotopul ţi biocenoza formează.....unui
ecosistem
5. proprietate a biosisstemelor
6. biotopul din ecosistemul de conifere
7. ce este apa din ecosistemul de baltă
8. ce relaţii se stabilesc între vieţuitoarele unui
ecosistem
9. reprezentarea grafică a nivelurilor trofice
Diferite tipuri de itemuri
ENUNŢURI ALTERNATIVE
- da/nu
Receptorul se află la nivelul organelor
de simţ.
- adevărat/fals O pisică atârnată de membrele
inferioare
îşi menţine poziţia normală a capului.
ITEMI CU DISCRIMINARE MULTIPLĂ
Autorul sistemului de scriere pentru nevăzători:
a. Dalton
b. Braille
c. Newton
ITEMI DE ASOCIERE
Tiroidă
Suprarenale
Hipofiză
adrenalină
ocitocină
tiroxină
ITEMI DE CLASIFICARE
Clasa, ordinul, familia, genul, specia, regnul, încrengătura
ÎNTREBARE DESCRIPTIVĂ
Enumeraţi 4 reguli de viaţă care asigură starea de sănătate a
sistemului circulator.
ITEMI CU RĂSPUNS SCURT
Prezentaţi 3 caracteristici ale vieţuitoarelor din mediul acvatic.
TEXTUL LACUNAR
Genomul viral este reprezentat de.........sau.........situată în centrul
virionului şi acoperită de................