Transcript lectie4 ecosistemul

ECOSISTEMUL
Autor.prof. Pop Aurel
O biocenoză nu poate exista fără
un anumit biotop. De exemplu,
plantele şi animalele dintr-o pădure nu
pot exista fără apă, aer, lumină,
temperatură şi sol.
Între elementele care alcătuiesc
biotopul şi cele care alcătuiesc
biocenoza există relaţii foarte strânse
care creează o anumită unitate.
Unitatea
structurală
şi
funcţională care se stabileşte între un
biotop şi o biocenoză constituie un
ecosistem.
Un lac, o pădure, o peşteră, o
păşune, o livadă sunt câteva
exemple de ecosisteme.
Un ecosistem se caracterizează
printr-un anumit biotop în care se
găseşte o anumită biocenoză.
Ecosistemele sunt foarte variate
datorită diferitelor biotopuri şi
biocenoze. Unele ecosisteme au o
biocenoză săracă (de exemplu
peşterile), iar altele au numeroase
specii (de exemplu o pajişte de
câmpie).
Clasificarea ecosistemelor
Ecosistemele sunt naturale şi
antropizate.
• Ecosistemele
naturale
sunt
ecosistemele
nemodificate
de
activitatea omului. Ele sunt prezenete
în toate zonele geografice, de la
ecuator la poli.
Ecosistemele naturale pot fi:
terestre şi acvatice.
Ele pot forma complexe de
ecosisteme denumite biomi (tundra,
taigaua, pădurea ecuatorială, deşertul,
savana, mările şi oceanele etc). În ţara
noastră, exemple de biomuri sunt Delta
Dunării, Marea Neagră.
• Ecosistemele antropizate sunt
influenţate şi modificate de om. Ele sunt
într-o continuă extindere, în strânsă
legătură cu dezvoltarea societăţii
omeneşti. Exemple de ecosisteme
antropizate sunt culturile agricole,
livezile, lacurile de acumulare.
• Delimitarea ecosistemelor
• Fiecare ecosistem este delimitat
spaţial de ecosistemele vecine cu care
are însă un permanent schimb de
materie şi energie.
• Trecerea de la un ecosistem la altul
se face treptat. De exemplu, pornind de
la poalele Munţilor Bucegi spre vârf se
succed mai multe ecosisteme: pădurile
de foioase, pădurile de conifere, zona
subalpină cu jenpeni şi zona pajiştilor
alpine cu muşchi, licheni, plante
târâtoare.
• Ecosistemele terestre sunt uşor de
delimitat de ecosistemele acvatice prin
ţărmul apelor, dar sunt mai greu de
delimitat între ele.
Structura unui ecosistem
Ecosistemul are o anumitp structură
spaţială care depinde atât de însuşirile
biotopului, cât şi de cele ale biocenozei.
În raport cu speciile existente în
biocenoze, ecosistemele prezintă o
distribuţie pe zone şi straturi. De
exemplu, într-o pădure, zona de la
marginea ei se deosebeşte de cea din
interior atât prin însuşirile biotopului, cât
şi prin vieţuitoarele caracteristice. De
asemenea, într-un lac, zona litorală
diferă din punct de vedere ecologic faţă
de zona din larg. Elementele biotopului
şi ale biocenozei variază şi pe verticală,
ceea ce duce la apariţia unei
stratificări.
Prin
stratificare,
vieţuitoarele folosesc optim fiecare
spaţiu vital cu condiţiile sale de mediul.
Într-o pădure de foioase sunt
diferite straturi:
• stratul mineral în care nu ajung
rădăcinile plantelor,
• stratul organic al solului în care se
găsesc rădăcinile plantelor şi multă
materie organică,
• stratul de frunze uscate în care se
întâlnesc
ciuperci,
muşchi
şi
numeroase insecte, moluşte,
• stratul erbaceu format din plante
erbacee şi animale care se hrănesc cu
acestea,
• stratul arbuştilor format din
arbuşti şi o faună bogată, mai ales
insecte şi păsări etc,
• stratul arborilor reprezentat prin
tulpinile şi coroana arborilor împreună
cu numeroase păsări, mamifere
arboricole etc
Într-o pajişte de stepă se disting:
• stratul ierburilor înalte (de exemplu
colilia)
• stratul ierburilor scunde (de
exemplu pirul)
• stratul de sol în care sunt rădăcinile
plantelor.
•
Într-un lac se pot identifica
următoarele zone:
•
zona stufului cu plante
iubitoare de apă care trăiesc la
marginea lacului,
•
zona plantelor plutitoare ale
căror flori şi frunze plutesc pe
suprafaţa apei,
•
zona plantelor submerse în
care trăiesc plante scufundate în
masa apei,
•
zona de fund care este lipsită
de vegetaţie.
Reţineţi!
Unitatea dintre un biotop şi o
biocenoză formează un
ecosistem.
Biosfera include totalitatea
ecosistemelor.
Sfârşit