Lucian Blaga

S-a nascut in data de 9 mai 1895 la Lancram, langa Alba Iulia,fiind al noualea copil al unei familii de preoti, fiul lui Isidor Blaga si al Anei, de origine aromana.

Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, sub “ semnul unei fabuloase absente a cuvintului”, viitorul poet – care se va autodefini mai tirziu intr-un vers celebru “Lucian Blaga e mut ca o lebada” – neputand sa vorbasca pana la virsta de patru ani.

Lancram, vatra vietii nimeni nu-si paraseste cu adevarat locul izvorului 9 mai 1895 Sat al meu,ce porti in nume Sunetele lacrimei la chemari adanci de mume in cea noapte te-am ales ca prag de lume si poteca patimei

Parintii: Isidor Blaga si Ana Moga

Pe Tata eu nu l-am pomenit decat ca pe un pasionat om al cartii.(…)De multe ori nu cunostea cate si ce fel de vietati avea pe linia ieslelor.El inchina mai multe ceasuri grijilor pentru celelalte fumuri ale satului decat grijilor pentru vatra sa

. Foamea de basm, fireasca varstei, mi-o astampara…, numai Mama cu cele cateva povesti ale ei. Nu stia Mama prea multe, dar nimerea fara gres tonul lumii ireale, incat glasul ei mi se parea ca vine dintr-o a patra dimensiune a spatiului.

Drumul

De la Lancram la Sebes Primele clase le-a facut la Sebes , la scola primara germana (1902-1906), dupa care a urmat Liceul “Andrei Saguna” din Brasov (1906-1914), unde era profesor ruda sa ,Iosif Blaga, autorul primului tratat romanesc de teoria dramei.

Ma vad in clasa. Simteam din aer ca va trebui sa-mi chivernisesc altfel puterile dacat pana aci.(…) Se invatau pe din afara baladele lui Schiller si aveam prilejul sa le aud declamate cu patos tineresc acasa, prin parc, pe coridoare si pretutindeni unde ne invarteam.- obtine rezultate excelente la germana, matematica, istorie si geografie Brasov – Liceul Andrei Saguna este un elev eminent, dar parcursul scolar este intrerupt cand, in 1908 moare tatal sau; face o excursie in Italia (1911)

Studii:

• • • • A A urmat cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu si Oradea in perioada 1914 – 1916, pe care le-a finalizat cu licenta in 1917.

studiat filosofia si biologia la Universitatea din Viena intre anii 1916 si 1921, obtinind titlul de doctor in filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu.

A revenit in tara in ajunul Marii Uniri.

La Viena descopera expresionismul .

Pe parcursul anilor de studiu citeste mai ales filosofie, dar recunoaste:

Poezia nu a contenit niciodata a-mi face semne.

Activitatea creatoare:

A debutat în ziarele arădene Românul , cu studiul Tribuna , cu poezia Pe ţărm (1910), şi în Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson (1914) 1919 1921 Poemele luminii Pasii profetului , drama Zamolxe 1923- drama Tulburarea apelor 1924 - In marea trecere 1927 1929 Mesterul Manole Lauda somnului 1933 1934 La cumpana apelor, drama La curtile dorului 1943 - Nebanuitele trepte Avram Iancu Filosofie: Trilogia cosmogonica Proza: Hronicul si cantecul varstelor, Luntrea lui Charon Aforisme: Trilogia culturii, Trilogia cunoasterii, Pietre pentru templul meu, Ferestre colorate, Discobolul, Elanul insulei

Activitatea diplomatica

In anul 1926 a intrat in diplomatie, ocupand succesiv posturi de atasat cultural la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Legatia Romana din Berna si Legatia Romana din Viena.

A fost atasat si consilier de presa la Varsovia, Praga si Berna (1926-1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936-1938) si ministru plenipotentiar al Romaniei in Portugalia (1938-1939)

Diplomat

La Berna In Portugalia

Familia: - Se casatoreste cu Cornelia Brediceanu si are o fiica, Dorli

Prietenii

Cu Mircea Eliade Cu Octavian Goga

Cariera literara Activitatea publica si literara Publica la Sibiu, in 1919, placheta de versuri si culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu Poemele luminii , precum . Prima sa drama, Zamolxe , ii apare in ziarul premiaza piesa publicatiile Zamolxe Vointa (1920), iar in volum in 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice “ Ardealul ”. Academia Romana ii decerneaza Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj ii (1922). I se tiparesc primele traduceri de poezie in limba germana in revista cernauteana Die Brucke Gandirea, Adevarul literar si artistic Partidului Comunist. si in 1922). In 1924 1925 locuieste in Lugoj. A fost redactor la ziarele Vointa si Patria, membru in comitetul de directie al revistei Cultura, colaborator pemanent la Cuvantu l.

Dupa Dictatul de la Viena, se afla in refugiu la Sibiu, insotand Universitatea din Cluj (1940-1946). Coferentiaza la Facultatea de Litere si Filosofie din Cluj (1946-1948). Are un rol major in formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu si o mare influnta asupra lui Ion Desideriu Sarbu.

Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei romanesti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj si Banatul din Lugoj.

A fost ales membru al Academiei Romane in anul 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiu satului romanesc. In anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940-1944). La Sibiu redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an.

Va functiona ca profesor universitar pana in 1948, cind este indepartat cu brutalitate de la catedra. Motivul este de natura politica, se pare ca Blaga a refuzat invitatia de a conduce Partidul National Popular, un satelit al

Luntrea lui Charon

Din 1948 , fiind îndepărtat de la catedră, a lucrat în cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei ca bibliotecar şef. Devine cercetător la Institutul de istorie şi filosofie ( 1949 – 1951 ). Apoi bibliotecar-şef ( volum din 1951 director-adjunct (1954–1959) la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Nu îi mai sunt publicate volumele şi preferă să se ocupe de traduceri. În această perioadă a finalizat traducerea piesei Goethe, iar în 1958 Opere de – 1954 ) şi Faust apare primul G.E. Lessing romanul cu tentă autobiografică de în traducerea lui Lucian Blaga. A tradus poeţi germani clasici sau moderni. Poeziile scrise acum vor fi publicate postum. Tot în această perioadă scrie Luntrea lui Charon , publicat de asemenea postum.

Intoarcerea

A trecut la cele veşnice pe 6 mai 1961 , in

Cluj

. Lucian Blaga a fost înmormântat in ziua sa de nastere, 9 mai, în cimitirul din Lancrăm.

Propus pentru premiul Nobel

In anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte si de criticul Basil Munteanu, dar se pare ca ideea a ponit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul Nobel pentru literatura. Cei doi nu locuiau in Romania, Rosa del Conte era autoarea unei carti despre Eminescu, iar Basil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice. Autoritatile comuniste nu au sprijinit in niciun fel aceste gesturi, pentru ca Blaga era considerat un filosof idealist, iar poziile sale au fost interzise pina la editia din 1962.