Transcript Cazul lui Sébastien, un elev de 12 ani cu dificultati de lectura Interventie condusa de Anne Moinet in 2006 Prezentarea lui Sébastien • 12 ani • Scoala.

Cazul lui Sébastien, un
elev de 12 ani cu
dificultati de lectura
Interventie condusa de Anne Moinet
in 2006
Prezentarea lui Sébastien
• 12 ani
• Scoala primara - rezultate destul de bune inafara de cele
la franceza
Probleme in momentul cind a invatat sa citeasca (ajutat de logoped)
• In primul an de gimnaziu
corigent la aproape toate materiile  trebuie
sa repete clasa
 e nefericit si vrea sa inteleaga ce i se
intimpla
• Exceleaza la jocurile video de strategie
Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca :
La scoala
 Este atent si are impresia ca intelege
 Pentru a intelege, traduce mai intii informatiile in imagini mentale
vizuale concrete, apoi face comentarii verbale ; dar are lacune ! Si cind
ceva i se pare neclar, nu indrazneste sa puna intrebari.
 La mate ii plac aplicatiile, dar nu retine teoria pentru ca nu intelege la
ce i-ar putea servi.
Spune ca nu-i plac surprizele! Si crede ca sunt multe surprize la scoala, mai
ales in intrebarile care se pun (nu le anticipeaza niciodata). Are impresia ca i se
cere sa ghiceasca multe lucruri sau sa gindeasca prea mult.
Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca :
 Ii vine foarte greu sa se apuce de lectii
 Reface exercitiile si are impresia ca intelege ce face, dar nu tine minte teoria
sau invata pe dinafara: invata cuvint cu cuvint, fara a face legaturi, fara a
anticipa repetarea unei idei.
 Nu are un proiect real in privinta rostului invatarii la scoala . Vrea numai sa
aiba note de trecere.
 Si-a pierdut orice incredere in el insusi.
Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca :
Domenii in care e bun
Cind joaca un nou joc video, vrea sa infrunte obstacolele si sa fie tot mai bun
(proiect de sens de recordman)
Pentru a cistiga memorizeaza in imagini vizuale (concrete si codificate) toate
lucrurile utile ( = gesturi de atentie si de memorizare). Analizeaza foarte
repede situatiile problematice si o face in cuvinte pe care si le spune in gind
(gest de intelegere). In acest scop se serveste de ceea ce a tinut minte din
jocurile anterioare (gest de reflectie). Cind cauta ce strategie sa aplice, ii
place foarte mult sa ia in considerare mai multe si sa aleaga deliberat demersul
cel mai putin probabil, cel mai riscant (gest de imaginatie, asumare de risc).
Daca pierde, nu-i nimic : analizeaza greselile pentru a fi mai bun data
viitoare.
Dupa o prima duscutie cu Sébastien, rezulta ca :
Comparind aceasta strategie cu cea utilizata la mate, observam ca
La mate vrea :
La jocurile video :
- sa rezolve exercitiile
- Se implica si anticipeaza
- sa retina pe de rost formulele
- Intelege si analizeaza
fara legatura cu teoria
- si sa ia note de trecere.
Nu are nici un adevarat
proiect de sens
- Risca sa faca ipoteze noi
- Utilizeaza din plin resursele
propriului univers evocativ
Este cu adevarat in cautarea
sensului
Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca :
Constatare
Sébastien se auto-analizeaza destul de usor si pare
interesat de aceasta descoperire de sine.
Face impresia unui copil care nu a gasit mijloace de a-si
satisface nevoia de explicatie si care nu-si foloseste
mijloacele cognitive in cadrul scolar.
Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca :
Perspective
Dupa discutie, Sébastien a devenit constient ca ar fi bine
• sa caute sensul atunci cind invata ceva
• sa faca legaturi
• sa lege intre ele teoria si practica
• sa memorizeze in vederea reflectiei
• sa riste sa faca ipoteze.
Ii propun sa incerce deja sa se gindeasca la toate acestea acasa si la scoala. A
doua intilnire va fi consacrata lecturii la care Sébastien are dificultati. De aceea
nu-i place sa citeasca.
Dupa citeva zile :
Imi spune de la inceput : « In clasa, incerc sa procedez
ca la jocurile video: caut drumul si incerc sa ghicesc
pericolele pe care trebuie sa le evit ».
A doua sedinta consacrata lecturii poate incepe
Lectura unui text
si
observarea unei imagini.
SENEGAL
Piata de peste de linga Dakar
Extrase din Yann Arhtus-Bertrand, Pamintul
povestit copiilor, p. 52 - 53.
Piata de
peste de linga
Dakar
Lectura imaginii
Cerinta (formulata inainte de observarea imaginii) : gaseste in ce tara
suntem, apoi uita-te atent la imagine astfel incit sa o intelegi (Unde
suntem? Cine este acolo? Ce fac oamenii? Titlul te va ajuta.
 Sébastien stie ca tema textului este o piata de peste si situeaza
corect Dakar in Africa occidentala
 Remarca gramezile de peste si barcile.
 Pune o singura intrebare: « Ce sunt obiectele rotunde de pe
gramezile de peste? » Ii sugerez sa caute raspunsul in text.
Piata de peste de linga Dakar
E dimineata, umbrele sunt inca lungi. La bordul pirogilor inguste, din
lemn de baobab sau de arbore de piine, pescarii si-au asezat de cu
noapte unditele si au intins plasele. Au prins mult ton, sardine si
merlucius. La intoarcere, pe cind unii minuiau voiniceste pagaia, altii
sortau pestii dupa specie si marime. Piroga si-a luat avint pentru a se
aseza cu partea din fata pe nisip – ceea ce fundul ei plat ii permite.
Apoi au tras-o pina aproape de piata, pe niste bucati de lemn rotunde,
asezate pe nisip. Pirogile sunt descarcate in cosarci, un soi de cosuri
adinci din impletitura. Unele dintre acestea au fost rasturnate peste
gramezile de peste pentru a le apara de soare. Marfa este expusa direct
pe nisipul fin. Sosesc deja primii clienti. Ei compara, cintaresc,
evalueaza, se tocmesc…cu mare placere si cu prietenie.
Lectura textului
Cerinta : citeste textul in gind pentru a-l intelege si a putea sa
spui ce ai inteles (fara sa mai ai textul sub ochi).
+ Formularea proiectului: sa poata explica cum a facut in mintea lui pentru a
reusi.
Analiza lecturii textului de catre Sébastien
Lectura textului in gind, cu proiectul de a spune ce a inteles fara a mai
avea textul sub ochi si de a putea explica cum a procedat in mintea lui
 Citeste in ritm mediu.
 Nicio intrebare
 Se declara gata si ascunde textul
Pt. a revedea imaginea,
faceti clic pe « image »
3. Bilant al primei lecturi
Ce a inteles Sébastien :
«Umbrele sunt inca lungi. Niste pescari vind
peste (ton si sardine si piine). Ei aleg pestii
dupa specie, marime si greutate. »
E dimineata, umbrele sunt inca lungi. La bordul pirogilor inguste,
din lemn de baobab sau de arbore de piine, pescarii si-au asezat de
cu noapte unditele si au intins plasele. Au prins mult ton, sardine si
merlucius. La intoarcere, pe cind unii minuiai voiniceste pagaia, altii
sortau pestii dupa specie si marime. Piroga si-a luat avint pentru a
se aseza cu partea din fata pe nisip – ceea ce fundul ei plat ii
permite. Apoi au tras-o pina aproape de piata, pe niste bucati de
lemn rotunde, asezate pe nisip. Pirogile sunt descarcate in cosarci,
un soi de cosuri adinci din impletitura. Unele dintre acestea au fost
rasturnate peste gramezile de peste pentru a le apara de soare.
Primele observatii :
• Tratament incomplet (nu are in vedere decit inceputul textului)
• Intelegere partiala, chiar gresita
• Lipsa legaturilor logice
• Repeta unele fraze identic sau alege substantive
4. Dialog pedagogic
Proiectul sau:
• pe
plan afectiv : negativ ( reprezentare a lecturii = dificultati – probleme)
• pe plan cognitiv :
scop = sa oralizeze si sa memorizeze (niciun proiect de a da sens)
mijloace : repetarea mentala a cuvintelor (nu traducere, nu intelegere)
Procesul de « lectura »:
• Oralizare mentala a inceputului (apoi oboseala) fara
cautarea sensului
• Niciun recurs la cunostinte existente
• Nicio intoarcere la text pt. a verifica intelegerea
Procese
de elaborare
inexistente
5. Relectura primei fraze
E dimineata, umbrele sunt inca lungi.
Obstacole :
• legatura implicita cauza - efect intre cele doua propozitii (un
singur indiciu: virgula)
• necesitate de a activa un proces de inferenta intre text si
cunostintele generale despre umbre (pe care Sébastien le are)
Procese
de integrare
Propuneri pedagogice
• invitatie de a regasi mental imagini concrete cunoscute continind umbre lungi
• cautarea explicatiei acestui fenomen
Constientizare
• Are cunostinte, dar lipseste un proiect de a le lega de text
(gest de reflectie in favoarea intelegerii)
Procese
de elaborare
6. Relectura celei de-a doua secvente
La bordul pirogilor inguste, din lemn de baobab sau de arbore de
piine, pescarii si-au asezat de cu noapte unditele si au intins
plasele. Au prins mult ton, sardine si merlucius.
Obstacole
• Cuvinte necunoscute (piroga, arbore de piine) – nicio intrebare –
nu se sprijina pe context nici pe structurile sintactice (coordonare)
• Nu este tratat conectorul temporal (derutant, pentru ca
presupune intoarcerea in timp : flash back)
Procese
de integrare
Propuneri pedagogice
• pt. a gasi sensul cuvintului « piroga », sa evoce concret scena in miscare si
sa precizeze imaginea.
• pt. a gasi sensul lui «arbore de piine » (« baobab » e cunoscut), sa caute fraze
din vorbirea curenta care prezinta conjunctia « sau ». ex : Vrei dulceata sau
ciocolata ?
• luare in considerare a conectorului temporal : lumina se schimba in
imaginea mentala a lui Sébastien. Avea in cap o imagine diurna, cu multa
lumina, care acum se intuneca. Nu poate inca face legatura cu prima fraza.
Constientizare
Necesitatea de a lua in calcul «cuvintele mici» si conectorii temporali
7. Relectura secventei 3
Inainte de relectura : formularea proiectului
• Sa traduca scena in imagini mentale concrete si animate
• Sa se intrebe cind se petrece scena fata de cea dinainte
La intoarcere / pe cind /unii /minuiau voiniceste /pagaia, altii
sortau pestii dupa specie si marime.
Bilantul relecturii (text ascuns)
« Pescarii sorteaza pestele »
Analiza
• Tot inceputul textului a fost neglijat (conectori de timp)
• Pronumele « unii »/ « altii » nu au fost luate in considerare
(referinta).
• + nu intreaba sensul cuvintelor necunoscute (pagaia).
Procese
de integrare
incomplete
8. A doua relectura a secventei 3
Inainte de relectura : formularea proiectului
• Sa caute conectorii temporali.
• Se se intrebe, plecind de la imaginile sale mentale, cum fac pescarii sa
inainteze barca.
Dupa relectura (text ascuns)
• Cuvintele sunt elucidate si miscarile pescarilor sunt vizibile in imaginile
mentale ale lui Sébastien.
• Imi spune : « Pescarii vislesc si sorteaza pestii ». Pronumele nu sunt luate
in considerare.
Propuneri pedagogice
• Sa imagineze vizual actiunile pescarilor: imposibil sa visleasca si sa sorteze
pestii in acelasi timp. Acum vede doua grupuri distincte.
• Cautarea altor fraze cu aceleasi pronume: au acelasi efect mental. Ex : Unii
merg cu trenul, altii cu masina.
• Cerinta de a inlantui ca intr-un film secventele 2 si 3.
9. Relectura secventei 4
Piroga si-a luat avint pentru a se aseza cu partea din fata pe
nisip – ceea ce fundul ei plat ii permite.
Bilantul relecturii (text ascuns)
« Piroga soseste cu viteza pe plaja care este plata
si tare »
Analiza
• Sébastien vede piroga sosind cu viteza: a « tradus » bine cuvintul «avint » in
functie de spatiul sau mental
• Mari probleme de referinta (ceea ce, ei, ii). Dificultate sporita de faptul ca
antecedentul este plasat in franceza in partea a doua a frazei (referinta
cataforica).
• Liniuta nu este interpretata drept paranteza
Propuneri pedagogice
• Activitate de comparare de imagini mentale concrete : sosirea pe plaja a unei barci
obisnuite si a unei pirogi cu fundul plat. Intoarcerea la fotografie este de ajutor.
Ipoteze asupra sensului care explica de ce unele barci sunt trase mai departe pe plaja
(asteptare, activitate de elaborare)
• Propunere de a realiza filmul secventelor de la
2 la 4. De data aceasta, nu apar dificultati.
10. Relectura secventei 5
Bilant (text ascuns)
Apoi au tras-o pina
aproape de piata, pe
niste bucati de lemn
rotunde, asezate pe
nisip.
• Sébastien poate sa-mi spuna ca pescarii au tras barcile pe bucati de lemn
rotunde . Imi explica tehnica, mimeaza pornind de la imaginile pe care le are in
minte.
• Cere sa revada imaginea pentru a repera lemnele rotunde (validarea
ipotezelor proprii).
• Traieste in mod vizibil placerea sensului.
• Leaga in mod spontan aceasta secventa de celelalte.
Constientizare
Moment decisiv : a trait acea « eureka jubilatorie » proprie revelatiei
sensului si incepe sa creada ca lectura ii poate fi accesibila daca isi face un
adevarat proiect de intelegere.
11. Relectura secventei 6
Pirogile sunt descarcate in cosarci, un soi de cosuri adinci din
impletitura. Unele dintre acestea au fost rasturnate peste
gramezile de peste pentru a le apara de soare. Marfa este
expusa direct pe nisipul fin.
Bilant (text ascuns)
• Sébastien a inteles ca pescarii descarca pestii pe nisip.
• Nu intelege cuvintul « cosarca », dar de data aceasta intreaba ce insemna.
Cind ii spun ca raspunsul e in text, nu il poate gasi.
Analiza obstacolelor
• expresia « un soi de cosuri adinci din impletitura » este un procedeu
referential – o apozitie .
Propuneri pedagogice
Sa imagineze drumul de la piroga la plaja : cum se transporta pestele?
Intoarcere la imagine si la intrebarea pusa la inceput.
• Cautare de fraze similare.
12. Relectura secventei 7
Sosesc deja primii clienti. Ei compara, cintaresc, evalueaza, se
tocmesc ... cu mare placere si cu prietenie.
Intelege imediat
Coerenta globala a textului ( text ascuns)
• Sébastien, invitat sa reia intreg continutul textului in ordine cronologica, trateaza
separat secventa 1 si urmatoarele : nu a perceput efectul flash back (problema de
macrostructura).
Propunere pedagogica
Sa aseze fiecare etapa pe o linie a timpului (spatializarea timpului). Din acel
moment a fost capabil sa raspunda la toate intrebarile : a inteles textul.
pescu
-it
intoar
-cere
sosire
descarcat
noa
pte
zori
piata
dimineata
Bilantul lui Sébastien privitor la strategiile de
lectura de utilizat (bilant metacognitiv)
• Trebuie sa-ti faci un proiect de a da sens, adica de a traduce cuvintele din text
in imagini animate ale realitatii si apoi in comentarii verbale (ca la jocurile
video).
• Sa citesti textul pe bucatele mici. Apoi sa ridici privirea de pe
text, sa te intrebi ce vrea sa spuna, sa te intorci la text ca sa
verifici.
• Sa faci ipoteze asupra a ceea ce ar putea spune
textul mai departe.
• Sa intrebi, sa cauti, sa ghicesti sensul cuvintelor
necunoscute.
• Sa iei in considerare indicatorii de timp si de loc.
• Sa reperezi cuvintele mici care permit stabilirea de legaturi intre cuvinte
sau fraze.
• Sa reperezi semnele de punctuatie care ar putea da indicatii
asupra structurii gramaticale.
• Dupa lectura, sa faci recapitularea mentala a sensului intregului text pentru a
te asigura ca totul se leaga.
Urmare...
 Activitatile de lectura si exercitiile de gramatica au continuat timp de 4
luni, o data pe saptamina. Progresele au fost rapide si Sébastien si-a
recapatat increderea in sine.
 La repetarea clasei nu a mai avut probleme, obtinind peste 70%
din punctaj.
 In clasa urmatoare nu a mai ramas corigent, chiar daca tot la franceza
are cele mai mari dificultati.
 Este mindru de el insusi si face eforturi constante pentru a reusi.
Piata de
peste de linga
Dakar