Transcript Chestionarul - WordPress.com

Instrumente de cercetare
CHESTIONARUL
ANCHETA SOCIOLOGICĂ
Ancheta sociologica reprezinta o metoda de
cercetare a realitatii sociale bazata pe tehnici de
producere a datelor cu ajutorul intrebarilor puse
de investigator si al raspunsurilor formulate de
subiecti.
 Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt
variate incepand cu fenomenele subiective si
terminand cu fenomenele obiective .
 Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice
avem de-a face cu sondajul de opinie

SONDAJUL DE OPINIE:


Sondajul de opinie publica este un tip de
cercetare sociologica de teren, care are scopul de
a cunoaste orientarea, centralitatea si
intensitatea opiniilor impartasite in comun de
diferite straturi si categorii de populatie.
In aplicarea anchetei sociologice folosim
interviul sociologic si chestionarul
administrat.
CLASIFICAREA CHESTIONARELOR
Dupa continutul informatilor adunate:
chestionare de date factuale si chestionare de
opinie.
 Dupa cantitatea informatilor :chestionare
speciale si chestionare omnibus.
 Dupa forma intrebarilor:chestionarele cu
intrebari inchise,chestionarele cu intrebari
deschise si chestionarele cu intrebari atat inchise
cat si deschise
 Dupa modul de aplicare :chestionare
autoadministrate si chestionare administrate de
operatori de teren.

Chestionare de date
factuale





Sunt de tip
administrativ,referitoare la fapte
obiective ,ce pot fi observate direct si
verificate de alte persoane
Formatul este in general
standard,imprimate de obicei cu
negru pe hartie alba
Informatiile obtinute din astfel de
chestionare nu pot fi puse la
indoiala;cu exceptia cazurilor
intentionate
Intrebarile pot fi grupate in
:intrebari de cunostinta si de
clasificare(identificare)
Este recomandabil ca intrebarile de
identificare sa fie plasate la sfarsitul
chestionarului
Chestionare de opinie





se refera la datele imposibil de
observat direct:opinii
,atitudini,motivatii etc
urmaresc atat cunoasterea
opinilor cat si a intensitatii lor
Principalul risc e ca respondentii
sa ascunda ce gandesc sau simt cu
adevarat
Cele mai evitate raspunsuri sunt
cele legate de domeniul politic dar
si de relatile cu sefii sau cu
oamenii de care depind .
Acest fenoment este produs din
cauza ca :a)oamenii nu stiu ce cred
cu adevarat,;b)nu au capacitatea
de a exprima ce simt sau gandesc
cu adevarat,c)teama de a le fi
divulgata identitatea sau
neincrederea in operatorul de
teren;d)presiunea sociala
Chestionare speciale




Chestionarele care au o
singura tema
Se aplica mai mult in
studierea pietei sau al
comportamentului
electoral
Sunt destinate pentru a
pune-n evidenta anumite
fenome ci nu pentru a le
masura sau explica.
Se recomanda in anchetele
si sondajele efectuate prin
intermediul presei scrise
si al revistelor.
Chestionare omnibus




Chestionarele care au mai
multe teme
Sunt cele mai intalnite in
practica sociologica,fiind
cele mai relevante si mai
ieftine
Superioritatea lor rezulta
din faptul ca surprind atat
fenomenele sociale cat si
interactiunea si
conditionarea acestora
Aspectul cantitativ ajunge
sa se raporteze tot la
aspectul calitativ
Chestionare cu intrebari
inchise






Se mai numesc si chestionare cu
intrebari precodificate
Chestionare cu intrebari
deschise

Nu permit decat alegerea
raspunsurilor fixate dinainte in
chestionare

Reduc libertatea subiectului,acsta
trebuind sa se includa intr-o
anumita categorie prestabilita

In cazul chestionarelor cu
raspunsuri precodificate multiplu
se adauga la sfarsit si varianta
“altele”
facilitea analiza statistica a
datelor,permit aplicarea unor
chestionare cu multi itemi
Sporesc securitatea respondentului


Se mai numesc si chestionare
cu intrebari libere sau
postcodificat
Avantajul obtinerii unor
raspunsuri individualizate,
punandu-se accent pe
particularitati
Acestea ii dau respondentului
ocazia de a-si exprima cu
adevarat problemele si opinile.
Au dezavantajul de a fi mai
greu de codificat si de descarcat
Un alt dezavantaj e ca sunt
chestionarele cu cele mai multe
non-raspunsuri
CHESTIONARELE AUTO ADMINISTRATE








Presupun inregistrarea raspunsurilor de insasi persoanele
investigate
Prin autoexaminarea subiectii se pot exprima mai bine si sunt
mult mai sinceri
Acestea sunt :chestionare postale,chestionare publicate in
ziare,sau ca anexe la diferite marfuri vandute
Chestionarele postale trebuie sa fie formulate foarte simplu
iar tehnica de raspuns foarte bine explicata .
Sunt insotite de obicei de o scrisoare in care se explica scopul
cercetarii
Chestionarele publicate in ziare sau reviste releva si mai mult
limitele chestionarelor autoadminstrate
Acestea sunt foarte greu de utilizat in scopuri
stiintifice,abundand in non-raspunsuri in raspunsuri
ilustrative
Chestionarele ca anexe la diferite marfuri vandute sunt mai
degraba o modalitate de a face reclama produsului vandut
decat de a studia piata.
DEFINITIE:

Chestionarul reprezinta o tehnica si un
instrument de investigare,constand intr-un
ansamblu de intrebari scrise,ordonate logic si
psihologic care determina raspunsuri ce urmeaza
sa fie anchetate
STRUCTURA CHESTIONARULUI:
Intrebari
introducti
ve
Intrebari
de
identifica
re
Intrebari
de trecere
Intrebari
filtru
Intrebari
de control
Intrebari
“de ce “
Intrebari
bifurcate
Intrebarile introductive



Au rolul de a sparge gheata
si de a da respondentului
sentimentul de incredere in
anchetator
Vizeaza probleme asupra
carora oamenii isi pun
intrebari dar nu abordeaza
problemele esentiale ale
chestionarului
Se recomanda ca prima
intrebare sa fie inchisa
,permitand subiectului sa
raspunda fara mari eforturi
Intrebarile de trecere



Au rolul de de a marca
aparitia unei noi grupe
de intrebari referitoare
la o alta problema
In unele chestionare
aceste intrebari sunt
inlocuite cu o punere
adecvata in
pagina,distatandu-se
grupurile de intrebari
Se mai numesc si
intrebari tampon
Intrebarile filtru
Intrebarile bifurcate
Au o functie opusa
celor de trecere
 Au rolul de a opri
trecerea unor categorii
de subiecti la
intrebarile succesive
 Uneori reprezinta un
“control al calitatiii “
raspunsurilor




Separa sensurile “pro” si
“contra” din raspunsurile
subiectilor
Spre deosebire de
intrebarile filtru nu opresc
subiectul de a urma
succesiunea intrebarilor si
nici nu califica
raspunsurile
Sunt foarte utile cand
intre sensurile pro si
contra se intercalaza
intrebari care ar ingreuna
fluxul normal al anchetei
Intrebarile “de ce “



Au rolul de a provoca
explicatii in raport cu
diferite opinii exprimate
Aceste intrebari
presupun justificarea
raspunsurilor
Valoarea lor este foarte
scazuta,considerandu-se
ca valoarea unui
chestionar este invers
proportionala cu
numarul intrebarilor “de
ce” existente
Intrebarile de control



Au rolul de a verifica
fidelitatea si consistenta
opiniei exprimate
Nu aduc niciodata
infomatii noi
Dau asigurari despre
gradul de intelegere al
intrebarii de catre
respondenti
TEHNICI DE STRUCTURARE A CHESTIONARELOR




Tehnica palniei
:presupune trecere de la
general la particular
Presupune raspunderea
mai intai a unor
intrebari libere si apoi
inchise
Tehnica palniei
rasturnate presupune
trecerea de la
particular la general
Este recomandata
pentru chestionarea
persoanelor cu grad
redus de scolarizare
General
Particular
Particular
General
FORMULAREA INTREBARILOR :






Tehnica chestionarului incepe cu tema anchetei
difinita teoretic ce trebuie apoi delimitata conceptuala
creandu-se un set de indicatori
Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara,concreta
sa respecte regulile gramaticale si topica frazei
Intrebarile trebuie sa fie cat mai scurte posibil
In formularea intrebarilor trebuie evitate negatiile
In unele cazuri pe langa intrebarile directe se poate
apela si la intrebari indirecte,citate sau desene
In formularea intrebarilor se recomanda evitarea
neologismelor,a arhaismelor,regionalismelor sau a
jargonului