Transcript o prezentare - Andreea Paul

Andreea PAUL (Vass)
Lector universitar, Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE
Consilier personal al Prim-ministrului Emil Boc, Guvernul Romaniei
Reformele structurale în contextul
crizei economice mondiale
Cluj – 26 Martie 2010
Website: www.andreeapaul.ro E-mail: [email protected]
Cuprins:
1. Cum s-a declanşat actuala criză financiară globală?
2. Principalele lecţii desprinse
3. Strategii guvernamentale de
4. Strategia Romaniei de
redresare economica
iesire din criza bazata pe reforme structurale
1. Cum s-a declanşat
actuala criză financiară
globală?
De la prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare din
SUA în august 2007 la criza financiara globala
 Cauza principală: ruperea legăturilor dintre
fluxurile nominale (credite bancare şi produse
colaterale) şi fluxurile reale (active suport) din
economia mondială;
 Structura instituţională: prin care s-a realizat
această ruptură este sistemul financiar-bancar si
absenta reglementarilor publice in domeniu;
 Instrumentul financiar: instrumentele financiare
complexe de asigurare a creditelor bancare.
Surpriză?
NU
 2006: Deutsche Bank pariază pe neplata datoriilor de
către debitorii ipotecari (subprime defaults)
 Decembrie 2006: ponderea creditelor neplătite
creşte vertiginos
 Ianuarie 2007: Jean Claude Trichet, guvernatorul
BCE, reclamă inovaţiile financiare ca fiind “opace” şi
cere “reevaluarea riscurilor de credit”
 Primăvara 2007: JP Morgan Chase începe să-şi
acopere riscurile împotriva datoriilor ipotecare
neonorate (hedging against subprime defaults)
 Iulie 2007: Hiroshi Nakaso, Bank of Japan, sesizează
similarităţile dintre sistemul financiar american si cel
japonez cu mai bine de un deceniu în urmă.
De la criza financiară internaţională la criza
economică globală
Sistemul financiar furnizează
două bunuri publice esenţiale
pentru economia reală:
• sistemul de plăţi funcţional;
• stabilitatea financiară.
Criza
financiară
Criza
economică
→ Intervenţia
guvernamentală:
• fonduri publice pentru a salva
sistemul financiar intrat în criză;
• fonduri publice orientate spre
stoparea recesiunii economice etc.
Falimente,
şomaj
Contractia cererii interne
Consumul privat real (%)
Investitii (FBCF, %)
2. Principalele lecţii desprinse:
nerespectarea principiilor economiei de piaţă libere
Lecţia nr.1. Sistemul financiar trebuie să revină la misiunea
sa: susţinerea dezvoltării economiei reale
Lecţia nr. 2: Toate instituţiile financiare trebuie să aibă o
limitare a raportului maxim dintre capitalul propriu şi cel
împrumutat (leverage)
Lecţia nr. 3: Pieţele pentru instrumentele financiare
complexe trebuie să devină transparente, inclusiv prin soluţii
pentru garantarea realizării tranzacţiilor
Lecţia nr. 4: Instituţiile financiare şi tranzacţiile cu
instrumente financiare complexe trebuie supuse
reglementării şi supravegherii de către instituţiile statului
Lecţia nr. 5: Modelul de business se modifică: mai conservator,
imprumuturile sunt reevaluate, economiile locale devin mai
importante, inprumuturile inter-companii se reduc
3. Strategii
guvernamentale de
redresare economică
Arhitectura interventionismului
guvernamental: 4 piloni
Reforma sistemului financiar
Sustinerea economiei reale
si masuri bugetare
si crearea de locuri de munca
Reforme structurale ale statului
Stimularea cresterii economice
Lectia nr. 6. Diferente majore intre strategiile
guvernamentale din tarile emergente (TE) si
cele din tarile dezvoltate (TD)
 TD: scheme ample de recapitalizare bancara
si stimulente fiscale – uneori chiar peste 10% din PIB
 TE: programe de sustinere a cererii si de
stabilizare financiara – pachete de masuri de peste 10% din
PIB in EAU, China, Rusia, Kuweit, Hong Kong si Kazakhstan;
 cheltuieli pentru infrastructura si sustinerea IMM
 penuria de lichiditati
–
cresterea brusca si dramatica a
aversiunii investitorilor la risc; riscul deprecierii masive a cursului de
schimb; asistenta financiara externa pentru tarile cu spatiu fiscal
foarte redus (CEE); corectarea dezechilibrelor macroeconomice
(Ungaria, Romania); reducerea impozitelor (Rusia, Turcia, Mexic,
Brazilia); ajutoare pt. sectorul imobiliar (Kazakhstan);
 putine tari au apelat la recapitalizari bancare
Coreea, India, Hong Kong, EAU, Rusia, Kazakhstan;
–
Lectia nr. 7. Cresterea economica din anii anteriori si
contractia din 2009 – 2010 NU sunt puternic
corelate, cu exceptia unor tari ECE
(PIB, yoy, %)
Lectia nr. 8. ECE: succesul pachetelor de masuri
tine de eficienta guvernamentala si de
capacitatea de implementare
Implementarea
masurilor:
8 – 73%
4.
Strategia Romaniei de
iesire din criza bazata
pe reforme structurale
Faza I. Imprumutul extern de cca. 20 mil.
euro pentru acoperirea vulnerabilităţilor
economiei româneşti acumulate pana in 2008
 Deficitul mare de cont curent
 Creşterea mai rapidă a datoriei externe faţă de
creşterea PIB şi creşterea ponderii datoriei externe pe
termen scurt, în raport cu rezervele internaţionale
 Înrăutăţirea structurii investiţiilor străine în România,
în sensul creşterii creditelor intra-firmă
 Vulnerabilitatea se traduce prin riscul pentru economie pe
care il reprezintă o scădere substanţială a intrărilor de
capital străin şi/sau a încasărilor din exportul de
produse şi servicii.


În ipoteza producerii acestui risc şi în lipsa altor surse de
capital pe termen scurt, România este nevoită să ajusteze
consumul productiv şi neproductiv la resursele pe care le
are.
Cât timp a durat această vulnerabilitate, leul a fost supus
atacurilor speculatorilor.
Ajustarea brutala a deficitului de
cont curent (% din PIB)
Nevoia de refinantare a datoriei externe
ridicate (% din rezervele internationale)
Politicile fiscale laxe din trecut au actionat
ca un bumerang in vremuri de criza
Deteriorarea fiscala:
Datoria publica in PIB, %:
deficit bugetar in PIB,%
Nevoia de consolidari masive in PL,
SI, CZ, HU, LV
Deficitul fiscal consolidat, 2008-2010
% din PIB
Sursa: IMF Regional Economic Outlook, October 2009, World Bank
Faza II. Masuri guvernamentale cu impact
asupra economiei reale in Romania:
diminuarea efectelor negative ale contractiei econ.
asupra populatiei si asupra mediului de afaceri

Măsuri de stimulare a cererii prin creşterea puterii de
cumpărare a:




locuinţelor (Programul prima casă: I si II; reducerea TVA la
5%), a maşinilor (Programul rabla),
susţinerea exporturilor (capitalizarea Eximbank),
consumului general prin eliminarea, reducerea si comasarea a
peste 200 de taxe si tarife cu caracter parafiscal;
Măsuri de stimulare a investiţiilor publice si private

Ex: neimpozitarea profitului reinvestit, investiţii în reabilitarea
termică a locuinţelor, compensarea TVA si accelerarea rambursarii
sale, amanarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor
economici afectati de criza economica-financiara, accelerarea
absorbtiei fondurilor europene si cresterea prefinantarilor si a
garantiilor, acordarea de ajutoare de stat si ajutoare de minimis
pana la 200.000 euro pentru IMM-uri;
Cont.

Măsuri de stimulare a agriculturii


Măsuri de stimulare a industriei chimice si energetice


Cu efecte directe asupra aprovizionarii agriculturii cu
ingrasaminte chimice la preturi reduse, evitarea
disponibilizarilor masive, furnizarea agentului termis si a apei
calde pentru populatie la preturi rezonabile;
Măsuri cu caracter social


Ex: Programul „Primul siloz”, “Primul tractor”;
Ex.: cresterea venitului minim garantat, a pensiei sociale
minime garantate si pentru pensionarii cu venituri mici în două
tranşe;
Măsuri de protejare pe piaţa muncii

Ex: şomajul tehnic, Programul ˝Bani pentru angajaţi mai mulţi,
mai competenţi, mai sănătoşi, prelungirea perioadei de
acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni.
Masuri guvernamentale cu impact bugetar
Pensii
Inghetate
RO
CZ
HU
BG
Nemo
dificate
2009
2010
PL
Salarii
publice
Inghetate
sau reduse
Venituri
bugetare
Nem
odifi
cate
TVA
x
x
Impozite
directe
Crest.
def.
bug.
Altele
x
x
x
2009
x
x
2010
x
x
x
x
x
x
2009
2010
x
x
x
x
x
2009
x
x
x
x
x
2010
x
x
x
x
x
x
2009
2010
x
x
Masuri guvernamentale cu impact asupra
pietei muncii
RO
PL
CZ
HU
BG
x
x
x
x
x
SUSTINEREA CERERII DE FORTA DE MUNCA
Subventii la angajare si pt. munca temporara
x
Crearea de locuri de munca in sectorul public
x
Diminuarea temporara a CAS
x
x
SPRIJINIREA SOMERILOR PT A-SI GASI UN LOC DE MUNCA
x
Imbunatatirea asistentei publice
Programe de angajare si stimulente pt. start-up
x
x
x
Programe de perfectionare pentru angajati si de
reconversie profesionala
x
x
Altele
Venituri sociale suport: cresterea duratei si a
cuantumului indemnizatiei de somaj
x
x
x
x
Sursa: World Bank European Employment Observatory website , OECD Tackling the Jobs Crisis - The Labor Market and
Social Policy Response, September 2009
Faza a III-a: Strategia de iesire a
Romaniei din criza cu un buget de
austeritate in 2010
PIB: + 1.3%
2009: - 7%
Venituri: 31.7% of GDP
2009: 31.0%
Deficit: - 5.9% of GDP
2009: - 7.3%
Cheltuieli: 38.1% of GDP
2009: 39.1%
Consolidari fiscale si ajustari ale
cheltuielilor publice in 2010
Venituri (% din PIB):
Din taxe si impozite:

Contributii sociale:

TVA:

Venituri
9.24
+4% yoy
6.6
+4% yoy
personale: 3.54

Asistenta sociala:
12.04
+1%yoy

Personal:
8.5
-2%yoy

Investitii:
6.5
+4% yoy
+3% yoy

Educatie:
6.0
+1%yoy

Bunuri si servicii:

Accize:
3.41 +18% yoy

Profit:
2.15

Proprietate:
0% yoy
0.78 +18% yoy

Cheltuieli (% din PIB):
Accesarea fondurilor UE:
0.67 +75% yoy
yoy: nominal year on year dynamics

Dobanzi:

Mediu:

Cercetare:
5.1
-1%yoy
1.7
+51%yoy
0.45
-20%yoy
0.4
+20%yoy
Agenda de reforme structurale:

Economii publice cu scopul orientarii cheltuielilor spre factori procrestere economica, in special spre investitii:
 Ingetarea pensiilor si a salariilor de peste 705 lei pe luna
 Reforma sistemului unitar de pensii (deficit prognozat la 1.5% din PIB in 2010)
 Diminuarea abuzurilor si a rigiditatilor in cheltuielile de asistenta sociala
 Imbunatatirea planificarii si a managementului in domenii precum: educatie,
santate, transport si energie
 Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale

Reforma administrativa si a serviciilor publice, prin reorientarea
accentului dinspre intrarile de resurse spre rezultate si calitatea
sectorului public:
 Legea sistemului unitar de pensii
 Stimulente transparente si echitabile pentru performanta
 Reducerea procedurilor fiscale si administrative, a celor peste 300 de instrumente
fiscale
 Descentralizarea si introducerea standardelor de cost in mecanismele de transfer
bugetar
Perspective si prognoze






Principala preocupare: restabilirea viabilitatii sectorului financiar si
stimularea economiilor, in paralel cu retragerea sprijinului guvernamental
Economiile emergente sunt pe o panta ascendenta, dar evolutiile pe
termen lung depind de redresarea statelor dezvoltate
ECE a fost afectata mult mai sever (“ground zero” al recesiunii globale) –
redreasarea va fi lenta si la un interval de 6-9 luni ulterior redresarii statelor
din vestul Europei
Riscurile prelungirii recesiunii la nivel global: renuntarea prea
devreme la masurile temporare de interventie guvernamanentala poate
atrage o noua cadere in recesiune, datoriile publice mari acumulate,
problemele de pe piata muncii - revenirea la indicatorii normali pe piata
muncii are loc cu un oarecare decalaj dupa efectul masurilor de redresare
economica
Tonul preponderent pozitiv al prognozelor raspunde nevoii de
restabilire a increderii in randul consumatorilor si pe pietele internationale –
pt a evita capacana asa numitelor self-fulfilling prophecies
CE cere masuri drastice de reducere a deficitelor incepand cu 2011.
Recuperare graduala a cresterii
economice (PIB, %)
Provocarile UE in 2010
 Deficitul bugetar – 7,5% in 2010;
 Datoria publica in zona Euro risca sa depaseasca 100%
din PIB pana in 2014;
 Rata somajului – peste 10% in 2009;
 Pactul de Stabilitate si Crestere impune o strategie
coordonata de retragere treptata a sprijinului
guvernamental masiv acordat, care sa balanseze
stabilitatea financiara, recastigarea fortelor mediului
privat si libera competitie;
 Cresterea economica pe termen lung (post-criza):
trecerea de la managementul cererii pe termen scurt la
masuri structurale pe partea de oferta (PIU);
 UE 2020 si revolutia verde: resurse regenerabile,
tehnologii cu emisii scazute de CO2, infrastrutura verde.
Aspectele sociale ale crizei
 Turbulente sociale – cresterea numarului persoanelor
sarace si reducerea clasei medii, cu riscuri importante
denatura politica;
 Dimensiunea crizei – scaderile puternice de venituri si
cresteri ale somajului;
 Tinerii sunt categoria cea mai afectata de efectele crizei;
 Personalizarea asociata cu “excesele
capitalismului” – ofera vinovati bine identificati: state,
institutii, categorii profesionale;
 Suspiciunea ca lucrurile stau mai rau decat recunosc
autoritatile – neincrederea in binomul executiv –
legislativ;
 Factorul de contagiune care implica efecte in lant
declansate de evenimente izolate;
 Sentimente xenofobe (Italia, UK)
CE si BM: Potentialul de crestere economica a
Romaniei pana in 2013 este superior mediei
UE-10, relativ la 2004 - 2007, %
Source: European Economy 7/2009. Economic crisis in Europe: causes, consequences and responses, World Bank.
DB: Media cresterii reale a PIB nu este
spectaculoasa in 2010 – 2013, relativ la
PIB/loc (convergenta)