A

sociatia

P

rofesionala a

E

mitentilor de

T

ichete din Romania

Pozitia oficiala vis à-vis de proiectul de impozitare a tichetelor de masa

Sumar



APET solicita Guvernului revizuirea proiectului de impozitare a tichetelor de masa, avand in vedere consecintele negative antrenate de aceasta masura:

 53% dintre companiile care astazi ofera tichete de masa propriilor angajati vor renunta la acest tip de beneficiu. In consecinta, veniturile la Bugetul de Stat se vor diminua cu 50 de milioane de euro  Consumul de produse alimentare va scadea dramatic, cu 863 milioane euro  Numarul locurilor de munca din sectoarele productiei si distributiei de produse alimentare vor fi afectate direct si indirect, fiind estimate 25.000 de disponibilizari

Tichetele de masa – o sursa importanta de venit pentru Bugetul de Stat

 Valoare totala a pietei tichetelor de masa in 2009 : 1.160 Mil €    TVA colectat de la unitatile alimentare si emitentii de tichete 210 Mil € Impozit pe profitul companiilor din sistem 19 Mil € Contributii sociale incasate gratie locurilor de munca create in sistem 87 Mil € Total 316 Mil € 

Mai mult de 33.000 locuri de munca create in industria alimentara (productie si distributie)

Impactul taxarii tichetelor de masa* Baza: 300 respondenti (toti respondentii) % Q1. In cazul impozitarii tichetelor de masa, ati oferi in continuare acest tip de beneficiu angajatilor dumneavoastra sau ati renunta la a le oferi? – Raspuns unic, spontan

Total (N=300) Muntenia (N=75) 47 48 Transilvania (N=60) 51 Moldova & Dobrogea (N=88) 43 Oltenia & Banat (N=77) 45 Da, vom continua sa le oferim in functie de nivelul de impozitare 53 52 49 57 55 Nu, vom renunta la oferirea lor

* Bazat pe rezultatele unui studiu de piata efectuat de GFK, in perioada 20–29 Aprilie 2010, pe o baza de 300 de companii care ofera tichete de masa

Compensarea neacordarii tichetelor de masa cu echivalent in numerar Baza: N=159 respondenti care au raspuns ca vor sista acordarea de tichete de masa % Q2. In acest caz, ati oferi angajatilor dumneavoastra un echivalent in bani, in locul tichetelor de masa? – Raspuns unic, spontan

Nu, nu vom compensa cu numerar 47 Da, vom compensa un procent din valoarea tichetelor cu numerar 29 Da, vom compensa integral valoarea tichetelor cu numerar 24 N=159 N=47 NS/SR 17 Sub 50% 19 Peste 50% 29 50% 36

Nivelul tolerat al taxarii Baza: 300 respondenti (toti respondentii) %

Q3. Va rugam sa va ganditi ca tichetelor de masa ar fi taxate doar partial. Care dintre urmatoarele nivele de taxare vi se pare tolerabil si v-ar determina sa oferiti in continuare tichete de masa si care dintre ele v-ar determina sa nu mai oferiti acest tip de beneficiu angajatilor dumneavoastra? – Raspuns unic, spontan Total (N=300) Muntenia (N=75) Transilvania (N=60) Moldova & Dobrogea (N=88) Oltenia & Banat (N=77) 16-20% 31 30 33 31 32 21-24% 10 25-28% 7 5 5 8 11 9 12 8 15

Impactul asupra schemei de impozitare

   Considerand ca doar 7% dintre companii vor continua sa ofere tichete de masa pentru un nivel de taxare de pana la 28%, putem asuma ca nicio companie nu va mai oferi acest beneficiu in cazul taxarii integrale (niciun beneficiu vs. cash) 47% dintre companii nu ar compensa cu sume echivalente in bani valoarea tichetelor de masa 29% ar compensa cu sume in bani doar 50% din valoarea tichetelor si 24% ar compensa cu 100% din valoarea tichetelor   Scaderea consumului de produse alimentare: - 918 Mil € fata de schema existenta Balanta fiscala si sociala:    Contributii sociale pentru sumele in numerar TVA colectat Impozitul pe profitul industriilor implicate in sistem

Total

225 Mil € 41 Mil € 2 Mil €

268 Mil €

- 18 Mil € pierderi cauzate de economia subterana - 48 Mil € venituri potentiale  Doar 8.000 de locuri de munca - 25.000 locuri de munca

Impactul impozitarii cu 16% a tichetelor de masa

 Considerand ca 31% dintre companii ar oferi in continuare tichete de masa daca nivelul impozitarii ar fi de cel mult 16%, putem asuma ca din 69% dintre companii, 47% nu ar compensa neacordarea tichetelor cu echivalentul in numerar, 29% ar compensa doar in proportie de 50% din valoarea tichetelor si doar 24% ar compensa integral aceasta forma de venit  Scaderea consumului de produse alimentare: - 688 Mil €  Balanta fiscala si sociala:     Contributii sociale pentru sumele in numerar TVA colectat Impozitul pe profitul industriilor implicate in sistem 16% impozit pe venit

Total

 14.000 locuri de munca 180 Mil € 85 Mil € 7 Mil € 57 Mil €

329 Mil €

fata de schema existenta - 12 Mil € pierderi din economia subterana + 13 Mil € venituri potentiale - 19.000 locuri de munca

Dimensiuni impresionante ale economiei subterane pe pietele in crestere si mature: EUR 2,100 Mld in EU-27, 16% din PIB Size of shadow economy in relation to the total GDP (2008) 1) Europa de Vest PIB si economia subterana in Mld € 2,489 Europa de Sud Europa de Est Economia subterana in % 1,958 1,835

33% 35% 36% 36% 35% 32% 18% 14%

354

11%

217

10%

185

15% 15% 14% 14%

349 61 589

10%

57 325 48 315 46 236 334 33

8% 12%

27 190 26 187 284 23

8%

23 Ger many Fran ce UK Bel gium Ne ther lands Swe den Nor way Den mark Switz er land Fin land Ire land Aus tria 1,585

21%

1,098

19% 24% 19%

339 205 244 59 167 31 Italy Spain Gree ce Por tu gal

25% 24% 18% 26% 17% 27%

514 163 366 90 139 46 108 26 153 27 46 16 34 12 38 10 66 11 33 9 24 9 16 6 Tur key Po land Roma nia Hun gary Czech.

Rep.

Croa tia Bul garia Slove nia Slov.

Rep.

Lithu ania Lat via Est onia

PIB-ul Official Economie subterana Economie subterana ca % din PIB 1) EU-27 (nicio informatie despre economia subterana din Cipru, Luxemburg, Malta), plus Norvegia, Suedia si tarile in curs de aderare la UE. Total PIB EUR 13,700 Mld Sursa: Analiza Prof. Schneider, A.T. Kearney 9

Economia subterana in Romania atinge cote substantiale, in majoritatea domeniilor

Cota economie subterana per sector (in Mld € si %, 2005) PIB si economie subterana in Mld € 19,1

42% 40% 36%

Economia subterana in % 8,0

Productie

8,8 9,2

22%

10,1

18%

22%

7,6

23% 22% 21% 16%

6,4 6,8 5,9 3,5

Comert en gros si en detail

2,1 2,0 1,8 1,7 2,4 0,5 2,4 0,5

Constructii Transpor turi, Comunica tii Imobilia re Agricultura, Pescuit si Vanatoare Servicii sociale Sanatate si asistenta sociala

3,0 0,5 1,6 0,3

5%

0,3

Educatie Hoteluri si restaurante Servicii financiare, administrat ie publica

1,2

0%

0,0 2,1

0%

0,0

Minerit Electricitat, gaze si furnizare de utilitati Sectoare nonatribuabile PIB-ul oficial Economie subterana Economie subterana ca % din PIB Nota: Sectoarele nonatribuabile includ: divertisment, masaj, prostitutie, servicii de menaj si altele Sursa: Analiza Prof Schneider, Eurostat, OECD (2008), A.T. Kearney 10