Transcript rezentare..aplicata

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Asociatia Hidrogeologilor din Romania
ASPECTE DE HIDROGEOLOGIE
URBANA
Radu Constantin Gogu
7 Aprilie 2014 – Universitatea din Bucuresti
CENTRUL DE CERCETARE
INGINERIA APELOR SUBTERANE
DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICA
SI PROTECTIA MEDIULUI
FACULTATEA DE
HIDROTEHNICA
Facultatea de Geologie si Geofizica
POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN
MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE
URBANISM SI APA SUBTERANA
► extinderea urbana este un fenomen predominant al secolului
20 ce va continua de-a lungul secolului 21
► apa subterana permite servicii de alimentare cu apa ieftine,
accesibile local utilizatorilor privati, precum si posibilitatea de
stocare (apa si energie) in sistemul acvifer – aspect critic in
cazul schimbarilor climatice
► ubanizarea rapida si necontrolata constitue un risc major
pentru resursa de apa subterana legat de exploatarea in exces
si de poluare
► dezvoltarea majora a constructiilor subterane (marime si
complexitate) – conduce la coborari sau ridicari ale nivelului
apelor subterane cu un impact puternic asupra infrastructurii
urbane
Continut
•
•
•
Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime
Circuitul apelor urbane
Aspecte cantitative ale apelor subterane din mediul urban
– Impactul urbanizarii
– Fluctuatii ale nivelului apelor subterane
– Probleme legate de epuizmente si drenaj
– Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere
– Relatia retelele edilitare - sistem acvifer
– Executia incorecta a puturilor ce capteaza acviferele de adincime
•
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
– Principalele surse de poluare
– Instrumente de protectie ale apelor subterane
• Harti de vulnerabilitate a acviferelor
• Perimetre de protectie ale captarilor cu apa
Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime
Circuitul apelor urbane
• Circuitul apei urbane reprezinta baza conceptuala pentru
studierea bilanțului de apă și al efectuării inventarului de apă din
zonele urbane.
• Apele subterane constituie o parte integrantă a circuitului
apelor urbane.
Circuitul apelor urbane
• Ințelegerea comportamentului acvifer necesită cunoașterea
fluxurilor de apă: mărimea acestora, imporțanta lor relativă
precum și dependența lor asupra parametrilor hidrologici.
Circuitul apelor urbane
‘urbanizarea actioneaza asupra apei subterane’
si ‘apa subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane’
fara planificare – “o solutie oferita de o institutie devine problema unei
alte institutii”
Impactul urbanizării asupra apei subterane
• alimentarea se realizează prin puțuri de pompare,
• direcția de curgere și nivelul apei subterane nu sunt influențate;
• descărcarea apelor uzate se realizează direct în acvifer;
• nivelul apei subterane scade.
• descarcărea apelor uzate se realizeaza direct în acvifer fără
epurare.
•apele subterane de mică adâncime sunt poluate
• acviferul de sub oraș este abandonat -calitate precara
• nivelul apei subterane crește sub oraș datorită opririi
pompărilor.
• direcția de curgere se schimbă spre extremitățile orașului ;
• nivelul apei subterane creste extrem de mult
• apare riscul de inundație.
• cererea de apă este mare
• apare necesitatea de import a apei de la surse indepartate,
costuri ridicate.
Impactul urbanizării asupra apei subterane
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:
► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita
- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului;
- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte)
in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale);
- Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.
► Drenajul apelor subterane prin
- Reletele de canalizare
- retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)
► Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin
- Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)
► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:
- Pierderile de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient
epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;
- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate
in industria chimica;
- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide
- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)
- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
Efecte cantitative
Impactul urbanizării asupra apei subterane
• Dezvoltarea urbană produce în general creșterea nivelului
apelor subterane.
• Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile
urbane in cazul in care acestea au fost proiectate si construite
in perioadele în care nivelul apelor subterane era scazut, fara a
constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa creasca.
(literatura de specialitate - probleme in numeroase orase
europene: tuneluri subterane cale ferata sau metrou, parcari
subterane, pivnite ale cladirilor, etc.)
• Este important de mentionat faptul ca structurile urbane
produc un efect de bariera impermeabila asupra fluxului apei
subterane.
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Barcelona, Spania
• utilizarea apei subterane în scopuri industriale a ajuns la 60 – 70 milioane
mc/an în anii '70. Denivelarea înregistrată în diferite zone ale oraşului
atingea valori între câţiva metri şi peste 15 m.
• o mare parte a reţelei de metrou a fost construită în perioada nivelurilor
scăzute din anii 1950 – 1970
• pomparea a fost redusă ulterior (datorită contaminării apelor subterane şi
a mutării unor industrii in exteriorul orasului)
• în prezent nivelurile ating valori înregistrate cu circa un secol în urmă.
• astăzi creşterea nivelurilor de apa - rezolvate prin pompare 15 – 20
milioane mc/an (drenaj pt tunelurile de cale ferată și metrou).
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina
•
amenajarea traseului râului Dâmbovița în perioada 1976-1980.
Stația de metrou Eroilor – lucrari
exterioare si interioare
Lucrari de amenajare a raului Dâmbovița si de
executie a metroului intre anii 1976-1981
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina
• Inainte de amenajare, Dambovita reprezenta drenul natural al apelor
Pesubterane
tronsonul din
Opera-Vitan
drenul
aflat pe partea dreapta nu funcționează. Drept
zona centrala
a Bucurestiului.
s-a inregistrat
o crestere
a nivelului
apei
care a generat
•urmare
Constructia
unei casete
colectoare
construita
dinsubterane
două semicasete
cu rol
inundarea
structurilor
subterane
existente
în
această
zonă.
colector și un dren cu rol de a drena acviferulde suprafața Colentina
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, Stratele acvifere de adincime (Fratesti)
(sursa: Ivan si Popa, 2012)
-curgerea se producea radial spre zona centrală (anii ‘80), iar nivelul apei subterane era
considerabil mai coborât
- 2011 direcția de curgere este SV la NE (ca rezultat al incetării activității industriale).
Probleme legate de epuismente si drenaj
• Construcția subsolurilor, parcarilor subterane, lucrarilor de
infrastructura de canalizare/alimentare cu apa necesită
execuția unor lucrări de epuisment sau drenaj. Acestea pot fi
cel mai adesea temporare (pe durata executiilor), dar pot fi și
definitive pentru a împiedica, de exemplu apariția
subpresiunilor.
• Problemele care pot sa apară la realizarea unei lucrari de
epuisment sau drenaj se pot clasifica in felul urmator:
– Riscuri legate de efectele mecanice cum ar fi antrenarea
hidrodinamica;
– Ruperea hidraulica a bazei excavatiei;
– Tasări diferentiate.
Probleme legate de epuismente si drenaj
• Datorita lucrarilor efectuate la un bloc de 18 etaje (72 metri
inalțime) situat in apropierea Parcului Circului, cu o fundație
adinca, a fost afectat acviferul freatic (Colentina) și implicit
izvoarele naturale ce alimenteaza lacul din parc.
Scaderea nivelului apei in lac
Probleme legate de epuismente si drenaj
• Un alt exemplu este cel de la Biserica Armeneasca unde in imediata
vecinătate a zonei s-a construit un bloc de birouri (Milenium
Business Center) de 18 etaje. Ca urmare lucrarilor de execuție a
fundației acesteia (lucrari de epuizment) s-au semnalat procese de
tasare diferențiată care au variat de la 0.5 cm până la 7-8 cm.
Localizarea Biserica
Armeneasca
Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor
subterane
Interacțiunea dintre apa subterană și structurile subterane (metroul,
fundațiile unor clădiri adânci, parcari subterane, rețeaua de alimentare
cu apa și de canalizare), și efectul pe care le generează asupra nivelului
piezometric.
Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor
subterane
Structuri subterane
Efecte


Metroul
Efect de dren
Efect de barieră
Consecinte

Schimbarea spectrului natural
curgere
Variații ale nivelului piezometric
Infiltrații in tunel și stații
de
de


Schimbarea spectrului natural
curgere
Variații ale nivelului piezometric
Inundarea structurilor subterane


Fundații, parcari
pasaje pietonale.
subterane, 
Efect de bariera

Rețeaua de alimentare cu apă

Alimentarea acviferului


Creșterea niveului piezometric
Poluare termica
Rețeaua de canalizare

Efect de dren




Alimentarea acviferului
Infiltrații în rețeaua de canalizare
Debit mărit
Probleme la stațiile de epurare
datorate debitului mărit
Clasificare a structurilor subterane și efectul lor cantitativ asupra acviferelor
Probleme cauzate de infiltrații in reteaua de canalizare respectiv
exfiltrații din sistemul de alimentare cu apa
Dambovita
ET
S
Colector
Dren
Conducta de alimentare cu apa
Nivel piezometric
S
EF
Tunel
IF
IF
IF
EF
EF
Ecran
impermeabil
EF
D/A
IP
Lacul
Morii
Baraj
Spatii verzi
ET
P
P
Suprafete construite
Acvifer
S
P
ET
IP
: Scurgere de suprafata
: Precipitatii
: Evapotranspiratie
: Infiltratii din precipitatii
EF : Exfiltratii
IF : Infiltratii
D/A: Dreneaza/Alimenteaza
• Calitatea structurală și
eficiența funcțională a unei
rețele de canalizare sunt
parametri cheie pentru a
asigura transferul de ape
uzate
menajere,
comerciale și industriale la
stațiile de epurare.
• Infiltrarea
apelor
subterane în sistemul de
canalizare poate prejudicia
eficiența de statiilor de
epurare.
• Exfiltrațiile din sistemul de
canalizare pot duce la
contaminarea
apelor
subterane
Probleme cauzate de infiltrații in reteaua de canalizare respectiv
exfiltrații din sistemul de alimentare cu apa
• In București, operatorul de apa Apa Nova estimează o
infiltrație de 1,88 m3/s. Infiltrațiile dilueaza apa care este
transportata către statia de epurare din comuna Glina, astfel
statia primeste un debit mare de apă care trebuie epurată,
rezultatul fiind observat in costurile de epurare mari.
• Pierderile tehnice (exfiltrațiile) din reteaua de alimentare cu
apa se estimează o valoare de 2,42 m3/s.
Probleme legate de exfiltrații/infiltrații în cazul unei conducte fisurate
Q- debitul de schimb intre
acvifer si conducta de
canalizare [L3/T]
Kcloggingconductivitatea
hidraulica a materialului ce
colmateaza
calea
de
infiltratie a apei (fisura sau
defectul conductei)
Aclogging
–
Aria
corespunzatoare
unei
fisuri/defect al conductei de
canalizare [L2]
HGW – nivelul apei subterane
in stratul acvifer [L]
HSW- nivelul apei in conducta
de canalizare [L]
Bclogging – Grosimea peretelui
conductei [L]
Impactul urbanizării asupra apei subterane
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin:
► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita
- Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului;
- Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte)
in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale);
- Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere.
Efecte calitative
► Drenajul apelor subterane prin
- Reletele de canalizare
- retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)
► Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin
- Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc)
- Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc)
► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al:
- Pierderilor de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient
epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale;
- Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate
in industria chimica;
- Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide
- Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri)
- Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
• Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
• Pierderi din fosele septice sau din retelele de canalizare (datorita deteriorarii infrastructurii
de transport si colectare a apelor uzate). Aceste pierderi pot deterioara calitatea apelor
subterane prin contaminarea cu substante cum ar fi: nitrati, nitriti, fosfati, cloruri, contaminare
bacteorologica si cu alte substante.
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
• Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
• Schimbul dintre apele de suprafata si apele subterane. In general apele de suprafata
prezinta o calitate mult mai slaba fata de apele subterane. Acest lucru este mult mai
accentuat in zonele urbane datorita deversarii deseurilor si a apelor pluviale, municipale si
industriale.
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
• Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Punerea in comunicarea antropica dintre acvifere conduce la poluarea acviferelor aflate la o
adancime mai mare, acvifere ce prezinta o calitate superioara fata de cele aflate la o
adancime mai mica (in principal datorita executiei necorespunzatoare a puturilor).
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
•
Infiltratii prin depozitele de deseuri (gropile de gunoi). Lipsa impermeabilizarii
zonelor de depozitare a deseurilor sau deteriorarea acestora afecteaza calitatea
apelor subterane prin contaminare cu metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn),
substante microbiologice si altele.
Instrumente de protectie ale apelor subterane
• Protejarea sursei de apa subterana
• Protejarea resursei de apa subterana
Instrumente de protectie ale apelor subterane
Suprafata terenului
Sursa de apa
Originea sursei de contaminare
Prima Cale:
Zona nesaturata
Zona nesaturata
Prima Tinta: apa subterana
a 2-a Cale: prin Acvifer
Resursa de apa subterana
a 2-aTinta:
sistemul de
alimentare cu apa
(putul, izvorul)
Gestiunea apelor subterane urbane
•
apa subterana este “legatura invizibila” intre diverse elemente ale
infrastructurii urbane
•
apa subterana afecteaza pe toata lumea insa nu intra in responsabilitatea
nimanui si ar trebui gestionata chiar daca nu exista un interes major de
utilizare a acesteia in alimentarea cu apa
• cind nu se face nimic in acest sens, (se evita discutia acestui aspect) apar
probleme costisitoare si dificile
• implicarea unui spectru larg de factori (institutii) responsabili este esentiala
• Cine ar trebui sa coordoneze ?:
autoritatile municipale, Apele Romane, Ministerul mediului, companiile de apa
... altii ...
Necesitatea dezvoltării și aplicării unui management
integrat al apelor subterane in mediul urban
• Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă marile orașe ale
lumii este deficitul de apă. Se astepta ca acesta să se intensifice pe parcursul
secolului XXI datorită creșterii populației la nivel mondial, creșterii
economice, schimbărilor climatice.
• Un sistem de management integrat al apelor urbane este necesar sa
integreze un regim de exploare al apelor subterane mai eficient si
sustenabil.
– Masurile de gestiune ale cerintei de apa sa constranga ineficienta si
risipa si sa reduca folosintele necontabilizate;
– Stabilirea de norme privind interactiunea dintre infrastructura subterana
si sistemul acvifer;
– Definirea unor masuri strategice privind stocul apei in acvifere (in
anumite cazuri ca ultima rezerva strategica);
– Aplicarea corecta a conceptelor si metodologiilor in definirea zonelor de
protectie pentru captarile de apa subterana, bazate pe timpul de
transfer al contaminantilor
– Definirea si aplicarea conceptelor de vulnerabilitate a acviferelor in
protejarea resurselor de apa subterana;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI
SUBTERANE DIN MEDIUL
SEDIMENTAR IN ZONE URBANE
CENTRUL DE CERCETARE
INGINERIA APELOR SUBTERANE
DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICA
SI PROTECTIA MEDIULUI
FACULTATEA DE
HIDROTEHNICA
POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN
MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE
URBANISM, APA SUBTERANA, STIINTA
► Apa subterana urbana este o resursa importanta dar
neprotejata (suficient).
► Istoricul dezvoltarii urbane conduce la modele de contaminare
eterogene ale apei subterane
► Lipsesc studiile privind schimbarile pe termen lung ale
climatului si utilizarii terenului
► Sunt necesare metode inovative de monitorizare pentru a
defini zonele urbane ca fiind emitatoare de contaminanti
► Dezvoltarea stiintifica a hidrologiei urbane este necesara
pentru a gestiona sustenabil resursele de apa.
Vedere de ansamblu asupra directiilor de cercetare ale proiectului
SIMPA
Activitatea de cercetare stiintifica este centrata in special pe modelarea
comportamentului apelor subterane din mediul urban, managementul datelor
hidrogeologice si protectia resurselor de apa.
DIRECTII:
• Modelarea hidrogeologica plecand de la modele geologice dezvoltate pe baza
conceptelor de analiza stratigrafica si sedimentologica;
• Imbunatatirea caracterizarii hidraulice a relatiei dintre structurile subterane si
acvifere;
• Extinderea modelelor de date hidrogeologice
infrastructurii de date spatiale (INSPIRE);
si
geologice
necesare
• Dezvoltarea unui cadru informational de management al datelor hidrogeologice
cantitative si calitative pentru mediul urban (alimentare cu apa, canalizare, linii
de metrou, fundatii, etc);
• Construirea, dezvoltarea si aplicarea strategiilor de protectie pentru apele
subterane.
Va multumesc pentru atentia acordata!
Ciclul apelor urbane
Componente principale și legături
Tabel - Cazuri de subsidență
Nr. crt.
Localizare
Tasarea suprafetei
San
Joaquin,
California
terenului (m)
SUA
Grosimea
straturilor (m)
Suprafață
(km²)
afectată Perioada de timp
(ani)
1
Chesiere, Anglia
15
100 - 300
1500
1533 – 1977
2
Hara-Nomachi, Japonia
2
100 – 200
25
1965 – 1978
3
Tokyo, Japonia
4,59
0 – 400
8 – 2000
30
1952 – 1975
4
Wairaki, Noua Zeelanda
6–7
250 – 800
30
1952 – 1975
5
Santa
SUA
50 – 330
650
1918 – 1970
6
San Joaquin, California 9
SUA
60 – 900
6200
1930 – 1975
7
Tulare-Wasco, SUA
4,3
60 – 700
3680
1930 -1970
8
Huston – Galveston, SUA
2,75
60 – 900
12000
1943 – 1973
9
Mexico City, Mexic
9
0 – 50
225
1891 – 1978
10
Delta râului Pad, Italia
3,2
100 – 600
2600
1951 – 1966
11
Ravena, Italia
1,2
80 – 500
600
1955 – 1977
12
Veneția, Italia
0,15
70 – 350
400
1952. – 1970
Clara,
California 4,1
Probleme legate de epuismente si drenaj
• Lucrările de epuisment pot provoca tasări in mai
multe moduri:
– Prin pompări din excavații deschise provocând sufozie
și eroziune internă, pierderi de material din taluze;
– Prin antrenarea de particule fine din teren spre
puțurile sau filtrele acirculare folosite pentru
coborârea nivelului apei subterane. Acesta duce
eroziune interna sau sufozie. Totodată aceste
fenomene pot duce la tasări ale terenului de sub
clădirile adiacente.
Probleme cauzate de infiltrații respectiv exfiltrații
Traseul apelor urbane
Infiltrații
Infiltrații
Infiltratii
Infiltratii
in acvifer
Resurse de apa
disponibile
Tratare
Stocare
Distributie
Exfiltratii
Folosire
Evacuare in
reteaua de
canalizare
Epurare
Evacuarea in
emisar
Aspecte calitative asupra apelor subterane
• Problemele ce apar odată
cu dezvoltarea urbană
accelerată impun măsuri
restrictive și de protecție
atât din punct de vedere
cantitativ (dimensionarea
exploatărilor de extracție a
apei), dar mai ales
calitativ. Cunoașterea
mediului subteran, și mai
ales a acviferelor și a
caracteristicilor acestora
poate fi baza pe care
cadrul legislativ se poate
construi.
Probleme cauzate de depozitele de deșeuri
Infiltrarea levigatului reprezintă principala sursă de poluare.
Hazard
mare
foarte jos
mare
mediu
Vulnerabilitate
mediu
Risc
foarte
redusa
Moasrte
redus
redusa
redus
Mare
Foarte mare
Joasa
Mare
redus
Evaluarea riscului de contaminare al apelor subterane tinand cont numai de efectele suprapuse ale hazardului si
vulnerabilitatii
Aspecte calitative ale apelor subterane
Legea apelor (107/ 1996)
Normative
• Ordinul MMGA 589/27.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind organizarea activităţii de certificare a unităţilor specializate în
elaborarea de studii, proiecte, execuţie de lucrări, consultanţă în
domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obţinerea
avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor ;
• HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
• Ord. MMGA 661/28.06.2006 privind aprobarea Normativului de conţinut
al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului
de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor ;
• Ord. MMGA 662/28.06.2006 privind aprobarea Procedurii şi a
competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a
apelor.
• ORDIN Nr. 1.278 din 20 aprilie 2011 pentru aprobarea Instructunilor
privind delimitarea zonelor de protectie sanitară si a
perimetrului de protectie hidrogeologică
European
- Directiva Cadru Apa 2000/60/EC
- Directiva Ape subterane C6-0382/2006
Fluctuații ale nivelului apei subterane –
studiu de caz - Bucuresti
Efectul de barieră al construcțiilor subterane
asupra acviferelor
Atunci când un tunel interferează cu apa subterană pot apare probleme :
•
•
•
•
curgerea apei către tunel, (in special dacă este sub presiune, poate determina
încetinirea sau chiar întreruperea execuției);
scăderea nivelului apei subterane modifică regimul de curgere al apei subterane,
ceea ce afectează curenţii de suprafaţă şi/sau ecosistemele.
variații importante ale nivelului piezometric amonte de barieră;
creșterea vitezei de curgere pe sub barieră.
Probleme de subsidență
• Scăderea nivelurilor apelor subterane poate induce la nivel local sau la
nivel regional fenomenul de subsidență. Acest efect poate fi provocat atât
de pomparea directă a apei cât și de construcția structurilor subterane ce
acționează ca drenuri sau formeaza bariere pentru fuxul natural de
curgere;
• Subsidenta, care este un fenomen ireversibil ce poate avea o
extindere regională, atunci când este cauzată de pomparea
excesivă;
• Subsidența este cauzată de catre factorul antropic, prin diverse
acțiuni pe care le desfășoara:
• Infiltrații locale de apă;
• Extragerea necontrolată a apei subterane;
• Exploatări miniere.
Relația structuri urbane (subterane) – Acvifer
• Elementele naturale şi antropice ce
intra în contact cu apa subterană în
zona municipiului Bucuresti:
• Lacul Morii: Suprafața de circa 2.2
km2 şi un volum de apă înmagazinat
de 15 mil m3, cu o adâncime maximă
de 11 m, amplasat în amonte de
Şoseaua Ciurel;
• Caseta colectoare de ape uzate şi
meteorice pe o lungime similară cu
râul Dâmboviţa;
• Tronsoanele liniilor de metrou;
• Reţeaua de alimentare cu apă;
• Reţeaua de canalizare.