Proiect LIFE+: Sistem integrat pentru protectia

Download Report

Transcript Proiect LIFE+: Sistem integrat pentru protectia

LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Sistem integrat pentru protectia resurselor de apa amenintate
de poluarea cu compusi ai azotului
CLEANWATER
LIFE+ Project (2010 – 2014)
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Necesitatea proiectului ?
Implementarea cerintelor Directivei 91/676/CEE (Directiva Nitratilor)
impune Statelor Membre reexaminarea, revizuirea sau completarea,
cel putin o data la 4 ani, a listei cu zonele vulnerabile desemnate
pentru a tine cont de schimbarile si de factorii surveniti de la
desemnarea precedenta.
Abordarea la nivel de bazin hidrografic a gestionarii resurselor de
apa este facilitata prin utilizarea modelarii matematice a apelor de
suprafata si subterane, dezvoltate si integrate in mediu GIS.
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Proiectul CLEANWATER se deruleaza pe o perioada de 40 de luni
incepand cu 2010 si este co-finantat de Comisia Europeana, Directia
Generala de Mediu si Ministerul Mediului si Padurilor , in cadrul
programului LIFE + pentru proiecte demonstrative privind mediul
Parteneri
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
Administratia Nationala de Meteorologie
Administratia Bazinala de Ape Prut
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie si Protectia Mediului
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Utilizarea modelării matematice ca suport pentru
determinarea bilanţului de nutrienţi din resursele de
apă de suprafaţă şi subterane, pe baza unor tendinţe
şi scenarii predefinite privind evoluţia activităţilor
umane, în contextul schimbărilor climatice
Identificarea zonelor potential vulnerabile in
vederea imbunatatirii programului de măsuri de
protecţie a resurselor de apa precum si a sistemului de
monitoring integrat al apelor de suprafaţă si subterane
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Ce aduce nou?
• Analiza poluarii cu nutrienti se va realiza la nivel de bazin
hidrografic, pentru diferite scenarii
• Analiza scenariilor legate de poluarile punctuale si difuze este
facilitata de utilizarea modelarii cu interfata GIS
• Evaluarea costurilor de mediu va fi corelata cu analiza starii
chimice a apelor in cadrul sistemului dezvoltat pe platforma web
• Informarea si implicarea fermierilor se va face prin consultare,
informare, analiza unor situatii concrete din bazin, in cadrul unor
intalniri organizate
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Raul Bârlad (207 km lungime, suprafata:
7220 km2, altitudinea medie: 211 m) este
cel mai important afluent din partea
stângă al râului Siret. Izvorăște din
Podisul Central Moldovenesc și trece pe
lângă orașele Vaslui, Barlad si Tecuci,
bazinul prezentandu-se ca o zona
sensibila la impactul activitatilor umane.
Apele de suprafata cat si cele subterane
au resurse de apa reduse.
In cadrul bazinului sunt 20 de acumulari
si numeroase lucrari hidrotehnice cele
mai multe fiind construite pentru
apararea
impotriva
inundatiilor
si
asigurarea cerintelor de apa.
Unde?
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Unde, de ce ?
Din totalul de 207 km
lungime, raul Barlad se
incadreaza la categoria „risc
ecologic” din punct de
vedere al poluarii cu nutrienti
pe ultimii 116 km.
Raportul din 2007 privind
calitatea apei arata ca exista
concentratii
ridicate
de
amoniu, materie organica si
nutrienti inainte de varsarea
in Siret.
Apele subterane sunt afectate de nitrati si fosfati, inregistrand concentratii ridicate in
vecinatatea comunelor: Matca, Corod, Ivesti, Munteni, etc.
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
zonele vulnerabile la nitrati ca fiind toate
suprafeţele de teren cunoscute prin care se
drenează scurgerile difuze în apele poluate sau
care sunt expuse poluării cu nitraţi din surse
agricole.
Prima desemnare a zonelor vulnerabile
(2003): - doar un numar de 7 comune
vulnerabile la nitrati.
A doua desemnare a zonelor vulnerabile
in 2008 (masuratori, eroziunea solului,
numarul de animale, etc) - analiza a
zonelor vulnerabile existente si a celeor
potential vulnerabile propuse in anul 2003.
Rezultatul: - 47 comune reprezentand
aproximativ 37% din suprafata bazinului.
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
La nivelul Romaniei
Potrivit Raportului realizat catre Comisia Europeana, cu privire la modul de
implementare a Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, la nivelul anilor 2003-2004,
zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de
localităţi din 34 de judeţe, circa 8,20% din totalul suprafeţei terenurilor
agricole.
Rezultatele obţinute în perioada 20082009, (care se realizeaza odată la patru
ani) au impus extinderea suprafaţelor
zonelor declarate ca vulnerabile, astfel
ca, la nivel naţional, s-au identificat un
număr de 1963 localitati, reprezentand
circa 58 % din suprafata tarii.
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Ce sunt NUTRIENTII?
Nutrientii sunt substante sau elemente chimice utilizate
in cresterea si dezvoltarea normala a unui organism - N
(NO3); P (PO4); Si (SiO2)
Sursa de poluare: ape uzate menajere, dejectii animale, agricultura moderna
(fertilizanti chim. si org.)
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
La ce foloseste proiectul?
• Cunoasterea si cuantificarea fluxului de nutrienti la
inchiderea bazinelor hidrografice precum si a
contributiei la aportul total
• Revizuirea zonelor vulnerabile desemnate si indicarea
unor noi zone posibil vulnerabile
• Identificarea unor masuri noi specifice
preveni si a reduce aportul de poluant
pentru a
• Analiza masurilor din punct de vedere al protectiei
mediului si al costurilor aferente
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Activitati
1. Management;
2. Crearea unei baze de date reprezentative;
3. Modelare matematica si costuri de resursa si mediu;
4. Integrarea in Open-GIS a modelarii matematice si a analizei
economice;
5.
Implicarea fermierilor in managementul
nitratilor;
6. Diseminarea rezultatelor
7. Monitoringul proiectului
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Crearea unei baze de date integrate reprezentative
Harti topografice
Obiectiv: Constituirea unei baze de date integrate, care sa cuprinda
date referitoare la caracteristicile climatice, morfologice, hidrologice si
hidrogeologice, sursele de poluare, concentratiile de nitrati si utilizarea
terenului in bazinul hidrografic Barlad.
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
i)
o contaminare recenta cu
produsi de descompunere
celulara care ar putea proveni
de la aglomerarile fara statie de
epurare;
ii)
deversari de ape uzate de la
unitati zootehnice;
iii)
siroirea de pe campuri
fertilizate cu
ingrasaminte pe baza
de azot (azotat de uree
– NH4NO3, uree, etc).
NH4 (mg/l)
valoare NH4
valoarea prag
nivel piezo.
nivel (m)
14
100,2
12
100
99,8
10
99,6
8
99,4
6
99,2
4
3,1 mg/l
99
98,8
2
98,6
0
98,4
1999 2000 2001 2002 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
anii
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
NO3 (mg/l)
valoare NO3
valoare max.
nivel piezo.
nivel (m)
60
106,8
106,6
50
106,4
40
106,2
30
106
105,8
20
105,6
10
105,4
0
105,2
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
anii
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Dragalina F1 - evolutia concentratiei de NO3
180.00
159.80
160.00
140.00
120.00
100.00
80.00
60.00
50.00
50.00
50.00
50.00
50.00
40.00
20.00
2.00
17.50
2.00
0.00
2.60
1980
1985
1990
1995
NO3
Dragalina F2 - evolutia concentratiei de NO3
250.00
230.54
200.00
150.00
99.30
108.00
116.40
100.00
50.00
50.00
50.00
8.00
50.00
21.70
50.00
50.00
50.00
50.00
6.00
0.00
1980
1985
1990
1995
NO3
2000
L.M.A.
2005
50.00 43.51 50.00
40.07
2009
2000
L.M.A.
2005
2006
LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION
Dorasti F1 - evolutia concentratiei de NO3
120.00
98.64
100.00
78.50
80.00
72.13
60.00
50.00
50.00
50.00
50.00
40.00
50.00
50.00
50.00
32.77
20.00
4.00
12.80
2.00
0.00
1980
1985
1990
1995
NO3
2000
L.M.A.
2006
2009
valoare N-NO3
valoare prag N-NO3 B/M
N-NO3 (mg/l)
clorofila a
P-PO4 (m g/l)
1,4
chl (ug/l)
3,0
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
19
ia
17 n.
f
14 e b.
m
a
19 rt.
ap
17 r.
.m
17 ai
iu
28 n.
iu
n
14 .
iu
27 l.
16 i ul.
a
23 u g.
a
14 u g.
se
28 p.
.s
13 ep
oc
26 t.
oc
10 t.
n
23 o i.
no
1 ib
10 2 de .
.0
1 . c.
20
12
0,0
1,2
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
debit (m 3/s)
timp
N-NH4 (mg/l)
12
10
8
6
4
2
0
0
Aval confluenta
Crasna
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
debit (m3/s)
Valori maxime de amoniu in bazinul Barlad
Negresti
valoare N-NH4
valoare prag B/M
N-NH4 (mg/l)
debit
Aval Crasna
debit (m3/s)
3.5
3.5
3
3
Moderata
2.5
2.5
2
2
1.5
Moderata
1.5
1
1
0.5
0.5
0
14
18
-J
an
fe
b
11 .
-A
pr
11
-M
ay
14
iu
n
28 .
iu
n.
12
iu
l.
27
iu
08 l.
au
23 g.
au
12 g.
se
28 pt.
se
p
11 t.
oc
26 t.
oc
t
08 .
no
23 i.
no
07 i.
de
c
1/
5/ .
20
12
0
timp
Aval Vaslui – raul Vaslui
Crivesti
valoare N-NH4
valoare OD
debit
debit (m3/s)
N-NH4 (mg/l)
9
35
8
Moderata
7
30
25
6
5
20
4
15
3
10
2
ap
r.
m
20
17
21
20
19
-M
ay
20
iu
n.
19
iu
l.
18
au
g.
20
se
pt
.
18
oc
t.
7
no
i.
16
no
i.
15
de
c.
16
.0
1.
20
12
0
ar
t.
0
fe
b.
5
ia
n.
1
timp
val. prag N-NH4 B/M
val. prag OD B/M
N-NH4 (mg/l)
OD (mg/l)
8
27,0
24,0
21,0
18,0
15,0
12,0
9,0
6,0
3,0
0,0
7
6
5
4
3
2
1
0
ia
n
17 .
fe
10 b.
m
ar
14 t.
ap
r
17 .
m
ai
17 .
iu
n.
14
iu
l.
27
iu
16 l.
au
23 g.
au
14 g.
se
p
13 t.
oc
t
26 .
oc
t
10 .
no
22 i.
no
12 i.
de
c.
ia
n.
12
valoare prag N-NH4 B/M
19
valoare N-NH4
tim p
Valori maxime de nitrati in baziul Barlad
Negresti
val. N-NO3
valoare prag N-NO3 B/M
val.clorofila a
N-NO3 (m g/l)
chl (ug/l)
Moderata
7
14
6
12
5
10
4
8
3
6
2
4
Buna
1
2
0
18
-J
a
14 n
fe
11 b.
-A
p
11 r
-M
a
14 y
iu
n
28 .
iu
n
12 .
iu
l
27 .
i
08 ul.
au
23 g.
au
12 g.
se
28 pt.
se
p
11 t.
oc
26 t.
oc
t
08 .
no
23 i.
n
07 o i.
de
1/
5/ c.
20
12
0
tim p
valoare N-NO3
valoare prag N-NO3 FB/B
clorofila a
chl. (ug/l)
250
N-NO3 (mg/l)
3
Buna
2,5
200
2
150
1,5
100
1
0,5
50
Foarte buna
0
0
19.mai
20 iun.
19 iul.
18 aug. 20 sep. 18 oct. 16 noi. 15 dec. 16 ian,12
timp
aval Barlad
valoare N-NH4
debit (m3/s) N-NH4 (mg/l)
Buna
0.0
20
ian.
21 17
21 20
feb. mart. april. may
20
0.8
15
0.6
10
0.4
5
0.2
0
0.0
22 19 iul. 19 21 18
21 20 1-Jan
iun.
aug. sept. oct. noib. dec.
valoare prag N-NO3 FB/B
N-NO3 (mg/l)
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
Foarte buna
0.5
21
20
ia
n.
fe
b.
17
m
ar
t.
21
ap
ri l.
20
-M
ay
22
iu
n.
19
iu
l.
19
au
g.
21
se
pt
.
29
se
pt
.
18
oc
t
21 .
no
ib.
20
de
19
c.
.0
1.
20
12
0.0
timp
10
5
Foarte buna
0
clorofila a
chl.(ug/l)
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Buna
4.0
15
timp
timp
valoare N-NO3
20
20
-M
ay
22
iu
n.
19
iu
l.
19
au
g.
21
se
pt
.
18
oc
t.
21
no
ib.
20
de
c.
19
.0
1.
20
12
0.1
25
1.0
ap
ri l.
0.2
30
1.2
ar
t.
0.3
1.4
21
25
0.4
debit (m3/s)
40
35
m
30
0.5
debit
1.6
17
35
0.6
valoare prag N-NH4 FB/B
Buna
1.8
fe
b.
40
ia
n.
Moderata
0.7
debit
21
P-PO4 (mg/l)
val. prag P-PO4 B/M
20
valoare P-PO4
Umbraresti –
sectiune inchidere
bazinul Barlad
Concluzii ape de suprafata


Concentratiile de fosfati si amoniu sunt invers
proportionale cu debitul; valori crescute se obtin
pe perioada de vara datorita activitatii biologice
In 2011 valorile de nitrati la inchiderea bazinului
Barlad au prezentat o scadere cu aprox. 8% fata
de perioada 2007-2009
Concluzii ape subterane
Valori mari de amoniu si nitrati in perioada de toamna
(septembrie)


Valori mari de nitrati si valori mici de amoniu – poluare istorica
organica
Valori mari de amoniu – datorita :
 Contaminare recenta din localitati
 Infiltratii de la fermele de animale
 Utilizarea fertilizantilor pe baza de azot

Viteza mica de curgere a apei subterane determina un transport
dispersiv de poluant (niveluri piezometrice reduse – concentratii
ridicate)

Poluare difuza: nivel piezometric ridicat – concentratii ridicate
Poluare punctuala: nivel piezometric ridicat– concentratii reduse

LIFE+ Program LIFE09 ENV/RO/000612
EUROPEAN COMMISSION