Transcript "Valori educative ale sahului"

1
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Valorile educative ale șahului și 10 motive în favoarea
introducerii șahului în programa școlară
LUIZA MARIN – maestră internaţională
Preşedinta clubului de şah „ACS M.M. Mihail Marin”
2
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Șahul este considerat un sport.
Totuși, complexitatea acestui sport are puternice implicații de ordin educativ,
logistic, psihologic, sociologic și politic, astfel încât dacă extrapolăm abilitățile
dezvoltate în mod natural de activitatea șahistă vom descoperi modele aplicabile
în alte domenii ale culturii.
3
Simpozionul “Educaţie prin şah”
În plan educativ:

șahul crează modele de studiu, stimulează învățarea pe baza unei metode și realizează o
strânsă conexiune între dorința de progres și cunoștințele acumulate.

În planul logicii:
în timpul unei partide de șah jucătorul ia decizii bazându-se pe analogii, relații de cauză,
comparații, clasificări. Aceste decizii influențează rezultatul partidei și pe baza lor jucătorul de șah își poate corecta
greșelile, își poate face autocritica, astfel îmbinând în mod armonios teoria cu practica;
Șahul are o strânsă legătură cu matematica: noțiuni de geometrie:
diagonala, perpendiculara,
paralela, intersecția, noțiuni de mărimi vectoriale, noțiunile elementare de aritmetică,
noțiunea de valoare relativă;
Semnele și simbolurile pieselor de șah introduc primele noțiuni
lexicale ale copilului.
În plan psihologic:

șahul - presupune atenție, putere de concentrare, capacitatea de a genera asociații de idei,
de a abstractiza, de a memora, de a relaționa elemente pentru a rezolva problemele apărute în cursul unei partide de
șah;
- presupune controlul emoțional, stabilitate în condiții de stres, dar poate dezvolta și
sensibilitate artistică, precum și bucuria unei plăceri.

În plan social: șahul promovează relațiile de grup, abolirea inegalităților date de condițiile economice și sociale,
respectarea adversarului și a regulilor jocului, precum și o conduită bazată pe dialogul ideilor.

În plan politic:
șahul transformă tendințele agresive într-o încercare de a triumfa prin puterea minții, folosind
motivațiile unei lupte pentru a îmbunătăți condițiile conviețuirii umane.
4
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Introducerea șahului în școală pe trei continente diferite:
America de Sud, America de Nord și Europa
5
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Proiect de implementare a șahului în școală în
Argentina
În anul 2006 au fost incluse 120 de școli din San Luis, Argentina, într-un
proiect de implementare a șahului în școală. Inițiativa a aparținut marii maestre
Claudia Amura.
Proiectul a fost foarte amplu, fiind susținut de autorități și bazându-se pe
participarea unui mare număr de cadre didactice și șahiști. Au fost formați
instructori de șah, dintre cadrele didactice ce dețineau cunostinte bazice de șah,
dar aveau experientă pedagogică.
Șahul a fost introdus în programa școlară,sau ca formă de recreere în
pauzele elevilor sau în programul after school.
În urma selectării celor mai talentați copii, a fost creată ”Școala de talente”,
școală exclusivistă cu un număr restrâns de copii campioni. De asemenea, au
fost create ateliere de șah pentru nevăzători, precum și ateliere pentru un
penitenciar, remarcându-se îmbunătățirea conduitei deținuților.
Metodologia aplicată era diferită în funcție de vârsta copiilor și de condițiile
sociale.
Instructorii de șah nu s-au limitat numai la transmiterea noțiunilor pur
șahiste, ci au abordat teme despre punctualitate, fair-play, sinceritate, cinste,
solidaritate, familie, toate acestea exprimate în context șahist.
6
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Inițiatorii proiectului din Argentina susțin
introducerea șahului în programa școlară,
bazându-se pe următoarele valențe educative ale
șahului:

Conține o bază matematică excepțională

Dezvoltă gândirea și spiritul critic

Stimulează creativitatea

Poate fi aplicat ca sport complementar


Nu este o activitate sexistă
Introduce elevul în studiul aspectelor istorice

Stimulează dezvoltarea abilităților cognitive


Dezvoltă simțul etic
Permite schimbul de experiență

Produce mare plăcere copiilor
7
Simpozionul “Educaţie prin şah”
În timpul unei partide de șah, jucătorul observă, compară, clasifică, își
organizează ideile, face ipoteze, apoi analizează, repetă, ia decizii și le
execută.
Astfel, predarea sistematică a șahului în școală are ca scop dezvoltarea
gândirii, deprinderea noțiunilor, precum și formarea caracterului copiilor,
dezvoltarea integrală ca persoană.
Marele campion mondial Garry Kasparov afirma că ”șahul dezvoltă
copiilor calități ca: stima de sine, responsabilitatea, încredere în sine și o
bună adaptabilitate socială”. El este un mare susținător al introducerii șahului
în școală, deoarece chiar dacă 99% dintre copii abandonează șahul, ei vor păstra
pentru tot restul vieții calitățile dobândite.
8
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Beneficiile șahului în America de Nord

Pe continentul nord-american, în
South Bronx, New York, șahul
este folosit ca o cură împotriva
violenței.
În partida de șah mutarea
reprezintă acțiune, exteriorizare,
iar partida în sine un dialog, un
mod de a rezolva conflictele pe
cale pașnică. Copiii care
frecventează cursul de șah
reușesc să evadeze din
realitatea dură a vieții, luptele de
stradă, drogurile…
Cu ajutorul șahului ei
folosesc:
mutarea - NU pistolul

partida - NU bătaia!
9
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Abordarea șahului în Europa - Ungaria
Judit Polgar, cea mai
puternică jucătoare din istorie,
militează pentru introducerea
șahului în școală. Ea a învățat un
șah bazat pe metodele clasice
aplicate intensiv, dar experiența
ei de mamă a determinat-o să
aleagă metode neconvenționale.
Din toamna anului 2012 o
școală
din
Budapesta
a
beneficiat
de
programul
implementat de Judit, Chess
Palace, ajutând copiii din ciclul
primar să-și îmbunătățească
performanțele școlare datorită
implicării în activități ce au la
bază noțiuni șahiste, regulile și
caracteristicile șahului.
10
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Copiii învață cu ajutorul
unor fișe speciale, care
implică activități matematice,
lingvistice, de logică, cu
ajutorul rebusurilor sau a
pieselor gigantice care pot fi
grupate
în
funcție
de
valoarea lor.
11
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Sunt folosite cărți de joc
ornate cu piese de șah, bani
având ca valoare piesele de șah,
hărți ale castelului de șah care
invită la descoperirea tainelor
ascunse, planșe care pot fi
desenate cu carioci speciale,
apoi șterse pentru a se relua
încercările, cuburi uriașe ale
căror fețe sunt ornate cu piese
de șah, table pe care se pot lipi
cartonașe sau colora câmpurile,
chiar și desenele prietenoase
care împodobesc întreaga clasă,
design-ul foarte atractiv al
pieselor de șah.
12
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Această metodă nu are ca scop învățarea șahului, ci folosirea acestuia ca
unealtă de dezvoltare a abilităților unui copil, a puterii de decizie, a dorinței de
investigare a vastelor posibilități oferite de șah.
Copiii sunt foarte atrași de aceste activități, învață concepte de matematică fără săși dea seama, se distrează jucându-se, își fac prieteni, iar la sfârșitul fiecărei ore de șah
încercuiesc fețe care exprimă starea lor de spirit: bucurie, tristețe, încântare…
13
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Judit a creat programe pentru tablete și smartphone, programe atractive pentru
copii, care îi învață să joace șah și să abordeze diverse moduri de gândire. Toate
acestea sunt în strânsă legătură cu experiența ei de mamă a doi copii, cu dorința de a
bucura sufletele copiilor cu ajutorul unui joc care-i este foarte drag: șahul.
14
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Utilitatea șahului în diferite domenii
David Norwood este
mare maestru de șah,
absolvent la Oxford.
La începutul anilor
’90 s-a lansat în afaceri la
banca
de
investiții
Banker’s Trust, având un
deosebit
succes
în
domeniu.
El
consideră
că
șahiștii pot deveni buni
oameni de afaceri, datorită
capacității de anticipare.
15
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Utilitatea șahului în diferite domenii
Mathew Sadler este mare
maestru, campion național al
Marii Britanii, component al
echipei olimpice. La mijlocul
anilor ’95 era considerat un
rival periculos pentru deja
legendarii Short și Adams, dar
a optat pentru o carieră în I.T.
Este interesant că după
anul 2010 ambii mari maeștri
au revenit cu succes în
activitatea competițională.
16
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Utilitatea șahului în diferite domenii
Un alt exemplu, bazat pe
experiența
personală,
îl
constituie fiul meu, care joacă
șah de la vârsta de 4 ani.
Abilitățile
deprinse
prin
intermediul șahului l-au ajutat să
aibă rezultate școlare deosebite,
obținând medalii la olimpiadele
naționale de matematică, premii
de excelență la pian și o bună
organizare a timpului afectat
învățăturii.
17
Simpozionul “Educaţie prin şah”
Concluzii
Toate aspectele prezentate conduc către o singură
concluzie: curricula școlară trebuie să conțină
șahul, datorită beneficiilor aduse de acesta în
formarea integrală a omului.
18
Simpozionul “Educaţie prin şah”