Transcript Arhitectura SNMP

Îndrumător:
Prof. POP Anca
Elev:
MIHUŢ Gabriel Mihai
Clasa: a XII-a A
Cuprins































Cuprins
Argument
Capitolul I. Noţiuni introductive
I.1 Perfecţionarea sistemelor informaţionale
I.2 Metodologii de management ale proiectării
I.2.1 Unele strategii de proiectare a sistemelor informatice
Capitolul II. Managementul reţelelor de calculatoare
II.1 SNMP
II.1.1 Introducere
II.1.2 Componentele de bază ale SNMP
II.1.3 Comenzile de bază SNMP
II.1.4 Reprezentarea de date
II.2 Arhitectura SNMP
II.2.1 Scopurile arhitecturii SNMP
II.2.2 Elemente de arhitectură SNMP
II.2.3 Scopul informaţiilor manageriale
II.2.4 Reprezentarea informaţiei de management
II.2.5 Crearea şi ştergerea şirurilor conceptuale
II.2.6 Tabele conceptuale
II.2.7 Relaţia între clauzele INDEX şi AUGMENTS
II.3 Baza de Informaţii de Administrare (MIB)
II.3.1 Valorile lui OBJECT IDENTIFIER
II.3.2 Obiectul şi Identificatorii obiectului
II.4 Forma şi înţelesul schimburilor de informaţii în SNMP
II.4.1 Definirea relaţiilor administrative
II.4.2 Rezoluţia referinţelor peste versiuni MIB
II.4.3 Identificarea instanţelor obiectelor
II.5 Specificaţiile de protocol
II.6 Aplicaţie pentru managemetul reţelelor de calculatoare- Nagios
II.6.1 Verificările standard
Bibliografie
Argument




Reţelele de calculatoare reprezintă o colecţie de sisteme interconectate care pot comunica între
ele. O reţea de calculatoare care interconectează diferite sisteme de calcul poate funcţiona în
bune condiţii numai dacă există o convenţie care stabileşte modul în care se transmite şi se
interpretează informaţia, convenţie numită protocol. Protocolul reprezintă setul de reguli prin
care se stabileşte modul în care trebuie să fie transmisă şi recepţionată informaţia folosind
calculatoare.
Pachetele reprezintă unitatea de bază comunicaţiilor în reţea. Pentru ca mai mulţi utilizatori să
poată transmite simultan informaţii în reţea, datele trebuie fragmentate în unităţi mai mici şi mai
usor de manevrat, de aceea s-a introdus noţiunea de pachete sau cadre.
În domeniul reţelelor de calculatoare progresul este din ce în ce mai vizibil. Progresând
de la câteva reţele locale izolate, sistemele s-au extins la reţele ce operează şi conectează
corporaţii întregi. Ruterele conectează reţelele locale la clădiri distante, iar hub-uri inteligente
unesc coloana vertebrală a unui imens imperiu de fire. Monitorizarea unor astfel de sisteme,
nemenţionând izolarea programelor, poate însemna o grea provocare.
Sistemele de administrare a reţelei oferă o soluţie la aceste probleme. Aceste sisteme
permit utilizatorului să devină interesat de proiectarea şi implementarea unui sistem de
administrare. Datorită presiunii intense puse pe umerii administratorilor de reţea pentru a avea
un anume control asupra vastelor produse de reţea neeterogene ce au apărut în sistemele de
calcul din ziua de azi, sistemele de administrare a reţelei sunt de luat în considerare. Pentru a
afla dacă este necesar implementarea unui astfel de sistem trebuie sa ne uităm la gradul de
funcţionalitate pe care îl oferă sistemele de management a reţelei.
Unele sisteme de administrare sunt extrem de simple: o singură staţie de administrare
controlează şi administrează reţeaua. Această simplitate vine însa prin sacrificarea unor
caracteristici. Dacă se doreşte o monitorizare mai complexă şi complexitatea sistemului de
administrare va creşte. Rămâne aşadar la latitudinea administratorului de reţea implementarea
unui astfel de sistem, şi dacă el este rentabil şi viabil în acelaşi timp.
Noţiuni introductive






Perfecţionarea sistemelor
informaţionale
Abordarea adecvată
Abordarea metodologică
Abordarea bugetară
Abordarea tehnică
Abordarea
organizaţională
Metodologii de
management ale proiectării
Strategia ameliorativă
Strategia inovatoare
Strategia adoptivă
Strategia top-down
(descendentă)
Strategia botton-up
(ascendentă)
Strategia liniară sau în
cascadă
Strategia prototipurilor
Strategia proiectării în
doi paşi
Strategia documentării
anticipate










Managementul reţelelor de calculatoare

SNMP

SNMP(Simple Network
Management Protocol)
sau protocol simplu de
administrare a reţelei
şi acţionează la nivelul
aplicaţie şi relizează
schimbul de informaţii
manageriale
între
componentele
unei
reţele.
SNMP
este
parte
integrantă
a
modelului OSI şi se
bazează pe TCP/IP.
Componentele de bază ale SNMP
Baze de date
Noduri de
administrare
Staţii de
administrare
Agenţi
Comenzile de bază SNMP



Comanda “read”
Comanda “write”
Comanda “trap”
Reprezentarea de date

Nucleul modelului SNMP este mulţimea de
obiecte administrate de către agenţi şi
citite şi scrise de către staţia de
administrare. Pentru a face posibilă
comunicarea între produse de producţie
diferită trebuie ca obiectele să fie definite
într-un mod standard, independent de
producător, împreună cu regulile de
codificare. Cel folosit de SNMP este
preluat de la OSI şi se numeşte
ASN.1(Abstract Syntax Notation OneNotaţia sintactică abstractă unu).
Arhitectura SNMP

SNMP este folosit pentru a schimba
informaţii de management între
agenţii din elementele de reţea şi
staţiile ce administrează reţeaua,
implicit, arhitectura SNMP este
tocmai
colecţia
de
staţii
ce
administrează reţeaua şi elementele
de reţea. SNMP defineşte o legatură
client/server.
Elementele de reţea
Elementele de
reţea
Hub-uri
Switch-uri
Servere
Calculatoare
gazdă
Terminale
Scopurile arhitecturii SNMP



SNMP
minimalizează
numărul
şi
complexitatea
funcţiilor
de
tip
management realizate de agenţi.
Paradigma
funcţionalităţii
pentru
monitorizare şi control, să fie suficient de
extensibilă pentru acceptarea adiţionalelor,
posibil
neaşteptatelor
aspecte
ale
operaţiilor de reţea si de management.
Arhitectura SNMP să fie, pe cât posibil,
independentă
de
arhitectura
şi
mecanismele echipamentelor de reţea.
Modelul arhitecturii managementului de reţea
Un agent de obicei:







Implementează protocolul SNMP
Stochează şi recuperează informaţia de
management definite de MIB
Poate semnaliza asincron eveniment
manager-ului
Un manager de obicei:
Este implementat ca Network
Management Station (NMS)
Implementează întregul protocol SNMP
Este capabil să:




interogheze agenţii
sa obtină răspunsuri de la agenţi
să seteze variabile în agenţi
confirmă evenimente asincrone de la agenţi
Elemente de arhitectură SNMP





Scopul informaţiilor de
management comunicate
de protocol.
Reprezentarea informaţiilor
de management
comunicate de protocol.
Operaţiile efectuate pe
informaţiile de
management suportate de
protocol.
Forma si înţelesul
schimbului de informaţii
între entităţile manageriale
Forma şi înţelesul
referinţelor la informaţiile
manageriale.

SNMP are o serie
de convenţii
sintactice.
Tipuri de date








Tipul
Tipul
Tipul
Tipul
Tipul
Tipul
Tipul
Tipul
INTEGER
Counter32
Gauge
TimeTicks
Opaque
Counter64
IpAddress
Unsigned32









Extensia OBJECT-IDENTITY
OBJECT-TYPE
MAX-ACCESS
Clauza STATUS
Clauza DESCRIPTOR
Clauza ORGANIZATION
Clauza CONTACT-INFO
Clauza LAST-UPDATED
Extensia NOTIFICATION-TYPE
Crearea şi
ştergerea
şirurilor
conceptuale

Tabele
conceptuale
Operaţiile de
administrare se
aplică exclusiv
obiectelor scalare


Relaţia între clauzele INDEX şi AUGMENTS
Baza de Informaţii de Administrare
(MIB)

Baza de Informaţii de Administrare este o colecţie
de definiţii, care defineşte proprietăţile obiectelor
administrate, aflate într-o bază de date de
informaţii virtuale.
Obiectul şi Identificatorii obiectului

Subarborele
Internet

Subarborele MIB
Operaţiile suportate de informaţia de
management

SNMP modelează
toate funcţiile agent
de management ca
succesiuni de variabile

Strategia implicită în
SNMP
este
ca
monitorizarea
stării
reţelei la orice nivel
semnificativ
este
parţial îndeplinită prin
alegerea
informaţiei
corespunzătoare
în
partea centrelor de
monitorizare.
Forma şi înţelesul schimburilor de
informaţii în SNMP

Comunicarea de informaţii de tip
management
între
entităţile
manageriale se realizează în SNMP
prin intermediul schimbului de
mesaje protocol .
Definirea relaţiilor administrative

Entităţile ce se află în staţiile de
management şi în elemetele de
reţea ce comunică una cu alta
folosind SNMP se numesc entităţi
aplicaţie SNMP. Procesele asociate
ce
implementează
SNMP,
se
numesc entităţi protocol.
Specificaţiile de protocol


Protocolul de management al reţelei
este un protocol aplicaţie, în care
variabilele unui agent MIB pot fi
inspectate sau modificate.
Protocoalele primare pe care SNMP
le implementează sunt User
Datagram Protocol (UDP), Internet
Protocol (IP).

Unităţile de date de protocol SNMP încapsulate în datagrame
UDP.

Unităţile de date de protocol SNMP
încapsulate în datagrame UDP
Aplicaţie pentru managemetul reţelelor
de calculatoare- Nagios

Nagios este o aplicaţie desemnată
să
monitorizeze
o
reţea,
să
supravegheze gazdele şi serviciile
specificate, alertând administratorul
atunci când apar o serie de
probleme. Nagios a fost proiectat să
ruleze sub sistemul de operare
Linux, dar ruleză la fel de bine pe
majoritatea variantelor *NIX la fel
de bine
Bibliografie










Alan Shalloway, James Trott – Design Patterns Explained: A New
Perspective on Object-Oriented Design, 2nd Edition, Addison Wesley
Professional, 2005
2. Avornicului C. şi alţii – Aplicaţii informatice, Editura RISOPRINT, ClujNapoca, 2003
3. Avornicului C., Tomai N, Avornicului M. – Proiectarea obiectualǎ şi UML,
Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2004
4. Avornicului C., Tomai N. – Proiectarea sistemelor informatice economice
şi utilizarea internetului în diverse domenii, Editura RISOPRINT, ClujNapoca, 1999
5. Avornicului C., Avornicului M. – Sisteme – Analiză – Proiectare, Editura
RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2006
6. Avornicului C., Avornicului M. –Managementul şi proiectarea sistemelor
informatice, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007
7. Chichernea v. şi alţii – Proiectarea sistemelor informatice, Editura
SYLVI, Bucureşti, 2001.
8. Gane C. – Computer Aided Software Engineering, Rapid System
Development Inc., Engglewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey, 1990
9. Michael Blaha, James Rumbaugh – Object-Oriented Modeling and Design
with UML, 2nd Edition, Prentice Hall, 2005
10. Zwass V. – Management Information Systems, ECB-Wm, C. Brown
Publishers, Dubuque, IA, 1992