Prezentarea sintetică a lucrării de licenţă

Download Report

Transcript Prezentarea sintetică a lucrării de licenţă

Ce este o lucrare de licenţă şi la ce foloseşte
Statut: student, masterand, doctorand
Cheia pentru absolvire: Lucrarea de Licenţă
Informaţie
insuficientă
Ghid de lucru
• Esenţială este nu atât
stocarea informaţiei, cât
dobândirea acelor competenţe
care să-i dea posibilitatea
viitorului absolvent să opereze
eficient cu informaţiile
dobândite .
• Consecinţa: şansa unei
inserţii rapide pe piaţa de
muncă.
• Lucrarea de licenţă permite
studentului să facă dovada unor
COMPETENŢE dobândite:
- a şti să caute/găsească informaţia;
- a şti să o evalueze/ selecteze/
ierarhizeze;
- a şti să o prezinte clar/ plăcut/
convingător.
“Cine vrea să facă o teză, trebuie să facă o teză
pe care este capabil să o facă”- (Eco, 2000, p.16)
Alegerea subiectului – transformarea unui subiect de
actualitate în temă ştiinţifică
Întrebări frecvente: - “Despre ce să scriu şi în cât timp?”
- “Cât de aprofundată ar trebui sa fie lucrarea de licenţă?”
- “Voi putea colabora cu profesorul îndrumător?”
Subiectul se va alege în funcţie de:
• Interese şi motivare
• Surse reperabile, accesibile
material şi cultural
• Metodologie accesibilă
• Strategie posibil de aplicat
• Aşteptări şi preocupări
Identificaţi probleme – cheie,
relaţiile cauză efect pentru
acestea şi cadrul de
constrângeri şi oportunităţi
TIPURI DE LUCRĂRI DE LICENŢE
(terminologia îi aparţine lui Umberto Eco)
a) Lucrare de cercetare
- contribuţie la progresul disciplinei, punct de
vedere critic faţă de predecesorii săi,
descoperă şi ceva ce nu s-a spus încă;
b) Lucrare de compilaţie
- însuşire literatura de specialitate existentă
punct de vedere critic, ce poate fi expus cu
claritate.
Stabilirea obiectivelor
1. Obiective personale
Studentul demonstrează că stăpâneşte domeniul în care
s-a pregătit în cursul studiilor universitare, în ceea ce
priveşte:
Un prim demers:
Reformulaţi toate situaţiile
negative identificate în
analizarea subiectului în
situaţii pozitive, desirabile
şi posibil de obţinut în
mod realist
- Capacitatea sa de a sintetiza cunoştinţele;
- Capacitatea sa de a realiza analize ale
cunoaşterii in domeniu;
- Potenţialul său de creativitate şi originalitate;
- Demonstrarea cunoasterii temei/domeniului.
2. Obiectivele lucrării de licenţă
- rezultate conforme cu realitatea şi posibil de integrat întrun sistem de date viabile şi relevante
- încadrarea în sistemul de cerinţe pentru conţinut şi formă
- performarea unor activităţi de cercetare şi documentare
autentice, reale
Documentare – identificare surse şi cercetare bibliografică
Întrebări frecvente: - “Am surse bibliografice pentru tema aleasă?”
- “Cum îmi asigur accesul la ele?”
- “În ce ordine le citesc?”
- “Voi putea colabora cu profesorul îndrumător?”
• Pentru identificarea şi utilizarea referinţelor bibliografice se recomandă:
A. utilizarea unor surse de documentare autentice şi reale;
B. articolele ştiinţifice publicate în literatura de specialitate, să
beneficieze de o pondere semnificativă;
C. condiţie minimală pentru asigurarea unui nivel ştiinţific mediu sursele citate în text trebuie să apară în lista de referinţe şi invers
fiecare sursă notată în lista de referinţe trebuie citată în text [...] APA,
2005, p215;
D. anexele, care vin în sprijinul susţinerii demersului ştiinţific
întreprins, nu depăşesc 15-20%din lucrarea scrisă.
Metodologia cercetării, instrumentele
utilizate şi planul de lucru
Elemente cheie
a) Momentul alegerii subiectului
b) Programul de cercetare
c) Metodologia utilizată
d) Comunicarea permanentă a studentului
cu profesorul coordonator
e) Planificarea resurselor
f) Planificarea activităţilor &Time
management
“Unul din primele lucruri de făcut spre a începe să lucrezi la o teză de
licenţă este a scrie titlul, introducerea şi sumarul, adică exact lucrurile
pe care le face orice autor le face la sfârşit” (Eco, 2000, pg119)
Rezultate şi discuţii
• etapă intermediară între consultarea surselor
bibliografice/studiilor de caz şi redactarea
efectivă a lucrării
• etapă ce face posibilă realizarea de modificări,
corectări de erori, corelare exactă a informaţiilor
utilizate şi sursa
• se poate identifica valoarea adaugată şi
contribuţia personală a studentului
• acum se pot identifica “stakeholder-ii” – părţile
interesate de proiect
• posibilitatea de a face recomandări pe baza
analizelor performate
Stake-holders / Părţi
implicate
Redactare (1) – DETALII legate de FORMĂ
A se respecta
1. cerinţele legate de tehnoredactare
- formatarea paginii
- coperta şi prima pagină să corespundă standardelor impuse
- titulatura indrumătorului ştiinţific
- citarea in text şi utilizarea referinţelor bibliografice
- numerotarea graficelor şi tabelelor
- folosirea unui altfel de timp de caractere, pentru textul lucrării
- numerotarea paginilor
- formatarea paragrafelor şi a aliniatelor
- formele de evidenţiere în text
2. Structura lucrării si dimensiunea elementelor obligatorii şi facultative – atenţie
la anexe şi listă bibliografică
3. Ortografia şi punctuaţia
4. Inserarea de elemente grafice (imagini, schiţe, desene) care să contribuie la
mai buna înţelegere a textului scris – a nu se abuza de prezenţa acestora
5. Corectura finală sau “de cap limpede”.
Redactare (2) – DETALII legate de CONŢINUT
Structura lucrării propusă de student va fi supusă analizei
coordonatorului ştiinţific pentru validarea conţinutului şi a
respectării condiţiilor de formatare şi tehnoredactare
• Lucrarea de disertaţie trebuie sa aibă minim 60 de pagini de text (fără anexe), corect şi
lizibil paginat.
• Obiectivele lucrării trebuie să fie bine enunţate şi explicate. Titlul lucrării, titlurile capitolelor şi
subcapitolelor să reflecte într-un mod adecvat conţinutul.
• Lucrarea trebuie să aibă o introducere şi o concluzie, iar capitolele lucrării să cuprindă un
paragraf introductiv şi un paragraf final cu concluzii.
• Trebuie să existe treceri logice şi coerente între capitolele, subcapitolele şi paragrafele
lucrării.
• Termenii şi noţiunile utilizate să fie definite şi corect folosite.
• Trimiterile bibliografice trebuie să fie făcute pe baza unor lucrări de referinţă, evitându-se
utilizarea excesivă a resurselor web.
• Recursul la citate să fie justificat şi echilibrat.
Structura lucrării de licenţă
• Conformarea cu exigenţele ştiinţifice,
• Îndeplinirea normelor academice ale instituţiei unde se
susţin.
• În economia lucrării, introducerea şi concluzia ocupă un
loc deosebit: introducerea va crea o primă impresie
cititorului, iar concluzia va putea decide evaluarea
• A se acorda atenţia cuvenită conţinutului.
Introducerea trebuie:
• să atragă atenţia cititorului;
- să explice sensul, importanţa şi delimitatea cercetarii;
- să justifice alegerea subiectului;
- să anunţe obiectivele şi planul de ansamblu al lucrării
(descrierea schematică a conţinutului lucrării, pe capitole);
- să precizeze dificultăţile cu care s-a confruntat cercetătorul;
- să precizeze metodologia de cercetare abordată/folosită
- să avanseze punctul de vedere critic al autorului
Concluzii şi direcţii de acţiune
Concluzia:
• rezumă rezultatele cercetării şi
importanţa lor în raport cu stadiul actual
al temei cercetate;
- evită intrarea în detalii (se găsesc în
cuprinsul lucrării);
- evidenţiază complexitatea cercetării,
fără să ignore dificultăţile care fac
cercetarea imperfectă;
- indică posibile cercetări viitoare,
plecând chiar de la neîmplinirile lucrării
actuale;
- oferă un comentariu personal despre
rezultatul cercetării, în raport cu
obiectivele propuse, care au fost
enunţate în introducere.
Este posibilă înţelegerea unor
factori cheie:
• care sunt factorii externi cruciali
pentru succesul acţiunii practice
• unde se poate găsi informaţia cerută
pentru estimarea succesului
• care sunt mijloacele necesare pentru
o acţiune antreprenorială
• care sunt posibilele costuri pentru
proiecte aplicate cu succes sau nu.
Cum se evaluează o lucrare de licenţă
Pentru stabilirea notei ce va fi acordată, se recomandă considerarea
următoarelor criterii de evaluare:
1. Complexitatea şi nivelul conţinutului ştiinţific al lucrării;
2. Capacitatea de sinteză şi gradul de coerenţă dovedit;
3. Structura lucrării analizate;
4. Valoarea şi relevanţa referinţelor bibliografice studiate;
5. Existenţa metodologiei de cercetare şi a motivaţiei cercetării;
6. Valoarea rezultatelor obţinute ca urmare a cercetării desfăşurate;
7. Capacitatea de a prezenta în faţa membrilor comisiei lucrarea elaborată;
8. Gradul şi capacitatea de a răspunde la toate întrebările adresate de
membrii comisiei;
5.SUSTENABILITATE
4.IMPACT
3.EFICACITATE
2.EFICIENŢĂ
1. RELEVANŢĂ
Evaluare
lucrare de
licenta
Evaluarea poate fi privită ca un proces desfăşurat în trepte:
Cum se valorifică rezultatele
Lucrare de cercetare
• punct de plecare pentru acţiune
antreprenorială
• sursă de informaţii pentru potenţiale
proiecte de investiţii
• implicarea persoanelor motivate, cu spirit
de iniţativă şi bine informaţi în proiecte de
investiţii
• creşterea capacităţii de a realiza o
analiza SWOT pertinentă şi realistă în
legătură cu orice iniţiativă de acţiune
• Familiarizare cu structura şi cerinţele de
formatare solicitate în ghidul de solicitare
pentru finanţare europeană
Lucrare de compilaţie
• abordare holistică a unui
subiect de cercetare
• creşterea capacităţii
studentului de a utiliza
informaţii utile şi relevante
într-un scop didactic,
• formularea unui punct de
vedere critic
• familiarizare cu cerinţele
de formatare a lucrării de
licenţă
Cum se prezintă lucrarea de licenţă
PREZENTAREA ORALĂ SAU SUSŢINEREA
-aspectul fizic: se recomandă o ţinută
vestimentară îngrijită, discretă;
- atitudinea: nici rigidă, nici detaşată, nici
servilă, nici insolentă;
- vocea: învăţaţi să citiţi dând impresia că
improvizaţi!
SE RECOMANDĂ:
• A nu se încărca slide-urile cu prea multă informaţie – să fie aerisite, evidenţiindu-se doar
elementele cheie;
• A nu se citi prezentarea de pe slide-uri sau alte materiale;
• A nu se utiliza elemente grafice ce nu prezintă elemente cu caracter ştiinţific;
• A nu se utiliza efecte sonore pe parcursul prezentării;
• Imaginile să fie folosite cu precauţie respectându-se dreptul de autor
Orgoliul ştiinţific
Plagiatul sau însuşirea de către
un autor a rezultatelor muncii altui
autor (indiferent dacă este vorba de
reproducerea exactă a unui text sau
de reformularea unei idei cu adevărat
originale), fără ca acestea din urmă să
fie menţionate ca sursă a textului sau
a ideii respective, constituie o fraudă
intelectuală şi se
sancţionează în conformitate cu
gravitatea pe care o prezintă”.
Plagiatul poate fi
voluntar (numit şi
plagiat propriu-zis
involuntar (când
se foloseşte greşit
sistemul de citare
sau nu se indică
sursa unui material)
preluarea unui text al unui alt autor, fără
utilizarea ghilimelelor şi a trimiterilor
bibliografice;
preluarea unui text fără referinţe clare, cu
modificarea topicii, a unor expresii din
cuprinsul său şi/sau inversarea unor
paragrafe, capitole;
compilaţia de fragmente din mai multe surse,
fără trimiteri bibliografice clare la
textele sursă;
utilizarea excesivă a altor surse, în
detrimentul propriului aport.
Cele mai frecvente greşeli
1. Finalizarea lucrării de licenţă “pe ultima sută de metri”;
2. Considerarea lucrării de licenţă ca fiind o etapă peste care trebuie să treacă uşor
şi repede si căutarea unor instrucţiuni despre cum să se facă o teză de licenţă
într-o lună.
3. Utilizarea unor lucrări de licenţă deja prezentate;
4. Plagiatul;
5. Nerespectarea standardelor de tehnoredactare;
6. Nerespectarea timpului de prezentare în faţa comisiei de examinare
7. Nerespectarea cerinţelor de realizare a prezentării ppt.- utilizarea excesivă a
imaginilor sau a textului in slide-uri;
8. Realizarea unei teze panoramice şi nu a unei teze monografice – fie abordare
prea generală, cu puţine şanse de identificare a elementelor punctuale şi
relevante, fie abordarea superficială a subiectului;
9. Nerespectarea proporţiilor între teorie şi practică
10. Nerespectarea titulaturii coordonatorului ştiinţific
11. Documentarea superficială a studiului de caz /părţii practice
Evaluarea personală a propriilor realizări
• Este lucrarea de licenţă realizată în conformitate cu aşteptările mele?
• Cum pot valorifica pe plan profesional rezultatele obţinute?
• Care sunt posibilităţile de dezvoltare a unei acţiuni practice pe baza
informaţiilor prezentate în teză?
• Cum îmi pot îmbunătăţi stilul de lucru, cum pot elimina “timpii morţi”?
• Cum pot utiliza mai eficient sursele de informaţii?