Curs-habitate-p2act

Download Report

Transcript Curs-habitate-p2act

Curs: Managementul siturilor de
interes comunitar
III. Habitate de interes comunitar
din Uniunea Europeană
din România
Ce este un habitat de interes
comunitar ?
• Prin habitate de interes comunitar se
înțeleg acele biotopuri / habitate care sunt
de importanţă majoră pentru conservarea
naturii în cadrul Comunităţii Europene şi a
ţărilor de accesiune în Comunitatea
Europeană
Iniţiative pentru cunoaşterea, evaluarea şi
protecţia habitatelor de interes comunitar
• Dat fiind responsabilitatea Comisiei Europene pentru
protecţia mediului, exprimată în politica şi programele de
mediu ale Comunităţii, s-a ivit necesitatea de a avea
• o mai bună informaţie asupra mediului,
– a stării sale actuale,
– asupra prognozelor evoluţiei viitoare şi
– a cauzelor schimbării sale datorită influenţelor antropice.
Iniţiative pentru cunoaşterea, evaluarea şi
protecţia habitatelor de interes comunitar
• esenţial este accesul la informaţia şi
documentaţia privind diferitele elemente care fac
parte din politica de mediu a UE
• dezvoltarea şi punerea la dispoziţie a unui
sistem informaţional care să permită ca politica
de protecţia naturii să fie dezvoltată şi evaluată
într-un cadru mai bine documentat şi mai
obiectiv ca până atunci
Iniţiative pentru cunoaşterea, evaluarea şi
protecţia habitatelor de interes comunitar
• Pentru activităţile de mediu ale Comunităţii
Europene, este deosebit de importantă
– necesitatea dispunerii de date credibile şi accesibile
asupra localizării şi stării unor ecosisteme, habitate şi
specii vulnerabile,
– posibilitatea folosirii acestor date la nivel comunitar,
pt. care informaţia trebuie să fie organizată conform
unor standarde valabile pe întregul teritoriu al UE
Numai prin informaţii consistente şi standardizate
este posibilă identificarea priorităţilor pentru
conservarea naturii şi monitorizarea efectivităţii
politicii de mediu a comunităţii.
Ce este
Programul
CORINE?
Teme:
Biotopes
Emission into the air
Soil
Water
Land Cover
Coastal erosion
Transfrontier regions
Basic data
Catalog of data sources
Programul CORINE
• alcătuirea unui inventar de biotopuri / habitate
de importanţă majoră pentru conservarea
naturii în cadrul Comunităţii Europeene
• colectarea şi concentrarea datelor asupra
depunerilor (ploilor) acide şi în special
implementarea unei supravegheri cadastrale
privind emisiile în aer
• evaluarea resurselor naturale în partea sudică a
Comunităţii, în particular în acele regiuni care
sunt eligibile pentru suport prin fonduri
structurale
• asigurarea comparabilităţii datelor
Programul de biotopuri din cadrul
programului CORINE
• Prin decizia Consiliului obiectivul
proiectului a fost focalizat pe “identificarea
şi descrierea biotopurilor / habitatelor de
importanţă majoră pentru conservarea
naturii în cadrul Comunităţii”.
Pentru atingerea obiectivelor Programului CORINE
au fost generate ca obiective de lucru:
•
•
•
•
•
•
•
•
formarea şi coordonarea unui colectiv de experţi capabili să
furnizeze datele necesare
determinarea criteriilor care să asigure concordanţa în alegerea
siturilor importante pentru conservarea naturii în cadrul
Comunităţii,
precizarea datelor de teren care trebuie prelevate pentru fiecare
sit
elaborarea unui standard pentru prelevarea datelor de teren
proiectarea de sisteme noi sau folosirea unor sisteme
informaţionale existente pentru colectarea, prelucrarea, analiza şi
prezentarea datelor
strângerea, comparaţia şi prelucrarea electronică a datelor pentru
siturile selecţionate
validarea datelor
facilitarea accesibilităţii bazei de date realizată din informaţiile
adunate, indiferent de locul în care se află aceasta
Alegerea siturilor importante
• Pentru identificarea siturilor s-a folosit
următoarea definiţie:
– “o arie / o suprafaţă de uscat sau de apă, care
formează o unitate ecologică de semnificaţie
comunitară pentru conservarea naturii,
indiferent dacă acest teritoriu este sau nu
protejat de lege”.
Alegerea siturilor importante
• Pentru asigurarea în termen lung a
conservării speciilor este necesară
păstrarea integrală a diversităţii lor
genetice, care constitue garanţia
capacităţilor adaptative ale speciei.
Această acțiune cere o reţea
interconectată de situri care să includă o
echilibrată reprezentanţă a variatelor
populaţii geografice ale speciei
Criterii de selecție pentru
“Semnificaţia comunitară”
• prezenţa unei specii ameninţate de plantă
sau animal,
• prezenţa unui tip sensibil de habitat,
• bogăţia unui sit în specii dintr-un grup
taxonomic cum ar fi păsări, mamifere,
libelule sau orchidee,
• bogăţia unui sit pentru un număr de tipuri
de habitate
Condiții pentru alegerea sitului de
importanță comunitară
• situl este unul din 100 sau din puţinele situri în Comunitate sau unul
din cinci sau puţinele situri din regiune adăpostind o specie
periclitată
• situl este unul din 100 situri cele mai importante în Comunitate sau
unul dintre cinci situri mai importante intr-o regiune pentru o specie
periclitată
• situl este unul dintre 100 sau puţinele situri mai importante în
Comunitate sau unul din cinci sau puţinele situri în regiune pentru
un tip de habitat sensibil
• situl este unul din cele 100 de habitate mai importante sau mai
reprezentative în Comunitate sau unul dintre cele cinci situri mai
importante sau reprezentative într-o regiune pentru un tip de habitat
sensibil
• situl suportă cel putin 1% din populaţia Comunitară a unei specii
periclitate.
Prelucraea datelor
• Pentru datele intrate a fost elaborat un format
standard cu următoarele coduri:
• cod de ţară şi de regiuni
• cod generic pentru habitate
• cod pentru desemnarea habitatului
• codul de motivare
• cod al activităţilor umane
• “Check-list” pentru speciile periclitate de
mamifere, păsări, amfibieni şi reptile, peşti,
nevertebrate, plante
• un sistem de codificare taxonomică
Proiectul CORINE inclusiv clasificarea
CORINE (în versiunea din 1991) a oferit
datele necesare, toate elaborate după
aceleaşi criterii, pentru lista habitatelor
cuprinse în Directiva 92/43/CEE din 21
mai 1992 privind conservarea habitatelor
naturale şi a speciilor de floră şi faună
sălbatică (Directiva FFH).
Directiva FFH
• Descrierea și interpretarea habitatelor de interes
comunitar din
• ANEXA I a Directivei FFH a necesitat elaborarea
unui Manual de interpretare Interpretation
Manual of European Union habitats (dif. Versiuni
EUR 12, 15, 25, 27)
• Linii directoare pentru realizarea rețelei NATURA
2000 în mediu marin (“Guidelines for the
establishment of the NATURA 2000 network in
the marine environment”).
Directiva de habitate, Anexa I
• Anexa I a Directivei de habitate cuprinde 231 de
habitate naturale din Europa, din care 71 sunt
prioritare (prevăzute cu *).
• Diversitatea acestor habitate neuniform
repartizate în cadrul regiunilor biogeografice ale
Europei constitue bază reţelei NATURA 2000.
Rețeaua Natura 2000 ne dă posibilitatea menţinerii
durabile a habitatelor naturale din Europa
Categoriile de tipuri de habitate
(categorii, grupuri de tipuri de habitate, tipuri de
habitate) din Europa
•
•
•
•
•
•
•
•
•
1. Habitate de coastă şi cu vegetaţie halofită
2. Dune maritime şi continentale
3. Habitate de apă dulce
4. Lande şi tufărişuri temperate
5. Tufărişuri sclerofile/cu arbuşti cu frunze tari
6. Formaţiuni ierboase naturale şi seminaturale
7. Turbării şi mlaştini
8. Habitate stâncoase şi de peşteri
9. Păduri
Curs: Managementul siturilor
de interes comunitar
IV. Regionarea biogeografică:
1. a Europei
2. a României
Regiunile biogeografice ale Europei, folosite pentru incadrarea tipurilor de habitate N2000
(v. European Environment Agency, www.eea.eu.int , 2003)
Posibili factori de impact:
Regiunea arctică
• schimbările climatice pot modifica sau schimba condiţiile
de viaţă ale comunităţilor de plante şi animale
• reducerea stratului de ozon
Regiunea boreală
• practici intensive de exploatare forestieră
• exploatarea pentru energie hidroelectrică
• acidifierea apelor dulci
Regiunea atlantică
• fragmentare accentuată a habitatelor prin căile de transport
şi infrastructură urbană
• agricultură intensivă
• eutrofizarea apelor indicată de o masivă înflorire algală
• invazie cu specii străine, neofite şi neozoe.
Regiunea continentală
• grad mare de fragmentare al habitatelor prin infrastructura
de transport şi cea urbană
• industrie şi exploatare minieră
• poluare atmosferică
•agricultură intensivă
• folosirea intensivă a râurilor
Regiunea alpină
(Alpi, Pirinei, Carpați, Alpi Dinarici, Munții Balcani și Rhodopi,
Munții Scandinavici, Urali și Caucaz)
• schimbările climatice pot schimba condițiile de viață pentru
comunităţile montane de plante şi animale (prin încălzirea
climei se vor deplasa în sus limitele etajelor de vegetație)
• infrastructura de transport
• intensificarea turismului
• construcţia de baraje pentru energie hidroelectrică
Poziția etajului
alpin în munții
înalți ai Europei
Romania avand un etaj alpin foarte
redus, acesta va dispare in caz de
schimbari climatice majore
Importanţa relativă a etajului alpin in munţii înalţi ai Europei.
Pentru fiecare masiv este dată în valori rotunjite altitudinea celui mai înalt vârf şi limita
inferioară a etajului alpin. Dunga neagră reprezintă etajul alpin (după Ozenda 1988)
Regiunea panonică
• agricultură intensivă (și intensificarea continuă)
• drenare de zone umede
• irigaţii combinate cu evaporaţie duc în condiţiile climatice
• ale regiunii panonice la procese de salinizare şi alcalinizarea solului
• eutrofizarea de mari lacuri
• exploatări miniere cu poluare prin metale grele a unor râuri
(în bazinul superior al Tisei)
Regiunea mediteraneană
• cea mai importantă destinaţie turistică din lume
• presiune foarte mare asupra habitatelor naturale
sau seminaturale) cauzată de urbanizarea zonelor costiere
• intensificarea agriculturii în zonele de câmpie,
• abandonarea agriculturii tradiţionale în regiunile munţilor mijlocii
• deşertificare în unele arii
• specii străine invazive, neofite şi neozoe
Regiunea macaroneziană
(insulele Azore, Madeira şi Canare)
• specii străine invasive
• presiunea turismului
• incendierea pădurilor şi tăiere necontrolată de arbori
• intensificarea agriculturii prin mari complexe de sere
Regiunea stepică
• intensificarea agriculturii, abandonarea activităţilor
pastorale, nomade
• deşertificare
• întinse exploatări miniere (la suprafață) şi aşezări
industriale cu probleme semnificative de poluare
Regiunea Mării Negre
• Intensificarea agriculturii, irigație, salinizare
• Înmlăștinire/ ridicarea niveluli freatic (în caz că se ridică
nivelul Mării Negre)
• Intensificarea turismului (urbanizarea coastelor)
Regiunea Anatolică
• Intensificarea agriculturii: Convertirea stepelor în terenuri
arabile, irigație drenări de zone umede, suprapășunat
• Construcții de baraje
Regiuni biogeografice ale României delimitate pentru rețeaua Natura 2000
Impărțirea floristică-geobotanică a României (după Al. Borza 1960, 1965)
Regionarea biogeografică a României
după R. Călinescu (1969)
Conform clasificării UE pe teritoriul României
au fost delimitate următoarele regiuni biogeografice:
- Regiunea continentală
- Regiunea alpină (Muntii Carpaţi)
- Regiunea panonică (o fâşie îngustă în vestul României)
- Regiunea stepică (sud-estul ţării)
- Regiunea pontică / Marea Neagră
- Constatăm că pe teritoriul României se regăsesc cele mai
multe bioregiuni, reprezentate cu o mare diversitate de
habitate și specii de plante și animale.
Datorită acestui fapt România se situază între primele șase
locuri în Europa ca diversitate de tipuri de habitate
și bioregiuni.
Raportate la suprafaţa României de 238.400 km2,
cea mai mare extindere o are
regiunea continentală cu 127.810,84 km2, 53,63%,
urmată de cea
alpină 54.213,68 km2, 22,75%
şi stepică 40.147,65 km2, 16,85%.
Regiunea panonică se întinde sub forma unei fâşii de lăţime
variabilă în vestul ţării, marcând marginea estică
a Câmpiei Panonice sau Câmpiei Tisei (14.345,84, 6,02%),
iar regiunea Mării Negre sau pontică are o extindere de
1.798,58 km2, 0,75% de alungul coastei Mării Negre
(după I. Maxim 2007).
Regiunile biogeografice ale României
Suprafaţă în km2
% din suprafaţa
României
Regiunea alpină
54.213,68
22,75
Regiunea
continentală
127.810,84
53,63
Regiunea panonică
14.345,84
6,02
Regiunea pontică
1.798,58
0,75
Regiunea stepică
40.147,65
16,85
Freshwater Ecoregions of the World