Transcript Strategii_1Conserv_biodiv_WS2011

Strategii pentru conservarea
biodiversității
CBD
CMS Convention
on Migratory species
United Nations
Convention on Biological Diversity CBD
Convenția Națiunilor Unite asupra Diversității
Biologice
Obiective:
. Conservarea biodiversității
. Folosire durabilă a resurselor biologice
. Repartizarea echitabilă a beneficiilor rezultate
din folosirea resurselor genetice
Convenţia Naţiunilor Unite
privind diversitatea biologică
• La vârful de la Rio s-a constatat și s-a căzut de
acord, ca:
• Biodiversitea să fie tratată cu mai multă seriozitate ca
o resursă globală, care să fie
– Cunoscută, inventariată
– folosită
– protejată
• Circumstanțele dau acestor aspecte o urgență fără
precedent care este condiționată de:
• 1. explozia populației, care duce la degradarea
mediului într-un ritm accelerat, mai ales în țările
tropicale
• 2. știința, care descoperă noi posibilități de folosire a
diversității biologice (ex. noi principii active din plante
pentru industria farmaceutică)
• 3. distrugerea habitatelor naturale, care duce la
pierderi ireversibile ale biodiversității, mai ales în
țările tropicale)
Convention on Biological Diversity
Convenția asupra Diversității Biologice
CBD
Semnată de 150 de șefi de state la „Rio Earth
Summit“ (vârful de la Rio) în 1992, Convenția
asupra diversității biologice este dedicată
promovării dezvoltării durabile. Concepută ca un
instrument practic pentru transpunerea în
realitate a principiilor Agendei 21, Convenția
recunoaște că diversitatea biologică este mai
mult decât diversitatea plantelor, a animalelor, a
microorganismelor și a ecosistemelor lor – ea se
referă și la populație și necesitățile acesteia de a
avea asigurată hrana, medicamentele, aer și apă
curată, locuințe și un mediu de trai curat și
sănătos.
Convenţia Naţiunilor Unite
privind diversitatea biologică
• Obiectivul acestei convenţii este ca
pe lângă biodiveristate (habitate,
specii, variabilitate genetică în
cadrul unei specii) să fie asigurată
folosirea durabilă precum şi
împărţirea dreaptă a veniturilor
realizate în urma folosirii resurselor
genetice între ţările de origine şi cele
care beneficiază de utilizarea lor.
Convenţia Naţiunilor Unite privind
diversitatea biologică (Convention on
Biological Diversity CBD)
• Cea mai recentă şi tematic cea mai cuprinzătoare
dintre reglementările internaţionale în privinţa
protecţiei speciilor şi a naturii este Convenţia
asupra biodiversităţii, care după mai mulţi ani de
tratative a fost semnată în timpul Conferinţei
Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare în
iunie 1992 la Rio de Janeiro/Brazilia. Convenţia a
fost semnată şi ratificată până în prezent de
peste 170 de state şi în Uniunea Europeană şi a
intrat în vigoare în 1993.
Dezvoltarea populației în timpul istoriei; Explozia populației și consecințele pentru
biodiversitate dupa Thom Henley (1997)
Rețeaua de viață și importanța ei
• Biodiversitatea constitue bazele vieții pe planetă. Există
o interconectare foarte strânsă între specii, habitate,
ecosisteme, procese, ele alcătuind împreună o rețea a
vieții, a tuturor viețuitoarelor.
• Există o interconectare, interdependență a viețuitoarelor
prin lanțurile trofice, resp. rețelele trofice, în care există
specii cheie
• Speciile sunt importane purtătoare de informații genetice
• Biodiversitatea se privește la trei nivele:
– Diversitatea genetică
– Diversitatea speciilor
– Diversitatea ecosistemelor
Biodiversitatea s-a dezvoltat și s-a diferențiat de alungul timpului/ a
perioadelor geologice și istorice fiind supusă unor schimbări mari
datorită schimbării factorilor climatici și a intervenților omului
Factori determinanți pentru
biodiversitate
Factori istorici (istoria pământului):
• Repartizare de uscat și apă
• Schimbări climatice în istoria pământului (la nivel
global, regional și local)
• Relicte din diferite ere geologice mai vechi și
mai noi (relicte terțiare și cuaternare/glaciațiune,
perioade calde inter- și postglaciare)
• Deplasări/schimbări de areale
• Istoria extinderii speciilor (specii expansive și
specii regresive)
Factori determinanți pentru
biodiversitate
• Factori geografici:
• Poziția geografică pe glob: diferite zonobiomuri de la ecuator spre
poli, care se diferențiază prin cantitatea de precipitații și prin
temperaturi diferite; scăderea biodiversității e la ecuator spre poli
fiind condiționată tocmai de acești factori
• Macroclima
• Relieful (câmpie, dealuri, munți), expoziția pantelor
• Microclimă
• Solul: diferită componență granulometrică, stuctură
• Umiditate/regim hidric speciile au diferite pretenții față de factorul
umiditate
• Temperatură
• Oceanitate/ Continentalitate (ex. schimbarea speciilor de la Oceanul
Atlantic până spre interriorul continentului în funcție de schimarea
climei de la Atlantic spre Ural)
Factori determinanți pentru
biodiversitate
Factorul socio-uman
• Influența omului asupra ecosistemelor naturale,
omul exploatând resursele naturale ale planetei
• Creșterea rapidă a economiei a condiționat
intensificarea accentuată a folosirii resurselor
naturale care se materializează sub formă de
alimente și băuturi, energie, transport, produse
electronice, spațiu vital, spațiu pentru depozitări
de deșeuri etc.
Funcții ale biodiversității
• Biodiversitatea stabilizează comunitățile de viață,
biocenozele
• Asigură o bună capacitate de adaptare a speciilor și
comunităților la condițiile mereu schimbătoare ale
mediului.
• Exemple negative ca monoculturile sau extincția unor
specii arată, cât de vulnerabile sunt aceste sisteme
artificiale rezultate în urma distrugerii biodiversității
caracteristice locului. Aceste sisteme nu posedă
capacitatea de apărare împotriva speciilor concurente la
hrană, sau din motive de lipsa unor specii cheie din
ecosistem, de care mai depind alte specii.
Importanța biodiversității &
beneficiile din biodiversitate pentru
omenire
• Omul beneficiază (sau poate câștiga) foarte mult din
biodiversitatea
- genetică
- a speciilor
- a ecosistemelor,
căci din biodiversitate rezultă valori /servicii ecosistemice
- economice
- culturale
- etice
- sociale
Informații generale despre
biodiversitate (diversitatea vieții)
Cifrele referitoare la biodiversitate sunt extrem de diferite.După unii autori ea
se evaluază la
• Aprox. 1,4 milion de specii:
– 750.000 de insecte (cunoscute şi descrise la ora actuală)
– 41. 000 de vertebrate
– 250. 000 de plante (plante vasculare și briofite), ciuperci, alge,
microorganisme nefiind incluse
Această imagine este foarte incompletă!
Grupe bine studiate sunt vertebratele și plantele cu flori;
După E. O. Wilson (1995) numărul depășește 5 milioane
După Erwin (1983) numărul este în jur de 30 milioane (exemplu din
pădurea tropicală amazonică partea peruană/Peruvian Amazonian rain
forest)
Numărul absolut se estimează în prezent a fi pe undeva între 5-30
milioane
Informații generale despre biodiversitate
• Fiecare specie constitue un depozit imens de
informații genetice;
• Numărul genelor este:
– în jur de 1000 la bacterii și
– În jur de 10.000 la unele ciuperci;
– până la 400.000 sau mai mult în plante cu flori și
unele animale (șoarecele de casă Mus musculus are
în jur de 100.000 de gene)
• Acest set complex se găsește în fiecare din
miriadele de celule, organizate pe patru benzi
(strings) de DNA, fiecare din ele cuprinzând în
jur de un bilion de perechi de nucleotide.
Informații generale despre biodiversitate
• Numărul speciilor și informația genetică
este doar o parte a biodiversității globale
• Fiecare specie este reprezentată de o
mulțime de organisme / specimene cu
– felurite variante și
– forme geografice,
care determină un accentuat polimorfism
genetic.
Informații generale despre biodiversitate,
exemplul pădurilor tropicale
• Pădurile tropicale sunt centre ale biodiversității
– Ele ocupă 7% a suprafeței terestre globale și
– cuprind 50% a speciilor globului
• AMAZONIA este:
• Cea mai mare și mai compactă pădure tropicală;
• Prin fluviul Amazon și afluenții săi curge o cincime a
volumului apelor dulci ale globului
• Regiunea cea mai bogată în privința biodiversității de
plante și animale
• Periclitată de distrugere prin tăiere pt. pășunat intensiv
cu bovine, culturi de soia, porumb, trestie de zahăr, ceea
ce duce la schimbări serioase ale climei globale
Conservarea biodiversității este o necesitate
globală, de importanță existențială
Pentru conservarea biodiversității există motive:
- ecologice
- economice
- social-culturale
- etice
Amenințarea biodiversității are
- o dimensiune globală și
- o dimensiunea națională
CBD - Convenția asupra Diversității
Biologice
• Articolul 6 al CBD menționează
ca
• fiecare din părțile semnatare
trebuie să dezvolte sau să
adapteze programe existente
• Să dezvolte strategii naționale
• Să dezvolte planuri și programe
pentru conservarea
biodiversității
Interconectată cu strategii
naționale sectorale
Strategie națională
Strategia UE
Strategie globală
Conservarea
Biodiversității
și folosire
durabilă
Strategie
generală
=
Proces participativ
cu integrarea tuturor
actorilor societății:
factori economici,
societatea civilă
Domenii de
activitate / măsuri
ale factorilor
guvernamentali și
neguvernamentali
Aspecte:
ecologice,
economice,
sociale
Art. 6 a CBD remarcă:
Biodiversitatea trebuie în așa fel
protejată,
gestionată,
dezvoltată și în caz de necesitate
refăcută (restaurată, reconstruită)
ca
- ecosistemele și funcționarea lor,
- capacitatea de regenerare și posibiltatea folosirii durabile a
resureslor naturale,
- flora și fauna inclusiv habitatele lor,
- diversitatea, particularitatea, fumusețea,
- precum și valoarea recreativă a naturii și peisajului
să fie conservate și menținute în mod durabil
• La a 6-a Conferință CBD (Summitul pentru
dezvoltare durabilă 2002 Johannesburg) a fost
adoptat Planul strategic al Convenției CBD și cu
acest plan și obligația statelor de a reduce până
în 2010 în mod significant rata de pierdere a
biodiversității (Halting the loss of biodiversity)
• In 2006 au fost prezentate
alte măsuri/alți pași pentru realizarea obiectivului
„Halting the loss of biodiversity
by 2010 and beyond“ – oprirea
reducerii biodiversității până în 2010.
A 7-a Conferință a părților semnatare CBD (la Kuala
Lumpur 2004) a definit cadrul pentru conservarea
biodiversității și evaluarea progreselor în realizarea
obiectivelor până în anul 2010.
A dezvoltat obiective și sub-obiective și a identificat
indicatori pentru evaluarea progresului conservării
biodiversității.
Din obiectivele globale fiecare stat este obligat să
dezvolte:
obiective naționale
obiective regionale și
indicatori proprii.
• Deci: activitatea a fost concentrată asupra obiectivului:
Oprirea scăderii biodiversității până în 2010. La întâlnirea de
la Bonn în mai 2010 s-a constatat că acest obiectiv n-a
putut fi realizat (n-a fost realizat nici un punct din hotărârea
luată), ceea ce a determinat elaborarea de alte obiective și
obligații mai stricte până în anul 2020.
Oprirea scăderii biodiversității până în 2010 a fost o hotărâre
a părților, subliniindu-se că statele semnatare trebuie să se
concentreze pe acest obiectiv folosindu-se de planuri,
guidelines/ linii directoare și programe de lucru existente, cum
sunt programele de lucru ale CBD înființate în urma
adoptării convenției:
–
–
–
–
–
–
Păduri (2002)
Mări și coaste (1998)
Agricultură (1996)
Regiuni aride (2004)
Ape interioare (2004)
Munți (2004)
A 7-a Conferință a părților semnatare CBD (Kuala Lumpur
2004) s-a hotărât și implementarea unui program de lucru
pentru
formarea unei rețele internaționale de arii protejate,
care a fost considerată ca fiind de importanță majoră pentru realizarea
obiectivelor 2010.
Cuprinde ideile unei protecții moderne a naturii, incluzând și
combaterea sărăciei ca una din cauzele scăderii biodiversității și cu
efecte asupra disturgerii naturii.
Rețeaua internațională de arii protejate cuprinde arii protejate deja
existente cum sunt:
Arii ale Patrimoniului Natural și Cultural Mondial: World Heritage
Sites (Natural and cultural heritage), Parcuri Naționale, Rezervații
ale Biosferei (Programul MAB /Man and Biosphere/ Omul și
Biosfera).
Fiecare țară contribue cu rețeaua proprie de arii protejate la realizarea
mai efectivă a conservării biodiversității.
Formarea unei rețele internaționale
de arii protejate
• Impreună cu noi arii puse sub protecție și prin
crearea de coridoare și stepping stones (refugii
punctuale) se va realiza astfel o rețea ecologică
reprezentativă și efectiv gestionată de arii
terestre și acvatice.
• De asemenea managementul ariilor protejate
deja existente trebuie îmbunătățit. In țările în
curs de dezvoltare nu se pot menține ariile
protejate fără sprijin financiar durabil.
La Conferința a 8-a CBD (2006) au fost hotărâte
• activități concrete pentru evaluarea continuă a
progreselor în conservarea biodiversității și de
dezvoltare de idei inovative de finanțare.
• Promovarea unui „Acces and benefit sharing“
(acces și împărțirea bunurilor, resp. repartizarea
echitabilă a veniturilor rezultate din folosirea
resurselor genetice).
• Sprijin pentru implementarea protocolului de la
Cartagena privind securitatea biologică (riscuri
din tehnologia modernă).
La a 10-ea Conferință a statelor semnatare a CBD
în Nagoya/Japonia, oct.2010
• 193 de state au semnat un acord important pentru o
strategie globală în lupta impotriva scăderii în
continuare a biodiversității. A fost adoptat:
• Un nou plan strategic pe 10 ani (până în 2020)
• Punerea la dispoziție a unor resurse financiare
suplimentare pentru implementarea acestui Plan
Strategic și acceptarea Protocolului de la Nagoya
• O reglare internațională, fermă asupra accesului la
resurse genetice și repartiția echitabilă a veniturilor
din folosirea lor (ABS).
Global Taxonomy Initiative GTI
• Pentru evaluarea necesității în capacități taxonomice a
fost inființată inițiativa taxonomică globală GTI care este
menită să asigure promovarea și instruirea de personal
din generația tânără și accesul la date asupra speciilor.
Este o inițiativă a activității internaționale de cercetare
care să coordoneze digitalizarea și punerea la dispoziție
a datelor despre specii.
• Si celelalte convenții internaționale relevante pentru
biodiversitate cum sunt Convenția de la Ramsar,
Convenția de la Bonn, AEWA etc. sunt chemate să
aducă aportul lor specific la instruirea de personal și
promovarea cunoașterii și inventarierii biodiversității.