Transcript Situaţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective — Scurtă prezentare.

Situaţia mediului în Europa în
2005: prezent şi perspective
— Scurtă prezentare
1
Ce este raportul “Situaţia mediului în
Europa în 2005: prezent şi perspective?”
Al treilea raport al AEM privind
situaţia actuală a mediului şi
perspectivele
Ultimul raport: publicat în 1999
Sprijină UE în planificarea
şi evaluarea politicilor de mediu
Noutăţi în ediţia 2005
2
Structura raportului
Raportul pe 2005 cuprinde:
O evaluare integrată a mediului în
Europa
Un set de indicatori de bază
O analiză detaliată pe ţări
O bibliografie
3
Îmbunătăţiri la nivel european,
opţiuni locale, efecte globale
Legislaţia UE în domeniul mediului funcţionează bine,
dacă este aplicată corect
Cele mai mari succese s-au înregistrat prin
gestionarea simplă a surselor de poluare punctiforme
Sursele de poluare difuze din sectoarele economice au
devenit provocarea majoră
Utilizarea teritoriului, tiparele de consum şi de comerţ
ameninţă cel mai mult evoluţia protecţiei mediului
“Urmele” lăsate de consum şi de comerţ sunt dublul
capacităţii noastre biologice
4
Intensificarea urbanizării,
abandonarea terenurilor
Între 1990 şi 2000 urbanizarea a crescut în UE25 cu o
suprafaţă echivalentă cu de 3 ori cea a Luxemburgului.
Fondurile de coeziune ale UE au avut un rol important în
această evoluţie — o lecţie pentru 2007–2013?
Expansiunea urbană exercită presiuni crescânde asupra
ecosistemelor (de ex. zonele umede) din regiunile
învecinate.
Dezvoltarea turismului sporeşte problemele care afectează
zonele de coastă, deja aflate sub mare presiune
Preţul scăzut al terenurilor agricole face neatractivă
reabilitarea terenurilor utilizate
Lipsa accesului la servicii în zonele rurale şi îmbătrânirea
populaţiei agricole contribuie la abandonarea terenurilor
5
Schimbările climatice au sosit
Temperaturile în Europa ar putea creşte cu 2–6°C în
secolul XXI (faţă de 0,95°C în secolul trecut şi faţă de
media generală de 0,7 °C)
Impactul estimat asupra mediului va include penurii
de apă, condiţii meteorologice mai aspre, migrarea
unor specii marine şi pierderi economice
Obiectivele pe termen scurt de la Kyoto pot fi atinse,
în timp ce obiectivele pe termen mai lung — 2020 şi
mai mult — vor fi mai dificil de realizat
Sectorul transporturilor este un factor major. Cererea
în acest sector evoluează mai rapid decât progresele
înregistrate în economisirea combustibilului. Până în
2030 se aşteaptă o dublare a emisiilor de la aeronave
6
Progrese lente în gestionarea
cererii de energie
Cererea de energie este încă în creştere, deşi într-un ritm
mai lent decât PIB-ul. S-au înregistrat succese în domeniul
eficienţei ecologice; cele mai mari provocări în sectoarele
gospodăriilor şi serviciilor
Se poate obţine o reducere a emisiilor prin reducerea
consumului energetic, identificarea resurselor energetice
regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. Sunt însă
necesare acţiuni coerente pe termen lung
Multe posibilităţi de creştere a eficienţei energetice sunt
sub-utilizate, în special în sectoarele gospodăriilor şi
serviciilor
A investi în reducerea emisiilor s-ar putea dovedi o măsură
mai puţin costisitoare (estimată la 45 EUR/persoană/an,
faţă de costurile estimate ale inacţiunii, 300–1 500
EUR/persoană/an)
7
Suntem mai sănătoşi, dar expuşi
în continuare la poluanţi
Europa a reuşit să reducă smogul şi ploaia acidă
Însă chiar şi aşa, poluarea atmosferică urbană produce încă
probleme de sănătate în multe oraşe (substanţele în particule
şi ozonul)
O tehnologie de transport mai curată şi o planificare urbană
mai bună pot aduce progrese
Utilizarea unor instrumente de piaţă care schimbă
comportamentele (de pildă taxarea in scopul reducerii
densităţii urbane) poate fi de asemenea eficientă
Expunerea la substanţele chimice afectează populaţia
europeană şi de pe alte continente. Nivelurile de PCB
identificate în probe de sânge prelevate de la populaţii arctice
indică faptul că poluarea europeană a ajuns până departe. Este
una dintre amprentele Europei
8
Epuizarea resurselor naturale
Multe dintre bancurile de peşti din Europa sunt supraexploatate, aceasta afectând alte specii aflate mai în josul
lanţului trofic. Combinată cu schimbările climatice, această
problemă pune în pericol ecosistemele marine
Biodiversitate: în ciuda relativelor progrese, multe specii —
păsări, mamifere, insecte — sunt ameninţate din cauza
fragmentării habitatelor. EU-10 are cel mai mult de pierdut
Solul Europei este ameninţat de eroziune, de
impermeabilizare, contaminare şi salinizare — 2 milioane de
situri sunt ameninţate de contaminare şi alte 100 000
necesită măsuri de remediere
Apa: se estimează că problema tot mai mare a apei în
Europa de Sud se va agrava în continuare din cauza
intensificării turismului şi a modificărilor climatice şi de
irigare
9
Prevenirea poluării aduce beneficii
S-a întreprins mult pentru curăţarea apelor reziduale —
50 % din costurile în domeniul mediului — dar încă
insuficient
Cele mai bune metode combină investiţiile în tratarea
apelor reziduale cu instrumente economice de reducere a
apelor reziduale la sursă
Poluarea apei din surse agricole va rămâne o problemă
spinoasă în noile state membre ale UE — se aşteaptă o
creştere a utilizării de îngrăşăminte chimice
Va fi nevoie de zeci de ani pentru curăţarea apei freatice
Este mai ieftin să prevenim decât să curăţăm —
schimbarea obiceiurilor (de ex. a practicilor agricole) prin
stimulente financiare coordonate de PAC poate fi de folos
10
Ce putem face?
Economia europeană îşi poate creşte eficienţa în domeniul
materiilor prime şi al energiei — UE-10 îşi propune să crească
eficienţa cu un factor de 4 la nivelul UE-15
Transferul de tehnologie, subvenţionarea inovaţiilor şi
impozitele pe poluare pot contribui la obţinerea de progrese
Este necesară o mai mare integrare a aspectelor ecologice în
sectoarele care ridică cele mai mari probleme de mediu —
agricultura, energia, transportul, industria, gospodăriile
Transportul este un bun exemplu pentru beneficiile aduse de
abordările integrate. Acesta contribuie la poluarea
atmosferică, la schimbările climatice, nivelul de zgomot,
impermeabilizarea solului, fragmentarea habitatelor şi
poluarea apei, de la nivelurile locale până la cele globale
11
Ce putem face?
Elaborarea unor politici coerente, pe termen lung, care
să deplaseze indicatorii de piaţă spre tipare durabile de
producţie şi de consum
În toate sectoarele economice, instrumente de piaţă
integrate, mai cuprinzătoare, care să combine
obiectivele legate de durabilitate — impozitul ecologic şi
reforma subvenţiilor
Trebuie reluat efortul de a investi în cercetare şi
dezvoltare în domeniul mediului, atât în sectorul public,
cât şi în cel privat, pentru a ajuta Europa să fie mai
competitivă la nivel global
Îmbunătăţirea organizării instituţiilor, astfel încât să se
poată elabora şi pune în aplicare abordările integrate.
Astfel de măsuri organizatorice se pot dovedi la fel de
importante ca politicile de mediu în sine
12
Partea C — Structură
şi câteva aspecte esenţiale
Analiza detaliată pe ţări
Bazată pe nouă dintre
indicatorii de bază
“Fişa de punctaj a ţării”
AEM a selectat indicatorii de
bază care trebuie utilizaţi în
această analiză
13
Emisiile de gaze cu efect de seră
Emisiile de gaze cu efect de seră
pe cap de locuitor, 2002
Emisiile de gaze cu efect de seră
în funcţie de PIB, 2002
Distanţa faţă de obiectivul de la Kyoto, evoluţia lineară spre obiectiv, 2002
14
Punctajul pentru România
15
Raportul “Situaţia mediului
în Europa în 2005: prezent
şi perspective” pe Internet
Raportul complet — câte un fişier .PDF
pe capitol
Rezumat în 25 de limbi
Comunicat de presă în 25 de limbi
Discursuri
Conferinţă de presă (format video)
Animaţie în Flash
Prezentare în Powerpoint
www.eea.europa.eu
16