Transcript Tulburarea de reglare emotionala - concept supra

TULBURAREA DE REGLARE A
EMOTIEI – CATEGORIE SUPRANOSOLOGICA IMPORTANTA IN
PRACTICA CLINICA
Radu Vrasti
http://www.vrasti.org
Secolul XXI
sau
pasajul spre emanciparea emotiei
parafraza:
“Secolul XXI va fi emotional sau nu va fi
deloc”
Unde se intalneste?
Tulburarea de reglare emotionala este quasiubicuitara si o intalnim mai ales in:
- Serviciile de urgenta din spitale;
- Programele de interventie in criza;
- Cabinetele individuale de psihiatrie;
- Cabinetele de medicina generala;
- In viata de toate zilele, in spatiul public.
Despre emotii





Ce sunt emotiile
Proces adaptativ multifatetat
Procesul generativ al emotiilor
Sursele emotiilor
Contigent cu fluxul proceselor mentale
(perceptia, memoria, judecata, luarea
deciziilor, etc.)
Caracteristicile comune ale emotiilor






Raspuns multifatetat intr-o situatie relevanta;
Conducand la schimbari ale expresivitatii, experientei
subiective, comportamentului si status-ului fiziologic;
Ne fac ca simtim ceva sau ca si cum am face ceva;
Sunt maleabile, putand fi intrurupte, modificate,
amplificate, deturnate, etc.
Sunt constientizabile;
Sunt comunicabile.
Modelul modal al emotiilor (Gross, 2002)
SITUATIA
ATENTIA
EVALUAREA
RASPUNSUL
Cum se defineste reglarea
emotionala


Thompson (1994): “procesele intrinseci si extrinseci
responsabile de monitorizarea, evaluarea si
modificarea reactiilor emotionale, in special
intensitatea si durata lor, prin care un individ cauta
sa-si implineasca scopul său”
Mauss si colab. (2007): “incercarea deliberata sau
automata a unui individ de a influenta ce emotii sa
aiba, cand si cum sa le aiba si cum sa le exprime”
Gross si Thompson (2007) vad reglarea emotionala
ca un concept subordonat procesului general de
reglare a afectului:
REGLAREA AFECTULUI
COPING
DEFENSE
REGLAREA
EMOTIEI
REGLAREA
DISPOZITIEI
Foarte multi autori considera reglarea emotionala ca
facand parte din conceptul umbrela de auto-reglare
individuala, concept prin care se intelege capacitatea
inascuta prin care oamenii isi controleaza starile,
procesele si raspunsurile generate de ambianta.
Baumaister (1999): “Oamenii sunt capabili de a rezista
impulsurilor lor, de a-si adapta comportamentul la o
varietate larga de standarde si de a-si schimba
comportamentul curent in vederea atingerii
scopurilor lor distale”
Strategiile de reglare emotionala
Selectia
situatiei
Modificarea
situatiei
SITUATIA
SITUATIA
Deplasarea
Deplasarea
atentiei
atentiei
ATENTIA
ATENTIA
Schimbarea
Schimbarea
cognitiva
cognitiva
EVALUAREA
EVALUAREA
Modularea
Modularea
raspunsului
raspunsului
RASPUNSUL
RASPUNSUL
Reglarea emotionala se bazeaza pe urmatoarele
abilitati (Gratz si Roemer (2004):





abilitatea de a fi constient de prezenta emotiilor si de a le
intelege;
abilitatea de a accepta emotiile;
abilitatea de a controla comportamentele impulsive;
abilitatea de a se comporta in conformitate cu scopurile setate
chiar atunci cand se experimenteaza emotii negative;
abilitatea de a utiliza strategii flexibile de reglare emotionala
cu scopul de a modula raspunsul emotional in concordanta cu
scopurile individului in situatia respectiva.
Dezvoltarea reglarii emotionale




Copilul se bazeaza pe cei care-l ingrijesc pentru a-si regla
emotiile, ulterior el isi internalizeaza cele invatate si
experimentate in aceasta perioada, pentru perioada matura;
Intelegerea emotionala este legata de abilitatea lui de a exprima
verbal emotiile, consecintele lor si de a le eticheta;
Copilul invata treptat sa recunoasca emotiile, sa le denumeasca,
sa descopere triggerii emotiilor, felul in care rezultatul emotiilor
este influentat de dorinta altora, cum se stocheaza ele in
memorie, care din ele sunt dezirabile si care nu, cum se ascund
emotiile, cum se citesc emotiile altora, etc.;
De aceasta abilitate se leaga succesul copilului in relatiile cu
altii si succesul lui de mai departe.
Reglarea emotionala si psihopatologia



Reglarea emotionala este asociata cu o varietate mare de
conditii psihopatologice si ea poate fi considerata ca un factor
relevant pentru aparitia, dezvoltarea, mentinerea acestora cat si
pentru tratamentul lor;
Gross si Levenson (1997) afirmau ca mai mult de jumatate din
entitatile clinice listate pe axa I-a si toate cele de pe axa II-a a
DSM-ului implica o forma de de-reglare emotionala;
Bradley si colab (20121): problemele de reglare a emotiilor se
exprima:
- cand sunt internalizate sub forma de ruminatie, panica, autocritica excesiva, inhibitie sociala, retragere interpersonala,
dificultati de atentie si concentrare,
- cand sunt externalizate, sub forma de agresivitate, consum
abuziv de alcool/droguri, tulburari de alimentatie,
comportament auto-destructiv si ideatie suicidara.
De-reglarea emotionala si Tulburarea
Borderline de Personalitate



Lipsa controlului emotional: lipsa constientizarii si a claritatii emotiilor,
inabilitatea de a tolera distressul si tendinta de a actiona conform emotiilor
negative, cresterea comportamentului auto-daunator, deficitul in abilitatea
de a utiliza strategii cognitive de modelare a emotiilor, de a reinterpreta
emotiile si situatiile generatoare; acestea se constituie in nuclul acestei
tulburari (Niedtfeld si colab. 2010);
Trasaturile ilustrative ale acestui haos emotional includ instabilitatea
afectiva, sentimente cronice de gol interior, furie intensa si necontrolabila,
impulsivitate, emotii negative persistente, crize emotionale perpetue,
instabilitate in relatiile cu altii, tendinta de auto-vatamare si suicid
(McMain si colab. 2001);
Pentru Linehan (1993) exista doua mari caracteristici ale TBP:
i) hiper-intensitatea/reactivitatea emotionala, care conduce la emotii
foarte puternice si la aparitia acestora consecutiv unor stimuli de mica
importanta;
ii) proasta reglare emotionala cu deficit de control si/sau modulare a
raspunsului emotional odata ce s-a declansat.
De-reglarea emotionala si Tulburarile
depresive



Indivizii depresivi raporteaza frecvent greutati in identificarea
emotiilor, de tolerare a emotiilor negative si de gasire a
strategiilor adecvate de control a emotiilor (Kring si Werner,
2004);
Ei prezinta un afect negativ ce exprima tendinta lor de a avea
stari disforice, anxioase, ostilitate, pierderea sperantei si
negarea emotiilor pozitive;
Holtzheimer si Mayberg (2011) conceptualizeaza tulburarea
depresiva ca o deficienta in reglarea emotionala, mai curand
decat ca o tulburare a dispozitiei si din aceasta perspectiva ei
cauta sa explice de ce rezultatul tratamentului depresiei este
doar temporar, pentru ca nu se adreseaza cu adevarat nucleului
tulburarii, adica dereglarii emotionale.
De-reglarea emotionala si Tulburarile
anxioase




Anxiosii prezinta inabilitatea de a identifica emotiile,
reactivitate crescuta la emotiile negative, intoleranta
distresului, tulburari in rememorarea experientelor emotionale,
ineficienta reevaluarii cognitive ca si strategie de reglare
emotionala, ineficienta copingului fata de sentimentele de
frica (Berking si Wupperman, 2012);
Incapacitate de inhibitie comportamentala (Suveg si colab.
2010);
Dificultati in a lasa emotiile sa se exteriorizeze;
Utilizeaza strategii defectoase de reglare emotionala: vigilentaevitare, bias cognitiv in reamintirea si intepretare a
evenimentelor anxiogene, sentiment de esec sau auto-evaluare
negativa, catastrofizare, frica de pierdere a controlului, etc.
(Mennin si colab. 2005).
De-reglarea emotionala in Tulburarea de
atentie cu hiperactivitate (copii si adulti)



Barkley (2010): face o analiza a simptomelor acestei entitati si
constata ca dereglarea emotionala face parte din nucleul
simptomatologic alaturi de problemele de atentie si
hiperactivitate-impulsivitate. Astfel, persoanele cu aceasta
afectiune prezinta un prag scazut la frustrare, nerabdare, mânie,
ca rezultat al deficitului cognitiv de control al emotiilor;
Impulsivitatea este expresia lipsei procesului de inhibitie si se
refera la viteza cu care acestia reactioneaza la emotiile negative;
Dificultati de modelare a reactiei emotionale.
De-reglarea emotionala si Temper dysregulation
disorder/Disruptive mood dysregulation disorder
(DSM-5)

Acesti copii se recunosc prin faptul ca au tendinte de
exces comportamental, raspuns impulsiv, prag scazut
de frustrare si control inhibitoriu foarte scazut. Acesti
tineri manifesta deficiente cognitive de auto-control,
precum inabilitate de a amana gratificarea, tulburari
de atentie si concentrare, de luarea deciziilor, de
respectare a normelor si angajamentelor,
conflictualitate cu autoritatea, rezultate academice
precare, absenteism, abandon scolar, etc.
Masurarea de-reglarii emotionale







Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative
(General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR)
(Catanzaro si Mearns, 1990);
Scala de masurare a meta-dispozitie - trasatura (Trait Meta-Mood Scale
– TMMS) (Salovey si colab, 1995);
Scala dificultatilor in reglarea emotionala (Difficulties in Emotional
Regulation Scale – DERS) (Gratz si Roemer, 2004);
Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (General
Emotion Dysregulation Measure – GEDM) (Newhill si colab. 2004);
Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (Emotion Regulation
Questionnaire - ERQ) (Gross si John, 2003);
Scala dereglarii emotionale (Emotion Dysregulation Scale –EDS)
(Westen si Bradley, 2008);
Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (Cognitive Emotion
Regulation Questionnaire - CERQ) (Garnefski si colab. 2001).
Nr. item
CAND SUNT SUPARAT CRED CA…
dezacord total
dezacord partial
neutru
acord partial
accord total
Scala asteptarilor generale privind reglarea
dispozitiei negative
(General Expectation for Negative Mood Regulation
Scale –NMR, Catanzaro si Mearns 1990).
1
2
3
In mod obisnuit gasesc o cale de a ma relaxa
Pot face ceva ca sa ma simt bine
Asta este tot ce pot sa fac
1
1
5
2
2
4
3
3
3
4
4
2
5
5
1
16
17
Pot uita usor ce m-a suparat
Daca sunt prins de munca mea, aceasta ma calmeaza
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
27
Voi incepe sa gandesc rau despre mine
Ideea ca lucrurile o sa mearga mai bine nu ma ajuta sami treaca supararea
Ma voi simti singur chiar daca o sa fiu intr-un grup cu
altii
5
4
3
2
1
5
4
3
2
1
5
4
3
2
1
28
30
deseori
aproape totdeauna
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
14
15
Cand sunt suparat imi pierd cumpatul
Cand sunt suparat cred ca voi ramane asa pentru mai mult timp
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
32
33
Cand sunt suparat imi pierd stapanirea de sine
Cand sunt suparat am greutati sa ma gandesc la altceva
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
35
36
Cand sunt suparat trece mult timp pana cand imi revin
Cand sunt suparat ma simt complesit de emotii
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
1
2
aproape jumatate
din timp
uneori
Sunt clar in ceea ce priveste emotiile mele (R)
Sunt atent la ceea ce simt (R)
Nr. item
Afirmatia:
aproape niciodata
Scala dificultatilor in reglarea emotionala
(Difficulties in Emotional Regulation Scale –
DERS)
Nr. item
Afirmatia
dezacord total
dezacord partial
neutru
acord partial
accord total
Scala scurta de masurarea generala a dereglarii
emotionale
(Brief General Emotion Dysregulation Measure –
GEDM)
1
2
In general, am probleme cu controlul emotiilor mele
Adesea ma simt coplesit de emotiile mele
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
7
8
Cand sunt trist stau mai mult singur
1
Cand sunt vesel sunt mai emotional decat alti oameni 1
2
2
3
3
4
4
5
5
12
13
Cand ma supar de ceva, imi revin cu greu
Cand am o emotie, ea tinde sa fie puternica
2
2
3
3
4
4
5
5
1
1
uneori
jumatate din timp
deseori
aproape totdeauna
1
2
Simt ca eu sunt cel care trebuie blamat
Cred ca sunt cel care este responsabil pentru ce s-a
intamplat
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
11
12
Ma gandesc adesea la ce am simtit in situatie
Adesea gandesc ca ce am trait este cel mai trist lucru
care i se poate intampla cuiva
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
29
30
Ma preocupa in continuare cat de oribila a fost situatia
Gandesc ca la baza a ce s-a intamplat eu sunt de vina
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
36
Gandesc ca trebuie sa invat din ceea ce am trait
1
2
3
4
5
Nr. Item
aproape niciodata
Chestionarul de reglare cognitive a emotiei
(Cognitive Emotion Regulation Questionnaire CERQ)
Item
Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala - I



Diagnosticul actual distinge o entitate clinica pe baza numarului de criterii/simptome
si pe un prag de severitate (“count and cuttoff method” – numara si elimina) si astfel
poate fi de doua feluri:
- categorial, pe baza criteriilor care le separa unele de altele, ca entitati diferite,
- dimensional, pe baza severitatii anumitor conditii psihopatologice care pot fi gandite
ca fiind plasate pe un continuum.
Indiferent de modul de a defini, culege si interpreta simptomele prin aceste doua
modalitati, se recunoaste ca severitatea, durata si numarul simptomelor pentru a face
un diagnostic raman arbitrare (Westen, 2012);
Diagnosticul prototipic APA si OMS (Reed si colab. 2011) au facut o larga ancheta
internationala printre 4.887 psihiatrii din 44 tari, care a avut ca scop sa deceleze
modul prin care acesti profesionisti pun diagnosticul clinic pacientilor lor; peste 60%
din acestia au spus ca ei nu se bazeaza in diagnosticul lor pe criteriile selectionate din
versiunile succesive ale nosologiilor oficiale, ci fac mental o comparare intre
descrierea clinica de baza, numita si prototipica, si versiunea pe care o prezinta
pacientul si le compara cat de aproape sau de departe sunt una de alta; acest mod de
diagnostic se numeste “diagnosticul prototipic”.
Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala
(II)


-


Metoda diagnosticului prototipic a fost descrisa de Westen si colab (2002,
2005);
Avantaje:
se bazeaza pe superioritatea experientei clinice in fata metodelor cantitative
in agregarea conditiilor psihopatologice;
permite identificarea formele subclinice;
rezolva problema co-morbiditatii care pune in discutie granitele unei
entitati clinice;
Consta in comparatia pe care o face clinicianul intre descrierea clinica
tipica a unei entitati clinice si prezentarea pacientului, pe baza careia
stabileste ulterior un grad de concordanta (“goodness-of-fit”);
In loc de a avea in minte mii de simptome posibile si a vedea care din ele
sunt prezente la cazul pacientului si apoi a le compara cu diferite liste de
simptome, specifice fiecarei tulburari mentale in parte, clinicianul face doar
o comparatie intre naratiunea pacientului si descrierea prototipica.
Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala
(III)
Diagnosticul prototipic resusciteaza notiunea de “clinic”, a ceea
ce este “informal, subiectiv, non-cantitativ, observational” in
munca profesionistului, el utilizand “judecati, deductii,
credinte sau practicile lui clinice”;
Se anticipeaza ca ICD-11 va cuprinde numai descrieri prototipice
ale entitatilor clinice, spre deosebire de DSM-5 care cuprinde
in special criterii de includere si excludere;
Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala,
internalizate vs externalizate, conform raspunsurilor a
1201 clinicieni (Westen si colab. 2012)
Tulburari emotionale internalizate
(reflectate in subiectivitate)
Prezinta emotii puternice, prea intense
fata de stimulul declansator
Tulburari emotionale externalizate
(reflectate in comportament)
Prezinta comportament emotional intens (neliniste,
agitatie, gesticulare, limbaj inadecvat, etc.)
Frecvent prezinta stari emotionale
intense
Prezinta reactii vegetative intense la stimuli
emotionali (transpiratii, roseate, respiratie rapida,
piloerectie, etc.)
Se emotioneaza comportamental foarte usor si des
Are dificultati in reducerea intensitatii
emotiei negative
Se calmeaza foarte greu, emotivitatea
revine lent la starea de baza
Are dificultati in a-si controla/inhiba comportamentul
emotional
Are dificultati in a recunoaste emotia pe
care o traieste (de ex. a o numi corect)
Are dificultati in a intelege emotia pe
care o traieste (de ex. ce, cum, de ce…)
Dovedeste toleranta scazuta la emotii
negative
Prag de frustrare scazut
Labilitate emotionala exagerata
Nu crede in capacitatea de a-si controla
emotiile
Vede in special stimulii negative din
ambianta
Prezinta greutati in a induce o stare
pozitiva
Nu este constient si de reactiile lui comportamentale
in situatii emotionale
Nu recunoaste la el sau la altii comportamentul
emotional
Are dificultati in a fi atent, este distractibil
Manifesta usor stari de manie
Prezinta impulsivitate si explozivitate
Prezinta momente de agresivitate directa sau
indirecta
Cu greutate se poate concentra asupra unei sarcini
Stare de vigilitate crescuta
Descriptorii spectrului tulburarilor
internalizate
-
-
-
-
-
-
Indivizi cronic susceptibi de o larga varietate de emotii negative, incluzand
depresia, anxietatea, vinovatia si jena.
Tind sa fie autocritici si sa se simta inadecvati;
Tind sa fie inhibati si retractati si sa aiba dificultati in a-si exprima dorintele
si impulsurile;
Tind sa fie pasivi si retrasi, neajutorati si slabi, ori sa se lase purtati de forte
din afara controlului lor;
Tind sa rumineze asupra problemelor lor;
Au probleme in a recunoaste sau exprima mania, furia sau supararea si in
locul acestora devin tristi, auto-critici si cu tendinta de a se auto-pedepsi
(intorc mania asupra lor insisi);
Au frica de a fi rejetati sau abandonati si pot avea un sentiment penibil de
gol interior;
Tind sa fie rusinosi si pot evita situatiile sociale de frica jenei si stanjenelii;
se simt mereu in urma altora si pot prezenta un numar mic de prieteni sau
cunoscuti.
Descriptorii spectrului tulburarilor
externalizate
-
-
-
-
-
-
-
-
Indivizi cu tendinta de a fi maniosi, ostili, indiferent daca exprima
agresivitate deschisa, episoade de furie sau un comportament opozitional;
Tind sa fie suspiciosi, sa aiba conflicte cu autoritatea si sunt inclinati sa
intre in conflicte pentru putere;
Tind sa mentina animozitatea, resentimentul si sa reactioneze la stimuli
insignifianti cu manie si jigniri;
Au lipsa de empatie fata de nevoile si sentimentele altora, se considera
privilegiati si indreptatiti;
Tind sa aiba un sens exagerat al importantei proprii, sa blameze pe altii
sau circumstantele pentru greselile lor;
Au capacitate redusa de a se vedea pe ei insisi, de a fi constienti de
motivele si comportamentele lor;
Tind sa se simta tratati prost sau sa se victimizeze, mai curand decat sa
recunoasca cum comportamentul si atitudinile lor au afectat pe altii;
Tind sa genereze animozitate si rejectie si au putini prieteni sau apropiati.
Descriptorii factorului borderline – dereglare
emotionala - I






prezinta schimbari rapide ale emotiei care urca in spirala fara a fi controlate,
conducand la tristete, anxietate sau manie extrema;
tind sa catastrofizeze, vad problemele ca dezastroase sau insolubile si sunt
incapabili sa se calmeze fara ajutorul altei persoane;
tind sa devina irationali cand sunt cuprinsi de emotii si prezinta un declin al
functionarii;
au un self instabil, mergand de la devalorizare la idealizare;
atitudinile, valorile, scopurile si sentimentele fata de ei insisi sunt mereu
schimbatoare;
sunt inclinati sa aiba sentimente de gol interior;
Descriptorii factorului borderline – dereglare
emotionala -II





prezinta instabilitate si in ce priveste viziunea asupra altora; cand sunt
suparati au probleme in a percepe calitatile pozitive si negative in aceeasi
persoana si acelasi timp, vazand doar extremele, in alb-negru; in
consecinta, relatiile lor sunt instabile, haotice si rapid schimbatoare;
le e frica sa fie abandonati sau rejetati, sa fie singuri si tind sa se ataseze
repede si intens de altcineva;
au tendinta de a se vedea ca neintelesi, victimele altora sau tratati rau; ei
genereaza emotii intense in altii si aceasta poate conduce la roluri,
atitudini sau comportamente nepotrivite, aberante (de ex. sa fie nefiresc de
cruzi cu altii sau sa faca eforturi eroice pentru a-i salva);
pot genera conflicte sau animozitati intre oameni; tind sa actioneze
impulsiv, auto-destructiv, auto-mutilant, suicidal, mai ales cand relatiile de
atasament sunt in pericol sau deteriorate;
munca, aranjamentele locative, viata lor in general este haotica si
instabila.
Descriptorii prototipici pentru depresie
Tinde sa fie nefericit, trist, disperat
Tinde sa se simta inadecvat, inferior si ca un invins
Apare ca traind putina placere, satisfactie sau bucurie in viata
Tinde sa se simta vinovat , jenat, rusinat
Tinde sa se blameze pe el insusi si sa se considere vinovat de ceea ce se intampla rau
Tinde sa se simta letargic, uzat, obosit si fara energie, golit si plictisit
Tinde sa creada ca viata sa nu are inteles
Tinde sa fie auto-critic, sa seteze standarde nerealiste pentru el insusi si sa fie intolerant
cu defectele umane
Se lupta cu dorinta autentica de a se sinucide
Tinde sa aibe preocupari legate de moarte
Tinde sa “catastrofizeze”, este inclinat sa vada problemele ca dezastroase si nerezolvabile
Tinde sa se simta anxios, neajutorat, fara putere si la indemana situatiilor din afara
controlului propriu
Tinde sa fie putin interesat de nevoile personale, nu se simte indreptatit sa obtina sau sa
ceara ceea ce doreste sau merita
Apare ca fiind dornic sa se pedepseasca, sa creeze situatii care conduc la nefericire sau sa
evite in mod activ oportunitatile pentru placere sau gratificare
Tinde sa fie pasiv si neincrezator in sine
Tinde sa-i fie frica de abandon si rejectie de catre persoanele de care se simte legat
emotional
Tinde sa fie supus, avind dorinta de a avea ajutor si aprobare
Tratamentul psihofarmacologic al Tulburarii
de Reglare Emotionala
Pot exista trei modele de tratament farmacologic:

Modelul focusat pe diagnostic;

Modelul focusat pe sindroame;

Modelul tintirii simptomelor (Soloff, 2000) care abordeaza 4 clustere:
- manie/impulsivitate;
- anxietate;
- dis-controlul afectiv;
- dis-controlul cognitiv perceptual.

Nu exista evidenta certa a suportului biologic pentru toate manifestarile
tulburarii de reglare emotionala care sa sustina abordarea
psihofarmacologica; aceasta se bazeaza pe rezultate empirice si studii
randomizate.
Clusterul manie/impulsivitate






Manie, impulsivitate, agresivitate indirecta, lipsa controlului
impulsurilor, prag frustrare scazut, labilitate comportamentala…
Prima alegere: litiu, topiramat, carbamazepina, lamotrigina,
divalproexul;
A doua alegere: valproatul, fluoxetina (SSRI), olanzapina;
Adjuvante: Omega-3, propranololul, hidroxizinul;
Alprazolamul creste impulsivitatea;
Combinatii: litiu/lamotrigina + SSRI; olanzapina+SSRI;
Clusterul dis-controlul afectiv




Labilitate a dispozitiei, incapacitate de control al emotiilor,
inabilitate de identifivcare a emotiilor proprii, intoleranta
emotiilor negative…
Prima alegere: SSRI (venlafaxina…)
A doua alegere: IMAO, antipsihoticele atipice (Olanzapina,
Seroquel, Risperidona), Lamotrigina, Litiul…
Combinatii: antipsihotic atipice + SSRI
Clusterul dis-control cognitiv-perceptual



Suspiciozitate, senzitivitate, manipulativitate,
instabilitatea selfului si identitatii…
Prima alegere: Aripiprazolul, Risperidona,
Olanzapina;
A doua alegere: Seroquelul
Clusterul anxietate



Anxietate traita corporal cu panica, simptome somatice,
impulsivitate, fenomene conversive, somatiforme, histrionism
- raspunde foarte bine la SSRI si IMAO;
Anxietatea “psihica” cu toleranta scazuta la incertitudine si
anticipare inalta a daunelor
- raspunde bine la Clonazepam si Gabapentin;
Se pot face combinatii intre acesti compusi.
Terapia dialectic-comportamentala - I








Dezvoltata de Marsha Linehan (1993), structurata si manualizata;
Sinteza intre TCB si contemplatia de tip Zen si alte practici Buddhiste;
Dialectica pentru ca stabileste o balanta intre strategii de schimbare si
strategii de acceptare;
Furnizeaza modalitati terapeutice individuale, de grup, la telefon, self-help,
terapii scurte sau lungi;
Vede tulburarile emotionale ca rezultat al vulnerabilitatii emotionale
genetice impreuna cu inabilitatea dobandita de a regla si tolera emotii;
Aceste vulnerabilitati sunt datorate unor disfunctii biologice ale unei
persoane crescute intr-un mediu invalidant;
Prin mediu invalidant Linehan intelege ambianta care trivalizeaza, ignora,
rejeteaza si pedepseste experientele interne ale unui individ;
Metoda a generat diferite variante sau a fost inglobata in diferite terapii
integrative.
Terapia dialectic-comportamentala - II


TDC furnizeaza pacientului abilitati de a intelege emotiile,
de a le denumi, de a evalua stimulii declansatori si
consecintele comportamentale (“chain analysis”) si abilitati
de a le accepta sau de a schimba modul de reactie;
In mare cuprinde patru module:
1. Tolerarea distress-ului;
2. Reglarea emotiilor;
3. Modulul “Sa fi prezent” (exercitii “mindfulness”);
4. Moduluo “sa fi adecvat” in relatiile interpersonale.
Terapia dialectic-comportamentala - III
Strategii de supravietuire in criza emotionala (Crisis survival strategies) (DBT):
Tolerarea distress-ului:
- distragerea atentiei (prin activitati, contributii, comparatii, prin emotii, ganduri, senzatii),
- auto-calmare (folosind propriile simturile),
- imbunatatirea momentului (prin imagerie, intelesuri, rugaciune, relaxare, doar un lucru odata),
- observatia respiratiei proprii,
- pune jumatate de zambet pe fata,

Gandeste pro si contra, in procente sau in nuante de gris;

Accepta realitatea asa cum e:
- stai in present (cu corpul, cu ambianta, cu activitatile),
- opreste de a-ti spune lucruri fara sens, pericole inventate sau false interpretari, opeste comportamentul tau
care te auto-saboteaaza, emotiile nu sunt fapte…nu mai asculta mintea ta tiranica…decupleaza-te de pe
pilot automat…
- fi disponibil sa raspunzi la fiecare situatie fara sa o judeci, cu nevoile tale pentru fiecare situatie, asculta-ti
mintea inteligenta (o balanta intre mintea emotionala si cea rationala),
 Acceptarea radicala: “all is as it should be”... Deschide-te fata de context, accepta distresul ca un rezultat
si nu ca o problema ce trebuie rezolvata, nu sari impulsiv sa reduci necazul, accepta realitatea fara sa o
judeci si abandoneaza atasamentele care impiedeca curgerea evenimentelor. (Contemplatia Zen): accepta,
valideaza si tolereaza in loc sa vrei sa schimbi, intra in realitate asa cum e in fiecare moment, accept-o fara
sa-I faci o evaluare si fara sa incerci sa o schimbi...
 Mindfulness: este un mod de a fi prezent, cu ochii deschisi…traieste experienta si nu o evita sau suprima.
Practica Mindfulness este un proces intentional de observare, descriere si participare la realitate, fara
judecata, moment de moment, cu eficacitate, in care mintea este adusa in mod activ mereu in prezent.

Alte terapii recomandate in tulburarea de
reglare emotionala





Acceptance and commitment therapy (Hayes, 2004)
Mindfulness based Cognitive Therapy for Depression (Segal,
Williams, & Teasdale, 2002);
Mindfulness-based Stress Management (Kabat-Zinn, 1990);
Schema therapy (Jeffrey Young, 2003);
Toate aceste terapii apartin a ceea ce se numeste “al 3-lea val
de terapii cognitiv-emotional-comportamentale”.