Transcript prezentare Tinerii Geriatri

Conferinta Nationala a Tinerilor Geriatrii,
Bucuresti, noiembrie, 2013
I. Abordare post-moderna, “triontica”, a batranetei
II. Cine este batran si cine spune asta
III. Constructia sociala a batranetii
IV. Problemele de sanatate mentala ale oamenilor in varsta
V. Modelul functional al batranetii
VI. Evaluarea nevoilor oamenilor in varsta
VII. Evaluarea competentei oamenilor in varsta
Dr. Radu Vrasti (www.vrasti.org)
 Acum 2 saptamani Marta a murit la varsta
de 156 ani….
 Marta era o broasca testoasa gigant de la
gradina zoologica din San Francisco…
 Din totdeauna oamenii au fost fascinati de
cineva sau ceva care “traieste” sau
“dureaza” mult…de ce?
 Frica de moarte ca frica ancestrala
OAMENI VOR SI SPERA SA TRAIASCA
MULT
 Viata ca oportunitate reala de auto-realizare biologica,
culturala, spirituala;
 Promisiunile religiilor monoteiste de viata fara de
moarte, viata dincolo de moarte, reintrupare, vesnicia
sufletului;
 Mentalul comun: “tinerete fata de batranete si viata
fara de moarte”.
Dualitatea minte-corp
 Descartes si dichotomia minte-corp;
 Stradania oamenilor de stiinta de a aduce
mintea langa corpul material;
 Creierul ca locul unde salasuieste mintea;
 Distinctia dintre minte si creier;
 Triontica minte-creier-corp ca abordare
integrativa in psihiatrie si gerontologie.
Abordare post-moderna, “triontica”, a
batranetei
- Mintea, creierul si corpul ca receptacole ale
batranetii, dar de varste diferite;
- Corpul ca mod de deghizare a persoanei;
- Varsta ca mod prin care o persoana se construieste pe
ea insasi.
Chipul batranetei




Fizic
Psihologic/mental
Social
Narativele sociale, institutionale, media, ale
furnizorilor de servicii de sanatate sunt in mare
parte determinate de interpretarea culturala a
batranetii.
Interpretarea culturala a batranetii (I)
 Porneste de la critica interpretatii “biologice” a batranetii, care
pune accentul pe corp spre deosebire de interpretarea culturala,
care pune accentul pe persoana ca intreg;
 Conceptele culturale sunt incarcate de antipatia fata de faptul ca
batranetea a fost pusa in termeni biologici;
 Conceptele culturale si limbajul prin care cunoasterea este
exprimata sunt produsele unui proces continuu si istoric in care
ambianta naturala si sociala sunt componentele esentiale;
Interpretarea culturala a batranetii (II)
 Se bazeaza pe:
i) diviziunea carteziana minte – corp; corpul este inteles ca un
obiect manipulabil de catre persoana care este localizata in
minte (Katz , 2008);
ii) extrema individualizare a societatii in care individul se
separa de grup si astfel devine responsabil de propriul corp
(Shilling, 1993);
iii) corpul devine un determinant al identitatii (Giddens, 1991);
 Se presupune ca interpretarea culturala a batranetii elibereaza
individul de constrangerile varstei;
 Constrangerile legate de varsta sunt doar de origine culturala si
sociala.
Cum vor fi batranii de maine
 Batranii de maine vor fi complet diferiti de cei de
astazi:
- batranii de maine vor fi cei mai bine educati din
istorie;
- vor fi primii batrani care vor considera varsta
inaintata ca un stadiu normativ al vietii;
- ei vor fi mai sanatosi si mai implicati si astfel vor
contribui social mai mult ca oricare din generatiile
trecute.
(Sectiunea II-a)
Cine este batran si cine spune asta
Identificarea sociala a batranului sau
auto-identificare
 Indentificarea sociala a batranului: varsta cronologica,






fragilitatea fizica;
Stereotipurile discursului public referitor la conceptul de
“batran”; public vs profesional;
Auto-perceptia “batranetii”;
Constructia culturala a “batranetii” (batranetea ca si colectie
multifatetata de crampeie de viata si asteptari in relatiile intersi intra-generationale);
Constrangerile varstei sunt esentialmente sociale si culturale;
Batranetea ca o “deghizare” a persoanei;
Stigmatizarea intergenerationala si intragenerationala a
batranului.
Definitia OMS a batranetei
 OMS: nu exista inca o definitie unanim acceptabila;
 “Philips Center for Health and Well-being Active
Aging Think Tank” (meetingul din in Septembrie
2010):
1) Vastra cronologica
2) Schimbarile in rolul social
3) Schimbarile in capabilitate
 Rezultatele din analize cross-culturale sugereaza ca
schimbarile din rolul social sustin cel mai bine o
definitie posibila a batranetii
Varsta cronologica
 Cresterea in varsta este un proces biologic dinamic,
in afara controlului uman;
 Varsta este un subiect construit social prin care se
ataseaza un sens fiecarei varste;
 Criteriul cronologic are o importanta covarsitoare;
 Factorii sociali (bunastare, asistenta medicala, etc.)
introduc o variabilitate in durata de viata;
 Cresterea duratei de viata a pus in discutie criteriul
cronologic.
Cat de batran trebuie sa fi ca sa fi batran (I)
 Denton si Spencer, McMaster Univ. Hamilton, ON
(1996): cat de rezonabil mai este pragul de 65 ani?
 In ultimele decenii rata mortalitatii a scazut si
speranta de viata a crescut
 Compararea tabelelor datelor vitale intre 1951 si
1991.
 Intrebarile care si le-au pus autorii:
- daca in 1951 pragul batranetii a fost de 65 ani,
daca pastram acelasi criteriu, care ar fi acela in
1991?
- cu cati ani ar trebui modificat pragul din 1951 in
anul 1991 daca am stabili o corespondenta intre
acesti ani?
Cat de batran trebuie sa fi ca sa fi batran (II)
 Rezultat: Pragul de varsta pentru 1991,
corespunzand celui de 65 ani din 1951, ar fi cuprins
in plaja de la 67.69 la 68.94 (3,5 ani mai mult decat
in 1951);
 Daca 65 ani a fost definitia batranetii pentru femei
in 1951, aceasta ar corespunde la 71 ani pentru
1991;
 Se vede ca acest prag creste cu 6 ani pentru femei si
cu 3,5 ani pentru barbati.
Schimbari in rolul social







Retragerea din activitate, pensionarea;
Statutul de adult al copiilor;
Aparitia nepotilor;
Modificari locative;
Pierderea partenerului, rude, prieteni apropiati;
Mobilitate sociala redusa;
Izolare sociala ca apartenenta la un grup care nu mai este
activ;
 Nevoi specifice (financiare, de transport, de comunicare, de
ingrijire personala, de ingrijire medicala, recreationale, etc.)
Schimbari in capabilitate





Capabilitate profesionala
Capabilitate instrumentala
Capabilitate mentala
Capabilitate relationala
Capabilitate de auto-ingrijire
Natural, normal si normativ in batranete:
1. Batranetea naturala
 Categoria de “natural” este un fel de nostalgie dupa timpurile
in care lucrurile erau luate ca atare, in mod natural; ceea ce era
natural a devenit astazi relativ;
 In cultura vestica, discursul despre natural este inradacinat in
conceptii morale si teologice, in special in relatie cu aspectul
corpului, sexualitate si actele corporale;
 Ceea ce oamenii batrani experimenteaza astazi este diferit de
ceea ce experimentau altadata;
 Astazi categoria de natural este instabila si problematica si este
continuu re-inventata si re-articulata.
Natural, normal si normativ in batranete:
2. Batranetea normala
 Normalul ca mijloc de validare stiintifica si mentinere a
ordinii sociale (Foucault, 1970);
 Granita dintre natural si normal a fost de sorginte morala;
 Modernitatea a inlocuit ceea ce e natural cu ceea ce este
considerat normal;
 “Batranetea normala” este definita ca batranete fara boli;
desi exista schimbari fiziologice, ele nu implica procese
patologice si desi exista schimbari ale corpului persoanei,
persoana continua sa se bucure de functiile corpului si mintii
si este capabila sa traiasca independent si cu o buna calitate a
vietii (Departamentul de munca si pensie a UK, 2009).
Natural, normal si normativ in batranete:
3. Batranetea normativa
 Societatea post-moderna nu mai accepta universalitatea si
standardizarea, in schimb recunoaste diversitatea;
 Multiple comportamente sau moduri de existenta, alta data
deviante si aberante, sunt astazi acceptate ca morale si legale;
 Individul are la dispozitie o varietate larga de alegeri dintre
comportamente normalizate; “astazi este disponibila o gama
larga de normalitati” (Beck, 2007);
 Batranetea nu mai este incorsetata de “natural” sau “normal”.
Sectiunea 3-a
Constructia sociala a batranetii:
Este batranetea un stadiu al vietii
cand esti cinstit, protejat si
multumit sau esti izolat,
marginalizat si stigmatizat?
Ce este batranetea – definitia sociala
 Imbatranirea este un set dinamic de pierderi si castiguri care





conduce la o adaptare psiho-sociala de success la procesul de
crestere in varsta (Baltes, Freund si Li, 2005);
Ea poate fi definita ca o secventa naturala de stadii si statute
carora le sunt atasate asteptari normative specifice fiecarei
varste;
Acestea nu sunt in mod special fixe sau negative;
Pe acestea s-au cladit rolurile, relatiile sociale si discursul
social traditional despre imbatranire si batranete;
Acest discurs s-a modificat istoric;
Definitie sociala: varsta inaintata este definita in multe tari ca
“un punct dupa care o activa contributie sociala nu mai este
posibila.“ (Gorman, 2000).
Ce aduce social batranetea













Modificari in statutul marital si aranjamentele locative
Modificari in venit
Modificari in participare la munca standardizata social
Modificari in raporturile de dependenta
In accesul la servicii
Izolare, deconectare
Schimbari in roluri si statute
Stigma sociala
Copii pleaca de acasa
In familie ocupa un rol secundar, vocea ii este auzita mai rar
Pensionare
Pierderea unui partener
Discrepanta educationala si informationala intre tineri si batrani
Influentele sociale asupra batranilor
 Schimbari motivationale si comportamentale;
 Influente socio-emotionale asupra procesului
de luare a deciziilor;
 Influentele angajamentului social asupra
cognitiei;
 Efectele stereotipurilor sociale asupra selfului
omului in varsta.
Mituri obisnuite despre oamenii batrani
Mitul
 Majoritatea batranilor sunt
la fel
 Ei sunt in general singuri
 Ei sunt fragili, bolnavi si
depind de altii
 Batranii sunt afectati
cognitiv
 Ei sunt tristi
 Batranii devin cu varsta
dificili si rigizi
 Ei abia resista la declinul
inevitabil adus de varsta
inaintata
Adevarul
 Batranii sunt un grup foarte divers.
 Majoritatea batranilor mentin relatiile
cu familia si prietenii
 Majoritatea traiesc independenti
 Chiar daca abilitatilor lor cognitive sunt
in declin, acestea nu sunt asa de severe
incat sa le cauzeze probleme in viata de
zi cu zi
 Batranii ca si grup au o prevalenta a
depresiei mai mica fata de tineri
 Personalitatea ramane relativ intacta pe
parcursul vietii
 Majoritatea batranilor se adapteaza cu
succes la provocarile varstei inaintate .
Teoriile sociale ale batranetii
Interpretarile functionaliste:
i) Teoria batranetii active, batranetea de succes
ii) Teoria dezangajarii
iii) Teoria continuitatii
Interpretarile developmentale:
i) teoria ciclurilor vietii a lui Erikson, generativitatea
ii) teoria stadiilor lui Peck
Teoria stratificarii varstelor
Teoria economica a schimburilor (Homans)
Gerotranscendenta (Tornstam)
Batranii ca subcultura
Conceptul de “Batranete activa” (I)
Definitia OMS (2002): “proces de optimizare a oportunitatilor
referitoare la sanatate, participare si siguranta cu scopul de
a spori calitatea vietii”;
Atributul “activ” se refera la continuarea participarii in
societate, in educatie, in ingrijirea sanatatii fizice si mentale
si astfel sa promoveze demnitatea, eficienta, drepturile
umane si ambientul fizic, facilitand astfel autonomia si
independenta, schimband focusul de la abordarea “nevoilor
de baza” la abordarea “drepturilor de baza”.
Conceptul de “Batranete activa” (II)
WHO (2001):
 Activitate
 Sanatate
 Independenta
 Productivitate
Walker (2002):






Participare
Autorizare, imputernicire
Bunastare
Semnificatie
Solidaritate
Balanta intre drepturi si
obligatii
 Respect pentru diversitate
Teoria dezangajarii
 Retragerea graduala din interactiunile sociale si
activitati;
 Este un proces inevitabil al varstei inaintate;
 Proces diferential pentru ca nu implica toate ariile si
activitatile sociale ale batranului;
 Expresie a cresterii fragilitatii, vulnerabilitatii si
dizabilitatii oamenilor in varsta.
Teoria continuitatii
Imbatranesc cu succes acei care:
 Pastreaza valorile, stilul de viata si relatiile;
 Continua activitatile legate de sentimentul de
bunastare;
 Se adapteza bine la schimbarile inerente varstei;
 Raman intr-o ambianta familiara.
Teoria ciclurilor vietii a lui Erikson:
generativitatea
Felurile generativitatii
 Biologica,
 Parentala,
 Tehnica,
 Culturala.
Teoria stadiilor lui Peck
Teoria stratificarii varstelor
 Toate societatile au generat o ierarhie bazata pe





varsta;
Oamenii in functie de varsta apartin unei “agestrata”;
Fiecare strat are obligatiile si prerogativele proprii;
Rolurile si asteptarile sunt in functie de varsta;
Genereaza inegalitati si discriminari;
A generat “ageismul”.
Teoria schimburilor a lui Homans
 Batanii incearca sa maximizeze castigurile si sa minimalizeze
pierderile in interactiunile sociale;
 Ei raman in relatiile care le aduc beneficii si se retrag din cele
care nu le aduc beneficii (materiale sau nemateriale);
 Interactiunea sociala este un calcul rational;
 Micsorarea relatiilor si a beneficiilor se datoreaza pierderii de
resurse de schimb pe masura cresterii in varsta.
Gerotranscendenta
 Dezvoltarea umana nu se opreste la batranete;
 Gerotranscendenta este capacitatea unui batran de a redefini
selful, relatiile cu altii si a gasi noi intelesuri pentru problemele
existentiale fundamentale;
 Caracteristici:
i) auto-confruntarea – confruntarea cu aspectele ascunse ale
selfului, bune sau rele;
ii) auto-transcendenta – inlocuirea trasaturilor egoiste cu cele
de altruism, selful transcede in altul;
iii) schimbarea viziunii despre relatii, a semnificatiei si
importantei lor, devine selectiv in relatii si mai putin interesat in
relatii superflue, creste nevoia de solitudine;
iv) intelepciunea, transcendenta – fluidizarea granitelor dintre
drept si gresit, intre intelept si stupid, retinerea de la judecata
altora si de la furnizarea de sfaturi; retinerea de a ajuta pe altii sa
ia decizii.
Conceptul umbrela: Batranetea de succes
 Este un concept ateoretic care priveste batranetea in
functie de calitatea ei (sanatate, functionare si
participare);
 Este in opozitie cu conceptele de batranete
“patologica” sau “uzuala”;
 Batranetea de succes este un mod pozitiv de a
imbatrani definit de prezenta a trei criterii:
i) Risc scazut de boli si dizabilitati;
ii) nivel inalt de functionare, mentala si fizica;
iii) angajare activa in viata, relatii stranse cu altii si
participare continua in activitati.
Batranetea de succes






Mentinerea rolurilor sociale
Mentinerea rolurilor familiale
Mentinerea activitatilor in care era implicat
Mentinerea controlului emotional
Mentinerea sentimentului de satisfactie
Mentinerea starii de bunastare
Batranii in epoca moderna: ageismul
 Termenul de “ageism” (Butler, 1999) defineste “o alterare in
sentimentele, credintele sau comportamentele fata de un
individ sau grup in functie de varsta”.
 Atitudinea fata de batrani este generata de tendinta socialculturala de a separa tinerii si batranii, ceea ce e nou si ceea
ce e vechi, de a promova expresii culturale si expresii
institutionale diferite in functie de varsta, de a cataloga
capacitatile si potentialitatile in functie de varsta
 Aceasta diferentiere se reflecta foarte bine in discursul public
despre batrani. Astfel batranii sunt fixati intr-o zona aparte a
societatii, ceea ce permanentizeaza stigmatizarea,
segregarea, prejudiciul si in final abuzul (Bugental si
Hehman, 2007).
Ageismul genereaza stereotipurile
sociale cu privire la batrani, stigma si
abuzul
Abuzul fata de batrani

“Abuzul fata de batran este un act singular sau repetat sau
lipsa unei actiuni adecvate, care se petrece in cadrul oricarei
relatii unde exista o premiza de incredere si grija, care
cauzeaza daune sau distress unei persoane in varsta”
(International Network for the Prevention of Elder Abuse
International Network for the Prevention of Elder Abuse);
 “Orice actiune intreprinsa de cineva dintr-o relatie de
incredere, care conduce la vatamarea sau distresul unei
persoane in varsta”. Neglijarea batranului inseamand “lipsa
actiunii persoanei dintr-o relatie de incredere care duce la
acelasi rezultat” (World Health Organization, 2002).
Raspunsul batranilor fata de ageism
Modurile de raspuns al batranilor fata de atitudinea indivizilor
si societatii fata de ei (Palmore, 2003):
i) acceptarea si conformarea fata de imaginea negativa;
ii) negarea: comportament care incearca sa “cosmetizeze”
imaginea batranetii;
iii) evitarea: ce presupune izolarea auto-impusa pentru e evita
stigma sociala;
iv) reforma: efortul batranilor de a schimba atitudinea si
stereotipul dupa care sunt priviti.
Batranii in epoca globalizata
 Caracteristicile globalizarii (Deluze si Guattari,1987):
i) Globalizarea inlocuieste ceea ce este teritorial si actual cu
ceva virtual si de-teritorial;
ii) Granitele sunt dizolvate, nomadismul a devenit regula si
identitatea este la limita;
iii) Selful isi pidrde apartenenta.
 Din punct de vedere al psihologiei sociale, globalizarea aduce o
constanta fluidizare, pierdere a identitatii si destabilizare;
 Batranii au probleme in a-si apara integritatea si selful in fata
pericolului; pierderea formei, ordinii, structurii si identitatii.
Batranii in “societatea la risc”
 Cresterea reala si imaginara a perceptiei riscului;
 Riscul a devenit principiul dupa care se modeleaza
comportamentul uman;
 Societatea actuala – “societate la risc”;
 Astazi riscul este perceptul si constientizat, inainte
incertitudinea si amenintarile erau atribuite soartei, norocului,
sansei sau divinitatii;
 Batranii ca segment de populatie la risc: economic, social, vital.
Batranii si “familia post-familiala”
 Familia a devenit un loc al relatiilor democratice si egalitariene
cu pretul cresterii incertitudinii si instabilitatii;
 Reconcilierea permanenta a nevoii de individualizare, a
tendintelor centrifuge, a conflictelor intergenerationale si a
nevoii de ingrijire a copiilor si batranilor;
 Reducerea timpului de co-existenta intergenerationala;
 Pierderea interesului pentru ingijirea filiala a batranilor;
 “Familia post-familiala” ca o “asociatie electiva” de persoane
care stau impreuna pentru a atinge niste scopuri comune.
Batranii in epoca post-fordista
FORDISM
Schimbare
demografica
POST-FORDISM
fertilitate mare
fertilitate scazuta
mortalitate mare
mortalitate scazuta
batrani putini
batrani multi
____________________________________________________________
Schimbare
productie pe banda
productie diversificata
economica
consum standardizat
consum diversificat
locuri de munca stabile
fluctuatie loc munca
pensionare timpurie
prelungire varsta de pensie
pensie garantata
scaderea beneficilor sociale
statul garant al bunastarii incurajare pensiilor private
individul garant al bunastarii
Batranii in epoca post-moderna
“Post-modernismul este ceva care a venit dupa o epoca de
iluzii, optimism si certitudine, o epoca nihilistica, fara
sperante si vise, exact ce facea ca modernitatea sa fie
ceva suportabil” (Dick Hebdige)
Caracteristici:

Nu exista un adevar obiectiv si absolut, ci doar contextual,
situational, conditional si mai ales interpretativ;

Accentul este plasat mai mult pe fragmentare decat pe
universalism;

Militeaza pentru descentralizarea si democratizarea
oricarei forme de putere;

Realitatea este pusa sub semnul intrebarii;

Cultura este privita ca un bun de consum ce poate fi
manipulat pe piata;

Diversitatea este maximalizata in defavoarea omogenitatii.
Cateva teme post-moderne cu privire la
batrani
 post-modernismul furnizeaza o analiza culturala a batranetii
si a relatiilor ei cu corpul (Gilleard si Higgs, 2001);
 corpul functioneaza ca o masca, in spatele lui se poate
ascunde o alta persoana decat cea care se poate deduce din
privirea lui;
 varsta inaintata are o multitudine de posibilitati in miscare si
se rejeteaza modelul medical cu constrangerile lui;
 varsta este mai mult o modalitate de a descrie felurile in care
persoana se construieste pe ea insasi.
Singuratatea:
autoizolare sau marginalizare
Factori determinanti:
 Stereotipurile sociale – ageismul
 Diferentele intergenerationale (conceptii,
gusturi, afiliatii, etc.)
 Adultizarea copiilor si pierderile familiale
 Modificarile in statutul vocational,
pensionarea
 Scaderea abilitatilor fizice si psihice
 Modificarile expresiei corporale
 Rusinea, vinovatia, tristetea
Ce oamenii in varsta solicita:
 Sa fie vazuti, auziti si intelesi;
 Sa li se dea acces egal la serviciile de ingrijire si
recreere;
 Sa li se recunoasca potentialul si contributia lor ca
valoroasa si folositoare.
Partea iv-a
Problemele de sanatate mentala
ale oamenilor in varsta
Definitii biologice - Biogerontologia
Stiintele biologice vad batranetea ca o infirmitate, boala sau o
dizabilitate , iar procesul de imbatranire ca inerent vietii; viata
nu poate fi prelungita in mod semnificativ (medicina antibatranete, nu exista remedii contra imbatranirii).
“Organismele sunt create tinere si prin dezvoltare ajung batrane.
Imbatranirea este o caracteristica a materiei vii si, atat cat se
stie astazi, fara pereche la materia nevie. Ea este o trasatura
esentiala a vietii si se exprima in mod obisnuit printr-o pierdere
graduala a capacitatii functionale a organismului si in final, la
moarte.” (Minot, 1908).
“…noi definim batranetea ca o serie de schimbari functionale si
structurale cumulative, progresive, intrinseci si destructive,
independente de timp si care in mod uzual devin manifeste la
maturitate si culmineaza la batranete si moarte.” (Arking, 2006)
Discursul medical despre batranete - I
 Corpul este receptacolul batranetii si el este tinta
manipularilor antibatranete;
 Batranetea este privita ca o infirmitate, boala sau o
dizabilitate; procesul de imbatranire este imanent vietii
si acesta nu poate fi prelungit in mod semnificativ;
 The ‘Position Statement on Ageing’ by Olshansky et al.
(2002) in Scientific American este o declaratie semnata
de 51 somitati in gerontologie care fac afirmatia ca nici
una din terapiile curente nu probeaza ca batranetea poate
fi incetinita, stopata sau facuta sa fie reversibila.
Discursul medical despre batranete - II
 Este batranetea o boala ce poate fi tratata?
 Distinctia/granita dintre batranete si boala este mai precara
astazi…
 Bio-gerontologia si medicina anti-batranete furnizeaza trei
mijloace (Gieryn, 1999):
i) usurarea simptomelor,
ii) prelungirea sperantei de viata prin tratarea bolilor cu
aparitie tardiva,
iii) prelungirea duratei de viata (manipulari metabolice,
antioxidative, diete specifice, programe de crutare, programe
fizioterapice si regimuri de viata).
Normal versus patologic in batranete - I
 Batranetea normala si batranetea patologica trebuie
conceptualizate independent.
 Asta face pentru prima oara Korenchevsky in capitolul sau
Physiological and PathologicalAgeing ,Bourne GH, ed.
Physiological and Pathological Ageing. New York: Karger, 1961)
 Baranetea in mod primar nu este patologica
 Devine patologica doar in mod secudar
 Exista mari diferente intre indivizi referitor la modul de
imbatranire;
 Aceste diferente au diferite cauze: caracteristici genetice
(mecanismul epigenetic), evenimente de viata, stil de viata,
conditii ambientale;
 Procesul de imbatrnire normala este atat un proces conditionat
biologic, cat si social;
 Permite distinctia dintre “batran tanar” si “batran batran”.
Normal versus patologic in batranete - II
 Diferenta dintre modificarile legate de varsta si cele
“intrinseci”varstei;
 BATRANETEA NORMALA ca un proces cumulativ de
schimbari nedorite in functiile fiziologice, psihologice si
sociale, care caracterizeaza in medie membrii cohortelor
succesive de adulti.
 Rezolvarea problemei bolilor cu debut precoce si cu debut
tardiv,
 Bolile cu debut tardiv nu mai sunt privite neaparat ca si
consecinta a batranetii, ci a unui determinism cumulativ in
care modificarile intrinseci varstei sunt numai unul din
factorii determinanti.
Ce aduce fizic batranetea
Modificari exterioare:
 Modificari tegumentare si a fanerelor;
 Modificari ale mersului si posturii;
 Scaderea auzului;
 Scaredea vazului;
Modificari interioare:
 Scaderea timpului de reactie;
 Scaderea fortei musculare si modificari articulare;
 Aparitia de tulburari cu evolutie lenta/cronica: artrite,
hipertensiune, cataracta, boli de inima, diabet, osteoporoza, etc.
 Principalele cauze de deces: boli de inima, cancer, boli
cerebrovasculare, pneumonie, gripa, bronsita obstructiva
cronica, etc.
Modificarile structurale ale
creierului cu varsta - I
 Sunt determinate de interactiunea factorilor genetici cu cei
ambientali;
 Modificarile structurale cuprind mai intai formatiunile nou
filogenetic (neocortextul) si doar ulterior cele vechi
(hipocampul, diencefalul, trunchiul cerebral);
 Modificari evidentiate neuroimagistic;
- Modificari de volum (in general 0,2%/ an in prefrontal
0.5%/an );
- Cresterea volumului vetriculilor si atrofie corticala;
- Volumul hipocampului ramane aproape neschimbat in
batranetea normala in contrast cu diminuarea dramatica din
boala Alzheimer;
Modificarile structurale ale
creierului odata cu varsta - II
 Modificarile evidentiate post-mortem:
- Scadere importanta de volum a lobului frontal
fata de lobul parietal, temporal, occipital;
- Micsorarea dimensiunii celulelor cerebrale,
dilatarea spatiilor perivasculare, demielinizare,
glioza reactiva, aparitia de vacuole
intracelulare.
Ce aduce psihic batranetea - I
1. Afectarea cognitiva:
1.1. Inteligeta
1.1.1.vocabularul – neschimbat
1.1.2.perceptual motor-skills – declin
1.2. Atentia - declin
1.3. Limbajul
1.3.1.comunicarea – stabil
1.3.2.sintaxa – stabil
1.3.3.fluenta – declin
1.3.4.comprehensiunea – usor declin
1.3.5.discursul – variabil
Ce aduce psihic batranetea - II
1.4. Memoria
1.4.1.imediata – declin usor sau stabila
1.4.2. memoria operationala - declin
1.4.3. recenta – moderat declin
1.4.4.implicita – declin moderat
1.4.5.memoria indepartata – variabil
1.5. abilitatile visio-spatiale
1.5.1. orientarea topografica – declin
1.5.2. copierea desenului – variabil
Ce aduce psihic batranetea -III
1.6. Functii executive
1.6.1. flexibilitatea cognitiva – moderat declin
1.6.2. rezolvarea probleme logice - declin
1.6.3. judecata practica – moderat declin
1.7. Viteza proceselor mentale - declin
2. Viteza de reactie (timpul de reactie, ritmul
vorbirii, etc.) moderat declin
3. Procesele motivationale - moderat declin
4. Procesele volitionale – moderat declin
5. Controlul impulsurilor si emotiilor - variabil
Adevarul despre tulburarile psihice ale
oamenilor in varsta - I
 oamenii in varsta au mai putine diagnostice
psihiatrice decat tinerii, daca exludem tulburarile de
declin cognitiv;
 prevalenta generala a bolilor psihice la batrani este
mai mica decat la oricare alta grupa de varsta;
 studiile arata ca personalitatea nu se altereaza cu
varsta (nota constanta la neuroticism, extraversie
sau locus of control de-a lungul timpului);
 satisfactia generala de viata este tot atat de buna,
comparativ cu oricare alt grup de varsta;
Adevarul despre tulburarile psihice
ale oamenilor in varsta - II
 batranii evidentiaza o perspectiva optimista si cauta
activ sa-si mentina bunastarea (calatorii, activitati
fizice, culturale, recreationale, voluntariat,
disponibilitate sociala);
 persoanele in varsta dezvolta modalitati efective de
coping pentru a-si mentine capabilitatile sau a le
compensa prin alte mijloace;
 relatiile interpersonale raman constante si
diponibilitatea pentru contacte sociale poate chiar
creste odata cu varsta.
Reglarea emotionala si copingul - I
Strategia de
reglare
emotionala
Situarea
resurselor
Intern
1. Selectarea
situatiei
Extern
2. Modificarea
situatiei
Intern
Extern
3. Deplasarea
atentiei
Intern
Extern
Abilitatea de a prevedea emotiile intr-o situatie data
Cunoasterea compromisurilor asociate cu abordarea/evitarea
unei situatii
Relatii cu oameni care incurajeaza implicarea in situatii
positive
Mai putine roluri care ar implica situatii care sa genereze
emotii negative
Cunoasterea acelor aspecte ale situatiei care conduc cel mai
usor la modificarea emotiilor
Abilitatea de a face un plan pentru modificarea situatiei
Accesul la oameni care pot ajuta la modificarea situatiei
Abilitatea de a forta un deznodamant deorit
Abilitatea de a deosebi informatiile positive de cele negative
Abilitatea de a se focusa pe ce este important
Acces la oameni care sunt pozitivi
Acces la situatii cu mai multi stimuli pozitivi decat negative
Reglarea emotionala si copingul - II
3. Deplasarea
atentiei
4. Schimbarea
cogntiva
(reevaluarea)
Intern
Extern
Intern
Extern
Intern
5. Modularea
raspunsului
Extern
Abilitatea de a deosebi informatiile positive de cele negative
Abilitatea de a se focusa pe ce este important
Acces la oameni care sunt pozitivi
Acces la situatii cu mai multi stimuli pozitivi decat negative
Abilitatea de a vedea diferit o anume situatie
Memorie operationala pentru a tine o stare emotionala in
minte
Control cognitive
Acces la oameni care sa ajute la generarea unor intelesuri
positive ale situatiilor
Cunoasterea impactului expresiei emotionale asupra cuiva
Abilitatea de a tolera dicrepanta dintre experienta interna si
cea externa a emotiei
Abilitatea de a exercita un control voluntar asupra expresiei
faciale si comportamentale a emotiei
Utilizarea sau accesul la activitati care influentreaza
raspunsul fiziologic (medicatie, relaxare, exercitii fizice)
Accesul la oameni cu model potrivit de expresie emotionala
Problema psihoterapiei la batrani
 Batranii care primesc ajutor in problemele de sanatate
mentala dobandesc o calitate a vietii mai buna, au mai
putina depresie si anxietate, somn mai bun si o nota
mai mare de autonomie;
 Rapoartele Institutului National de Sanatate (SUA) din
1991 si 1997;
 Pinquart & Sorensen (2001): meta-analiza raportand
efectele pozitive ale terapiei cognitiv-comportamentale
si psihoterapiei interpersonale mai bune ca placebo sau
medicamentele singure in depresie.
Livrarea procedurilor psihoterapice la
batrani


-
Livrarea trebuie sa fie lenta;
Trebuie sa tina cont de:
Abilitatile cognitive ale batranilor;
Existenta problemelor senzoriale (probleme
de auz);
- Coexistenta tulburarile somatice;
- Sensibilitate crescuta la stigma sociala;
- Problema “readiness to change”.
Unde se face psihoterapic la batrani
 La nivelul ingrijirilor primare;
 In institutiile de ingrijire de lunga durata;
 La domiciliul subiectului.
Psihoterapia la domiciliu – pro
-
construirea relatiei terapeutice se face mai usor
informatile se strang mai lesne,
acces facil la colaterali si familie,
mentinerea rolului profesional este usurata,
se evita intreruperea terapiei din varii motive,
programul terapeutic poate fi facut flexibil, in
functie de cerintele subiectului si nevoile lui;
Psihoterapia la domiciliu – contra
- mentinerea rolurilor profesionale, problema creerii
unei familiaritati intre terapeuti si pacient;
- dificultati in stabilirea transferului si
contratransferului;
- probleme de confidentialitate;
- probleme de siguranta subiectului;
- probleme etice.
Eficienta psihoterapiei la batrani
 Activare comportamentala si biblioterapie la depresivi
[Steinberg (2007) si Quijano si colab. (2007)];
 Terapia interpersonala scurta si cea focusata pe probleme in
depresia moderata si distimie (Williams si colab. 2000);
 Terapia cognitiv-comportamentala in tulburarea anxioasa
generalizata (meta-analiza Nordhus si Pallesen, 2003) si in
depresia majora (Arean, 2002);
 Terapia dialectic-comportamentala in tulburarile de
personalitate si de reglare emotionala (Lynch, 2000);
 Terapia interpersonala pentru batrani cu tulburari somatice
coexistente (Rybarczyk si colab. 2001);
Partea v-a
Modelul functional al batranetii
Raportul dintre ce putem si ce nu
Model bazat pe
clasificarea OMS
ICF-2
Familia de clasificari OMS
Interventii
Proceduri
Motivele
consultatiei
ICD-10
International Statistical
Classification of
Diseases & Related
Health Problems
ICF
Nomenclatur
a bolilor
Produse asociate
International
Classification of
Functioning, Disability
and Health
Clasificarea
principala
Adaptari pt.
Med. Gen.
Adaptari
pt.
specialisti
Adaptari
Modelul medical vs social




Problema PERSONALA vs
Abordare biologica
vs
Tratament individual
vs
Ajutor profesional





Manipulare personala
Comportament
Ingrijire
Politica de sanatate
Apaptare individuala
vs
vs
vs
vs
vs
Problema SOCIALA
Biopsihosociala
Actiune sociala
vs
Responsabilitate
individuala & colectiva
Adaptarea ambiantei
Atitudine
Drepturile omului
Politici sociale
Schimbare sociala
Ce este ICF
 Un cadru conceptual unic de descriere a fatetelor
functionarii umane care poate fi afectata de
conditiile de sanatate;
 Un sistem de clasificare a functionarii in functie de
afectarile corpului si functiilor lui;
 Un sistem care evidentiaza relatiile dintre afectare –
functionare si participare in viata de toate zile si
factorii care pot facilita sau obstructiona aceasta.
De este nevoie de ICF?
 Sa furnizeze un cadru conceptual pentru descrierea
sanatatii si a problemelor inrudite;
 Sa furnizeze un limbaj standard;
 Diagnosticul singur nu poate prognoza nevoile,
nivelul de ingrijire si deznodamantul functional;
 Sa evidentieze influenta factorilor de mediu in
generarea restrictiilor de participare a oamenilor cu
probleme de functionare.
Functionarea umana
 ICF nu masoara dizabilitatea, ci o descrie;
 Dizabilitatea nu este o conditie “totul sau nimic”, adica nu
mai urmeaza nimic dupa ea…
 Descrie abilitatile functionale ale oamenilor in domenii
variate;
 Bolile care afecteaza statutul functional nu sunt cuprinse in
aceasta clasificare, ci doar afectarile corpului si sistemelor
fiziologice care pot afecta functionarea individului;
 Se descrie o varietate larga de limitari ale functionarii si
influenta factorilor ambientali, sociali sau personali.
Dimensiunile/domeniile ICF
1. Organismul individului
 Functiile organismului
 Structurile organismului
2. Functionarea individului
 Activitatile individului
3. Participarile individului
4. Factorii contextuali in care traieste individul
 Factorii ambientali
 Factori personali
Structurie si functiile organismului
Functiile mentale
Structurile sistemului nervos
Functiile senzoriale si durerea
Structurile ochiului si urechii
Vocea si functiile vorbirii
Structurile implicate in vorbire
Functiile sistemului respirator,
cardiovascular, hematologic si
imunologic
Structurile aparatului respirator,
cardiovascular si imunologic
Functiile sistemului digestive,
metabolic si endocrine
Structurile aparatului digestiv
si endocrin
Functiile genitourinare si
reproductive
Structurile legate de sistemul
genitourinar si reproductiv
Functiile neuromusculoscheletale si Structurile legate de miscare
legate de miscare
Functiile pielii si ale structuriolor Structurile pielii si inrudite
inrudite
Activitatile si participarea
 Activitatea = executia unei sarcini sau actiuni de
catre individ;
 Participarea = implicarea intr-o situatie de viata;
 Descriu functionarea individului ca intreg, spre
deosebire de descrierea functiilor si structurilor
organismului, care se face pe aparate si sisteme;
 Sunt aranjate de la simplu la complex:
- Activitati bazale: imbracatul, mancatul, igiena
- Activitati complexe: activitati productive, luarea
deciziilor, activitati civice
Activitati si participare (cont.)
 Important este faptul ca sunt organizate de la simplu
la complex;
 Descriu abilitatea unei persoane de a trai
independent si de a fi integrata in comunitate.
Activitati si participare (cont)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Invatarea si aplicarea cunostintelor
Sarcini si cerinte generale
Comunicare
Miscare
Auto-ingrijire
Ariile vietii domestice
Interactiunile interpersonale
Arii de viata majore
Viata sociala, civica, comunitara
Factorii ambientali
1. Produse si tehnologii
2. Ambianta naturala si schimbarile datorate
interventiilor umane
3. Suport si relatii
4. Atitudini
5. Servicii, sisteme si politici
Componentele ICF
Functiile si
Structurile
Functii
Structuri
Activitatile si
Participarile
Capacitati
Performante
Factorii
ambientali
Bariere
Facilitatorii
Interactiunea Conceptelor ICF
Conditii de sanatate
(boli/tulburari)
Organism
Functii & structura
(Afectari)
Factori
ambientali
Activitati
(Limitari)
Participari
(Restrictii)
Factori
personali
Codificarea ICF
 Structurile organismului/corpului (codul s)
 Functiile organismului/corpului (codul b)
 Activitatile si participarea individului (codul
d)
 Factorii ambientali (codul e)
Example de coduri ICF




Functie –b735: tonusul muscular
Structura – s750: Structura extremitatii distale
Activitati & Participare – d450: mersul
Factori ambientali – e120: produse & technologii
pentru ajutor in transportul si mobilitatea persoanei
91
Calificatori — Afectari
xxx.0 NICI O problema (deloc, absent…) 0–4 %
xxx.1 USOR (putin, scazut….) 5–24%
xxx.2 MODERAT (mediu, destul…) 25–49%
xxx.3 SEVER (mult, extrem…) 50–95%
xxx.4 COMPLET (total…)
96–100%
xxx.8 nespecificat
xxx.9 neaplicabil
92
Calificatori — Factori ambientali
xxx.0 NICI o bariera (absent, negligible…)
0–4%
xxx.1 USOARA bariera (usor, putin.)
5–24%
xxx.2 MODERATA bariera (medie…)
25–49%
xxx.3 SEVERA bariera (mare, extrema…)
50–95%
xxx.4
COMPLETA bariera (total…)
96–100%
--------------------------------------------------------------------------------
xxx+0 NICI un facilitator (absent, negligibl…) 0–4%
xxx+1 PUTIN (usor….)
5–24%
xxx+2 MODERAT (mediu…)
25–49%
xxx+3 PUTERNIC (tare, extrem…)
50–95%
xxx+4 TOTAL (complet…)
96–100%
93
Codificarea ICF
a 4 10 0 X . 3 0
Calificator 2
Domeniul
Capitolul
Calificator 1
Nivelul 3
Nivelul 2
Nivelul 4
Dementa Alzheimer
AFECTARI
-Depuneri amiloid
in lobii temporali
si parietali
- Tulburari de
memorie recenta
ACTIVITATE
LIMITATARE
Limitari in invatarea
si aplicarea
cunostintelor cu
limitari severe in
rezolvarea problemelor generale
PARTICIPARE
RESTRICTIE
Restrictii in
relatii
interpersonale
bazale, usoara facilitare in familie,
nici o bariera
Codificarea afectarii structurii (cod s)
s 1 10 0 1 . 3
Afectari
ale
structurii
Cap.1
Sistemul
nervos
Leziuni
lobi corticali
sever
Leziuni ale
creerului
Leziuni lobi
temporali
Codificarea afectarii functiei (cod b)
b 1 14 4 1 . 3
Afectari
ale
functiei
Cap.1
Functii
mentale
Memoria
sever
Functii
mentale
specifice
Memoria de scurta
durata
Codificarea activitatii (cod d)
d 1 75 9 . 3
Activitatii
si
participare
Cap.1
Invatarea si
aplicarea
cunostintelor
Nespecificat
Sever
Rezolvarea
problemelor
Codificarea participarii (cod d)
d 7 10 9 . 0 1
Activitatii
si
participare
Cap.7
Relatii
interpersonale
nespecificat
Usoara facilitatare
Nici o
bariera
Interrelatii
generale
bazale
Dementa Alzheimer
AFECTARI
-Depuneri amiloid
in lobii temporali
si parietali
s11001, s11002
- Tulburari de
memorie recenta
b11441.3
ACTIVITATE
LIMITATARE
Limitari in invatarea
si aplicarea
cunostintelor cu
limitari severe in
rezolvarea problemelor generale
d1759.3
PARTICIPARE
RESTRICTIE
Restrictii in
relatii
interpersonale
bazale, usoara facilitare in familie,
nici o bariera
d7109.01
Partea vi-a
Evaluarile nevoilor oamenilor
in varsta
Tratament versus ingrijire
 Tratamentul este un set de prescriptii si manipulari
facute direct sau indirect de catre medic cu scopul
de a usura simptomele si a ameliora/eradica boala;
el este urmarea diagnosticului; este urmarea
intalnirii intre medic si pacient;
 Ingrijirea este un set de activitati care au ca scop
transmiterea caldurii umane, empatiei, usurarea
suferintei, depasirea greutatilor si usurarea lor,
continuarea vietii individului, pastrarea autonomiei;
ea este urmarea intalnirii directe dintre pacient si
ingrijitor.
Ce sunt nevoile?
 abilitatea de a beneficia in anume fel de ingrijirea
sanatatii;
 problema datorita careia un individ nu poate accede
pe de-antregul la potentialul sau capacitatea dorita
pentru a trai decent, datorita unor probleme de
sanatate.
De ce este importanta identificarea
nevoilor
 Nevoile oamenilor in varsta coloreaza in mod
particular orice tablou clinic;
 Influenteaza rata si durata internarilor in spital;
 Influenteza in mod hotarator deznodamantul
(outcome-ul) unei afectiuni;
 Determina magnitudinea ingrijirilor si resurselor
materiale alocate.
Diferente in perceperea nevoilor
 Individ
 Profesionist
 Ingrijitor
Nevoile persoanelor cu dementa
Studiul comunitar (Gordon et al. 1997) demonstreaza
ca persoanele cu dementa au urmatoarele nevoi:
 sarcini domestice in 75% cazuri;
 asistenta peste noapte in 59%cazuri;
 ingrijire personala in 60% cazuri;
 probleme cu mobilitate in 48% cazuri;
 probleme comportamentale in 57% cazuri.
Auto-ingrijire si igiena
(Meaney AM et al (2005): Needs assessment in dementia,
Intl.J.Geriat.Psychiatry. 20:322-329)
Nevoi de interactiune sociala
(Meaney AM et al (2005): Needs assessment in dementia,
Intl.J.Geriat.Psychiatry. 20:322-329)
Nevoi de ingrijire domestica
(Meaney AM et al (2005): Needs assessment in dementia,
Intl.J.Geriat.Psychiatry. 20:322-329)
Nevoi de sanatate si mobilitate
(Meaney AM et al (2005): Needs assessment in dementia,
Intl.J.Geriat.Psychiatry. 20:322-329)
Nevoile implinite si neimplinite
 Nevoie implinita – nevoie pe care subiectul o
poate acoperi singur sau cu ajutor;
 Nevoie neimplinita – nu o poate implini
singur si nici nu primeste ajutor sau nu i se
acorda ajutorul solicitat.
Evaluarea nevoilor cu CANE
(Camberwell Assessment of Needs for Elderly People)
 Este derivata din Camberwell Assessment of Needs pentru
persoane cu probleme de sanatate mentala
 Evalueaza nevoile in 24 domenii si 2 domenii apartinand
ingrijitorului;
 Evaluarea se face de trei persoane: subiectul, ingrijitorul si
profesionistul si da trei scoruri;
 Fiecare problema este evaluata pe mai multe planuri:
- Cat de mult ajutor primeste de la familie si cunoscuti
- Cat de mult ajutor primeste de la serviciile locale
- Cat de mult ajutor ar trebui sa primesca
- Nivelul ajutorului si de la cine ar trebui sa vina, in viziunea
evaluatorului.
Camberwell Assessment of Needs for Elderly People – CANE (versiunea scurta)
Numele subiectului
Data nasteri
Data evaluarii
0 = nici o nevoie
1 = nevoie implinita
2 = nevoie neimplinita
9 = nici o informatie
Diagnostic
Numele profesionistului evaluator
Numele ingrijitorului evaluator
subiect
Locuinta
In ce fel de locuinta traieste?
Alimentatie
Are destula mancare?
Ingrijirea locuintei
Este capabil sa ingrijeasca locuinta?
Ingrijirea proprie
Are probleme in a se spalati si a se
pastra curat?
Ingrijirea altora
Ingrijeste pe altcineva? Are probleme
cu ingrijirea acestuia?
Activitati zilnice
Cum isi petrece ziua?
Memoria
Are dificultati de memorie?
profesionist
ingrijitor
Vaz/auz/comunicare
Are probleme de auz sau vaz?
Mobilitate/pierderi de echilibru cu caderi
Cum se deplaseaza in interiorul si
exteriorul locuintei?
Continenta
Se poate tine de la urinat sau defecat?
Sanatate fizica
Cat de bine se simte cu sanatatea fizica?
Medicamente
Are probleme cu luatul medicamentelor?
Simptome psihotice
A auzit vreodata voci sau a avut ganduri
ciudate?
Informatii despre sanatate si tratament
Are informatii clare despre sanatatea si
tratamentul lui?
Probleme psihologice
S-a simtit recent trist sau abatut?
Auto-ranire deliberata
Reprezinta un pericol pentru el insusi?
Ranire accidentala
S-a accidentat in ultimul timp?
Abuz/neglijare
Exista vre-o persoana care ii face rau?
Se neglijeaza?
Comportament
Este comportamentul lui problematic
pentru altii?
Alcool
A cauzat bautul lui probleme?
Companie
Este multumit de viata lui sociala?
Relatii intime
Are un partener/partenera?
Administrarea banilor
Are probleme in administrarea banilor?
Administrarea beneficiilor
Obtine sau solicita toate beneficiile la
care este indreptatit?
A. Scorul nevoilor implinite (cate
domenii cotate cu 1)
B. Scorul nevoilor neimplinite (cate
domenii cotate cu 2)
C. Scorul total al nevoilor (toate
domeniile cotate cu 1 si 2)
Partea a vii-a
Evaluarea
capacitatii/competentei
Dupa: Assessment of Older Adults with Diminished Capacity
© American Bar Association Commission on Law and Aging –
American Psychological Association
Vignetta unui caz:
Dl R.O. are 82 ani si traieste singur. Intr-o zi el da telefon la salvare pentru ca a
cazut si se simte foarte slabit. Salvarea il transporta la serviciul de urgenta de
la spitalul orasenesc care il gaseste confuz si murdar de urina si fecale.
Personalul de la salvare furnizeaza informatia ca locuinta lui este in stare de
mizerie, cu fecale pe podea, resturi de alimente alterate, haine murdare, sticle
goale de bere. Analizele efectuate in serviciul de urgenta releva o insuficienta
renala acuta pe fond de malnutritie si deshidratare. Este internat si dupa
tratament adecvat starea lui R.O. se amelioreaza considerabil, iar campul de
constiinta devine clar. Pe acest fundal se releva probleme de memorie, de
judecata si anxietate de severitate medie. CT cerebral evidentiaza un grad
usor de atrofie cerebrala si focare de microinfarcte cerebrale. R.O. a fost
externat cu recomandari medicale adecvate si scrisoare medicala catre
medicul lui de familie. El a refuzat sa primeasca o trimitere la servicul de
ingrijiri la domiciliu pentru ca nu doreste ca cineva sa vina la el acasa. Afirma
ca vrea sa traiasca independent si este capabil sa se auto-ingrijeasca in casa in
care locuieste de mai multe decenii. Se pune intrebarea daca Dl. R.O este
competent si daca aceasta problema trebuie ridicata de medicul de familie.
Ce este “capacitatea”
 Probleme semantice: discernamant vs capacitate vs
competenta
 “Capacitate legala”, “capacitate clinica” si “capacitate de a
lua decizii”;
 Definitie: - “Incapacitatea reprezinta ratiunile, altele decat a
fi minor, pentru care un individ este incapabil de a receptiona
si evalua informatii sau de a face si comunica decizii, astfel
incat acesta pierde abilitatea de a implini cerintele esentiale
pentru satatate, siguranta, ingrijirea proprie sau folosirea
mijloacelor tehnice de asitenta” (American Bar Association
Commission on Law and Aging – American Psychological
Association, 1997).
Ce este “capacitatea” (cont.)
 Domeniul evaluarii capacitatii este dominat de
tensiunea fundamentala care exista intre doua
principii etice: autonomia individuala (autodeterminarea) si protectia pe care comunitatea o
acorda membrilor sai (Berg, Appelbaum, Lidz, &
Parker, 2001).
 Aceasta tensiune se reflecta si asupra
profesionistului care decide efectuarea unei
evaluari sau face aceasta evaluare.
Modelul legal vs Modelul medical
 Modelul legal ia in considerare actiuni protective:
• existenta unei capacitati diminuate;
• risc de periculozitate pentru persoana si altii;
• inabilitatea de a actiona adecvat in propriul interes.
 Modelul medical ia in considerare prezervarea cat mai
mult timp posibil a functionarii si autonomiei
individuale.
Intelesuri conflictuale
 Natura incapacitatii este determinata de
specificitatea situatiei (?);
 Determinarea incapacitatii ca globala, absoluta si
definitiva (?)
 Totul sau nimic versus temporar si partial (?)
 Capacitate abolita sau diminuata (?)
 Diminuare totala vs partiala (?)
Capacitatea este specifica unui anume
domeniu - I
 Conceptia actuala rejeteaza notiunea de incapacitate
globala si recunoaste capacitatea ca fiind limitata
numai la anumite decizii sau clase de decizii spefice
unui domeniu al functionarii/existentei;
 Felurile capacitatii:
1. capacitate testamentara – capacitatea de a face un
testament;
2. capacitatea donativa – de a dona ceva cuiva;
3. capacitate contractuala – de a executa sau face un
contract;
Capacitatea este specifica unui
anume domeniu - II
4. capacitatea de a vinde o proprietate;
5. capacitatea de a consimti sau a se impotrivi la
ingrijiri si tratamente medicale (a intelege
beneficiile, riscurile si alternativele unui tratament
propus);
6. capacitatea de a consimti acte sexuale;
7. capacitatea de a conduce vehicule;
8. capacitatea de a media;
9. capacitatea de a vota;
10. alte capacitati legale.
Factorii de influenta ai compatentie
 Istoriceste, evaluarea capacitatii decizionale a fost
facuta pe baza interviului clinic sau a evaluarii
statutului mental general;
 Evaluarea clinica a fost considerata non-confidenta
din cauza ca foloseste concepte vagi si subiective;
 Valorile personale, experienta in domeniu si
ageismul pot influenta clinicianul in stabilirea
capacitatii decizionale a batranului (Clemens &
Hayes, 1997);
 Clinicieni cu orientari teoretice si experiente
profesionale diferite pot produce rezultate diferite in
evaluarea capacitatii la aceasi persoana.
Cadrul conceptual al evaluarii capacitatii
 NU exista o ecuatie, o reteta sau o baterie de teste pentru evaluarea
capacitatii;
 Cadrul conceptual de evaluare a capacitatii se bazeaza pe 9 elemente
(Tim Grisso, 1987, 2003):
(1) Identifcarea standardului legal;
(2) Identificarea si evaluarea elementelor functionale care constitue
capacitatea;
(3) Determinarea diagnosticelor medicale si psihiatrice care contribuie la
incapacitate;
(4) Evaluarea functionarii cognitive;
(5) Identificarea factorilor emotionali si/sau psihopatologici;
(6) Aprecierea valorilor individului;
(7) Identificarea riscurilor legate de situatie si individ;
(8) Luarea in considerare a mijloacelor de sporire a capacitatii;
(9) Formularea judecatii clinice asupra capacitatii.
Balanta judecatii clinice
Standardul legal
 Evaluarea inabilitatii subiectului de a lua o decizie
sau de a performa o sarcina in acord cu definitia
specifica din lege; de exemplu:
- inabilitatea de a face un testament;
- inabilitatea de a intelege, de a lua o decizie si a
consimti la un tratament medical;
- inabilitatea de a primi si evalua informatii sau de a
lua si comunica decizii privior la ingrijirea proprie,
sanatate, siguranta, etc. de unde necesitatea de a
avea un tutuore.
Elementele functionale
 Evaluarea functionala este unul din elementele esentiale ale
evaluarii gerontologice si permite evaluarea de catre clincian
a doua fatete ale functionarii:
(1) capacitatea in activitatea de ingrijire de zi cu zi a subiectului
(de ex. curatenie, igiena personala, imbracat, mancat,
deplasat, etc.); se poate evalua standardizat cu “Instrumental
activities of daily living scale, Lawton & Brody);
(2) capacitatea de a trai independent (de ex. abilitatea de
gospodarire, de a adminisra bugetul, de a functiona acasa si
in comunitate, etc.); se poate evalua standardizat cu Katz
Index of Independence in Activities of Daily Living.
Alte domenii ale evaluarii






Diagnosticul somatic si psihic;
Evaluarea cognitiva;
Factorii emotionali si psihopatologici;
Valorile si preferintele subiectului;
Riscul si nevoia de supraveghere;
Existenta mijloacelor de sporire a capacitatii.
Judecata clinica
 Elementul esential al evaluarii este judecata clinica;
 Integreaza datele din cele 9 domenii ale evaluarii;
 Coroboreaza datele culese din observare, interviu,
informanti proximali, teste clinice si paraclinice,
inscrisuri anterioare, consultarea cu alti
profesionisti.
Orientarea profesionistului la cazul dat - I
 Despre ce capacitate functionala este vorba?
 Ce date am nevoie pentru a raspunde la intrebarea
despre capacitatea functionala?
 Cine a referit cazul?
 Datele disponibile sunt confidente?
 Cazul a ajuns in justitie?
 Este o problema civila sau penala?
 In cat timp trebuie sa rezolv cazul?
 Cine este interesat in acest caz, care sunt “partile”
implicate in acest caz?
Orientarea profesionistului la cazul dat - II
 Raspunsul la capacitate poate rezolva problema?
 Exista alternative care ar putea rezolva problema
fara ca sa se evalueze capacitatea?
 Cat de urgenta este aceasta evaluare?
 Care este limba, apartenenta culturala si etnica,
capacitatea senzoriala si nevoile acestei persoane
aflata in evaluare?
 Sunt eu calificat sa fac aceasta evaluare?
 Exista vreun conflict de interese?
Exemplu de raport
de evaluare a capacitatii la un batran
Subsemnatul XY, (calitatea profesionala si pozitia
administrativa din institutia…) prin prezentul raport
raspund solicitarii facute de tribunalul orasenesc X
referitor la expertiza capacitatii financiare a Dl PB, 74 ani
din X, CNP…
Chestiunea capacitatii financiare a Dl. BP este
generata de problemele grave in adminstrea finantelor
proprii, probleme ridicate de ingrijitorii dinsului din
institutia unde este ingrijit, cat si de unicul fiu al acestuia,
fiu implicat activ in ingrijirea DL.BP.
 Impresia diagnostica:
 Rezultatele interviului clinic, testelor neuropsihologice,
CT scan si a inscrisurilor medicale mai vechi, releva o
afectare neurocognitiva severa de tip demential
consecutiva unui traumatism cerebral cu afectare a
lobilor frontali si temporali.
Din punt de vedere cognitiv, Dl. BP prezinta o capacitate de
atentie satisfacatoare. Productia limbajului,
comprehansiunea si numirea obiectelor este in limite
normale. In schimb Dl. BP prezinta un deficit evident de
memorie, al functiilor executive si a judecatii. El prezinta o
amnezie retrograda usoara si o amnezie anterograda posttraumatica semnificativa.
 El nu este capabil sa evoce lucruri intamplate cu o ora
inainte, are tendinta de a confabula, nu are capacitatea de a
retine si reproduce informatii noi.
Afectiv: Dl. PB prezinta episoade de depresie, cu embol
afectiv (plange mereu in timpul examinarii) si are scorul de
9/15 la Scala de depresie geriatrica indicand o depresie de
severitate medie. Nu primeste tratament pentru aceasta
afectiune.
Functional: El nu are insight referitor la deficientele lui.
Prezinta dificultati majore in rezolvarea problemelor de zi cu
zi si in rezolvarea problemelor abstracte. Are dificultati in
initierea unor activitati necesare autoingrijirii, igienei proprii,
comunicarii, luarii de decizii, prelucrarea datelor complexe
sau in relatia cu familia sau ingrijitorii. De multe ori raspunde
 Diagnostic:
- Axa I Tulburare dementiala consecutiva unui traumatism
cerebral deschis cu afectarea lobilor frontali si temporali
(accident de circulatie in urma cu 10 luni); tulburare
depresiva medie datorita unei afectari organice;
- Axa II – insuficiente date
- Axa III – encefalopatie posttraumatica
- Axa IV – traieste intr-o institutie pentru batrani
- Axa V – GAF 35
 Concluzii referitor la capacitate
Rezultatele examinarilor descrise anterior combinate cu
rapoartele primite de la personalul de ingrijire si familie conduc
la urmatoarele concluzii:
 Capacitatea financiara: Dl BP prezinta o afectare cognitiva
severa cu tulburari de memorie si a functiilor executive, care
influenteaza decisiv capacitatea lui financiara. Examinarile
facute arata ca Dl. BP nu este capabil sa efectueze activitati
financiare simple sau complexe, precum sa faca cumparaturi,
sa scrie cecuri, sa citeasca sau sa inteleaga extrase bancare,
sa foloseasca o carte de credit fara asistenta. In plus, Dl. BP nu
poate intelege costul bunurilor necesare existenei curente,
necesitatea de a fi platite in vederea obtinerii lor, ce este scump
si ce este ieftin, balantele cost/beneficiu sau sa faca o predictie
asupra viitorului sau financiar. La fel, el nu vede diferenta intre
finantele proprii si a celor din jur. In aceste probleme financiare
Dl. BP este ajutat in mod curent de fiul lui care se ingrijeste si
de celelalte nevoi curente. Coroborarea datelor clinice si de
teren evidentiaza ca Dl. BP prezinta o capacitate financiara
total abolita. Consideram adecvat ca fiul lui, Dl. SB sa poata
obtine dreptul legal de a administra finantele tatalului.
Capacitatea de ingrijire a propriei persoane:
tulburarile severe de memorie si a functiilor
executive au rasunet direct asupra realizarii
sarcinilor legate de abilitatea de a trai
independent. El este legat de prezenta
ingrijitorilor pentru executarea sarcinilor simple
precum igiena personala, alesul hainelor,
imbracat si ingrijirea lor, mancat, igiena
spatiului propriu, comunicare, identificarea
nevoilor proprii, etc. In mod cert, Dl. PB
prezinta au risc pentru siguranta proprie. El nu
are constiinta propriilor lui dizabilitati si limitari.