Transcript Imbatranirea populatiei in Romania

Implicatiile
economice ale
procesului de
imbatranire a
populatiei in Romania
BCR Cercetare
Martie 2013
O privire de ansamblu asupra evolutiilor demografice

1 din 7 romani are peste 65 de ani in prezent; in lipsa unei imbunatatiri rapide a natalitatii, 1 din 5
romani va avea peste 65 de ani in 2030, iar in 2060 raportul va ajunge la 1 din 3.

In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani; cresterea graduala a nivelului
de trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte o
schimbare a standardului de viata dupa 65 de ani in urma diminuarii veniturilor; pensia publica
trebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 de
ani.

Scaderea populatiei si imbatranirea produc trei efecte economice majore: reducerea PIB-ului
potential, mentinerea dependentei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de
stat.

Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din
persoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.

Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra
sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.

In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in
prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5
pensionari.

Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structura
acestora este dominata de active ilichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resursele
financiare care pot fi utilizate la batranete.
2
Romania va cunoaste un proces accentuat de imbatranire a populatiei pana in
2040
Populatia totala a Romaniei, pe grupe de varsta
 Imbatranirea populatiei este un
fenomen global ce afecteaza indeosebi
tarile dezvoltate din punct de vedere
economic; pe langa acest fenomen,
Romania se va confrunta in continuare
cu o scadere a numarului total de
locuitori, chiar daca sporul natural
negativ va fi mai atenuat fata de cel
consemnat intre 2002 si 2011. Este de
asteptat ca migratia romanilor spre alte
tari membre ale Uniunii Europene sa
incetineasca in anii urmatori.
milioane
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
2011 2015e 2020e 2025e 2030e 2035e 2040e 2045e 2050e 2055e 2060e
Populatia 0-15
Populatia activa (15-65)
Populatia 65+
Sursa: INS, Eurostat, BCR Cercetare
Mediana varstei populatiei totale a Romaniei
55
Ani
Ani 55
52
53
51
51
51
50
49
49
47
47
46
45
45
43
43
42
41
39
 Romania se afla in top 5 state membre
UE (alaturi de Slovacia, Polonia, Letonia
si Slovenia) care vor cunoaste cel mai
rapid ritm de imbatranire a populatiei in
urmatoarele decenii. Mediana varstei
populatiei totala va ajunge la 46 de ani
in 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 de
ani in 2011.
53
41
39
39
37
37
35
35
2011
2020e
2030e
2040e
2050e
2060e
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
3
Forta de munca nu va avea o contributie semnificativ pozitiva la PIB-ul
potential in anii urmatori
Contributia factorilor de productie la cresterea PIB-ului potential
7
%
%
1
0
0
-1
-1
Forta de munca
PIB potential
2014e
1
2013e
2
2012
2
2011
3
2010
3
2009
4
2008
4
2007
5
2006
5
2005
6
2004
6
Productivitatea totala a factorilor
Capital
 O prima consecinta economica a
imbatranirii si reducerii populatiei totale
este scaderea PIB-ului potential, prin
diminuarea contributiei fortei de munca
dar si a capitalului in conditiile afectarii
economisirii interne. PIB-ul potential al
Romaniei a scazut la 1,3% in 2013 de la
5% in 2004, pe seama contractiei
investitiilor private.
7
Sursa: CE, BCR Cercetare
 Procesul de imbatranire si de reducere a
numarului de locuitori se suprapune peste
problemele structurale ale pietei muncii
din Romania, respectiv o ocupare
excesiva in agricultura si inca redusa in
domeniul serviciilor. 29% din forta de
munca din Romania se regaseste in
agricultura fata de 3,4% in Zona Euro.
Sectorul serviciilor reprezinta 42% din
forta de munca ocupata in Romania, fata
de 72% in Zona Euro.
Populatia ocupata pe domenii de activitate (mii persoane)
12000
Comert si servicii
Constructii
Industrie
Agricultura
10000
29%
8000
42%
6000
4000
2000
45%
29%
0
2000
2004
2008
2012
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
4
Populatia inactiva in varsta de peste 50 de ani a crescut incepand din 2008
Populatia inactiva pe categorii de varsta
112
 Oferirea de alternative viabile pe piata
fortei de munca persoanelor cu varsta de
peste 50 de ani reprezinta o prioritate
pentru Romania, in conditiile in care
populatia inactiva din aceasta grupa de
varsta a crescut puternic dupa anul 2008
datorita pensionarilor efectuate inclusiv pe
fondul recesiunii economice.
112
(2005=100)
110
110
108
108
106
106
104
104
102
102
100
100
98
98
96
96
94
15-64 de ani
65 de ani si peste
50-64 de ani
92
94
92
2005
2006
2007
2008
2009
2010
 Reforma agriculturii, cu participarea
sectorului privat si public, poate fi o solutie
in acest sens; o lege care sa stimuleze
comasarea terenurilor agricole in mari
exploatatii, prin subventionarea
cheltuielilor notariale si de cadastru
efectuate de fermierii varstnici cu ocazia
vanzarii terenurilor, ar fi benefica.
2011
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Principalele motive pentru a ramane in categoria populatiei
inactive (2011)
(%)
0
10
20
30
40
50
60
Pensionare
Boala/ invaliditate
Alte motive
Gandul ca nu exista un
job disponibil
Alte responsabilitati
personale/ familiale
 Cele 1,5 miliarde de euro atrase in
agricultura sub forma de investitii straine
directe pana in prezent plaseaza Romania
pe unul din primele locuri in regiune.
Educatie
Ingrijirea copiilor/ adultilor
cu handicap
65 de ani si peste
50-64 de ani
15-64 de ani
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
5
Presiunea asupra bugetului de stat va creste in urma procesului de imbatranire
a populatiei
Veniturile bugetare si cheltuielile cu protectia sociala in
UE in 2011 (% din PIB)
Venituri totale
60
(% din PIB)
 A doua consecinta a imbatranirii si
reducerii populatiei totale este presiunea
tot mai mare asupra bugetului de stat,
atat pe partea de venituri prin afectarea
cresterii economice cat si pe partea de
cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor
pentru asistenta sociala si sanatate.
DK
55
FI
SE
FR
BE
50
AT
HU
DE
45
CY
EE
LU
PT
MT
CZ
PL
40
RO
UK GR
ES
IE
LV
35
NL
IT
SI
BG LT
SK
 Orice crestere a cheltuielilor publice
pentru protectie sociala peste nivelul
actual poate avea loc numai in conditiile
in care are loc si o crestere a ponderii
veniturilor bugetare in PIB, care sunt
printre cele mai mici din Uniunea
Europeana la 32,9% din PIB in 2011.
Cresterea veniturilor bugetare in PIB
trebuie sa se faca prin intensificarea
luptei impotriva evaziunii fiscale si nu
prin majorarea fiscalitatii, care ar
degrada mediul de afaceri.
Cheltuieli cu protectia sociala (% din PIB)
30
15
20
25
30
35
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
45
Cheltuieli cu asistenta sociala si investitii publice la
100 lei venituri (lei)
45
30
30
15
15
0
0
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Cheltuieli cu asistenta sociala la o suta lei venituri bugetare
Investitii publice la o suta lei venituri bugetare
Sursa: Ministerul de Finante, BCR Cercetare
6
Romania se afla in prezent intr-o zona relativ sigura a finantelor publice in
Europa, dar reforma sistemului public de pensii trebuie sa continue
Deficitul bugetar si datoria publica in UE si SUA in anul 2012
 Implementarea de catre Romania a
unor masuri dure dar absolut necesare
de ajustare fiscala inca in anul 2010 a
condus la reducerea deficitului bugetar
sub 3% din PIB in 2012; datoria publica
se mentine sub control, in jurul nivelului
de 36% din PIB.
 Reforma sistemului public de pensii deja
inceputa este un pas in directia corecta,
iar eforturile trebuie continuate cu
reforma sistemului public de sanatate
dupa un model relativ similar.
Sursa: Eurostat, FMI, BCR Cercetare
Impuls fiscal vs deviatia PIB in Europa Centrala si de Est
12
Deviatia PIB
(% din PIB potential)
10
LV
LT
8
CZ
6
4
HU
RO
EE
 Introducerea sistemului de pensii
private in anul 2007 dupa recomandarile
Bancii Mondiale a fost urmata in 2010
de cresterea graduala a varstei de
pensionare, limitarea indexarii pensiilor
cu inflatia, extinderea bazei de
contributii si inasprirea pensionarilor
anticipate si pe caz de boala.
BG SK
PL
GR
2
PL
Impuls fiscal
-3.0
-2.5
-2.0
RO
-1.5
-1.0
EE
HU
0 SK
-0.5CZ 0.0
-2
BG
LT
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
-4
-6
GR
LV
Foarte contractionist
-8
Contractionist
-10
Neutral
Medie 2006-2008
Medie 2009-2012
Stimulativ
Foarte stimulativ
Sursa: CE, BCR Cercetare
7
Imbatranirea si reducerea populatiei vor pune presiune asupra ratei interne de
economisire
Depozitele institutiilor financiar monetare si soldul
contului curent in tarile UE in 2012 (% din PIB)
160%
ES
soldul depozitelor
bancare in PIB
 A treia consecinta a imbatranirii si
reducerii populatiei este afectarea ratei
interne de economisire si implicit a
investitiilor. De-a lungul vietii indivizii
tind sa niveleze consumul care este
relativ constant, in timp ce veniturile
urmeaza o curba in forma de clopot, cu
valori mari in timpul vietii active si mici in
copilarie si la batranete. Imbatranirea
populatiei creste ponderea gospodariilor
cu o rata redusa de economisire.
NL
140%
BE
120%
PT
DE
AT
IT
100%
FR
GR
CZ
FI
80%
BG EE
60%
SE
SK
PL
HU
40%
LT
RO
LV
20%
soldul contului curent in PIB
0%
-6%
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Rata interna de economisire si rata interna de investitii in
Romania (% din PIB)
35%
 Stimularea economisirii populatiei este
esentiala pentru reducerea dependentei
Romaniei de fluxurile externe de capital
si finantarea interna a cresterii
economice – depozite bancare clasice,
fonduri de pensii private, fonduri de
investitii cu diverse grade de risc,
asigurari de viata cu o componenta
investitionala, obligatiuni de stat, piata
de capital.
rata interna de economisire
rata interna de investitii
30%
Sept 2012:
3,4% din PIB
25%
deficit de cont
curent
20%
Sep-12
Jun-12
Mar-12
Dec-11
Sep-11
Jun-11
Mar-11
Dec-10
Sep-10
Jun-10
Mar-10
Dec-09
Sep-09
Jun-09
Mar-09
Dec-08
15%
Sursa: INS, BCR Cercetare
8
O zona sigura a deficitului de cont curent al Romaniei ar fi 2-3% din PIB, fata de
4% din PIB in prezent
Structura balantei de plati (% din PIB, 2012)
20%
 Romania are in continuare un deficit de
cont curent mare in raport cu noul set
de indicatori de evaluare a
vulnerabilitatii macroeconomice la
nivelul Uniunii Europene care solicita o
valoare cuprinsa intre -4% si +6% din
PIB in ultimii trei ani. Politicile de
restrangere a creditului de consum in
valuta sunt justificate in acest context.
15%
10%
5%
0%
-5%
Investitii de portofoliu
Transferuri curente
Balanta serviciilor
Contul curent
-10%
-15%
Romania
Ungaria
Investitii straine directe
Balanta veniturilor
Balanta comerciala (bunuri)
Polonia
Cehia
Bulgaria
Slovacia
Turcia
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
 Performanta slaba a Romaniei in
domeniul serviciilor comercializabile
(turism) lasa loc suficient pentru o
imbunatatire a deficitului de cont curent.
In 2012, Romania a avut un sold
negativ al serviciilor de turism in balanta
de plati de 300 de milioane de euro, in
timp ce Bulgaria a avut intrari nete de
1,9 miliarde euro.
Soldul contului curent si cresterea economica – evolutii
comparative in UE
RO
BG
LV
8%
crestere
economica
LT
6%
EE
EE
LT
4%
ES
GR
LV
HU
IT 2% BG
RO
HU
0%
IT
soldul contului curent (% din PIB)
ES
-2%
-4%
GR
-6%
medie 2006-2008
medie 2010-2012
-25%
-20%
-8%
-15%
-10%
-5%
0%
5%
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
9
Rata natalitatii din Romania a scazut in prezent la jumatate fata de cea
inregistrata inainte de 1990
Migratia neta si sporul natural al populatiei
30
mii
Sporul natural al populatiei**
Migratia neta*
mii
 Reducerea natalitatii de dupa 1990 a
fost cauzata de abrogarea legislatiei
care interzicea avortul si contraceptia
precum si a schimbarilor economice si
sociale in contextul trecerii la un nou tip
de organizare a societatii. Rata de
natalitate a scazut sub 10 nascuti vii la
1000 de locuitori atat in perioada 20012003 cat si dupa 2009, fata de o medie
de 16 nascuti vii la 1000 de locuitori in
anii ’80 sau 27 nascuti vii la 1000 de
locuitori in 1967 – 1968.
30
20
20
10
10
0
0
-10
-20
-20
-30
-30
-40
-40
-50
-50
-60
-60
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
-10
Sursa: INS, BCR Cercetare
* Diferenta intre imigranti si emigranti; ** diferenta intre numarul
nascutilor vii si cel al persoanelor decedate.
Rata totala de fertilitate*
1.8
1.6
1.8
UE-27 2005-2011
1.4
1.4
1.2
1.2
1.0
1.0
0.8
0.8
0.6
2005
2006
2007
2008
*Numarul mediu de copii la o femeie.
2009
 In anul 2011 numai Ungaria avea o rata
totala de fertilitate mai mica decat cea a
Romaniei in Uniunea Europeana. Rata
scazuta de fertilitate reprezinta
principalul motiv al persistentei valorilor
negative ale sporului natural al
populatiei in Romania.
1.6
0.6
2010
2011
Sursa: INS, BCR Cercetare
10
Speranta medie de viata la nastere va creste cu 4 ani pana in 2030, atat pentru
femei cat si pentru barbati
Speranta de viata, pe sexe
90
80
Ani
70
Speranta de
viata la nastere
78
75
70
78
 Cresterea sperantei medii de viata la
nastere la 75 de ani in 2011, de la 70 de
ani in 1990, a condus la consolidarea
ponderii populatiei de peste 65 de ani in
total populatie. In 2011 la fiecare
persoana de peste 65 de ani existau 5
persoane apte de munca (15-64 ani), dar
mai putin de o persoana era salariat care
platea contributii pentru sistemul public
de pensii.
25
20
16
75
14
71
50
Ani
18
82
60
40
Speranta de viata la
varsta de 65 de ani
73
67
15
20
15
17
18
14
10
13
30
20
5
10
0
0
1990
2011
2030e
Barbati
1990
Femei
2011
Totala
2030e
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Rata de dependenta a varstnicilor* (%)
70
RO
70
UE-27
60
12pp
60
50
50
40
40
8pp
30
30
20
20
10
2011
10
2020e
2030e
2040e
2050e
* Populatia cu varsta de peste 65 de ani raportata la
populatia de varsta activa 15-64 de ani.
2060e
Sursa: Eurostat, BCR
Cercetare
11
 Variatia atipica a numarului de nasteri din
perioada 1967-1970 in comparatie cu
restul anilor, dupa adoptarea decretului
din anul 1966 care interzicea intreruperile
de sarcina, va amplifica presiunea asupra
sistemelor publice de pensii si sanatate in
jurul anului 2035. Romania trebuie sa
dezvolte pana atunci sisteme private de
pensii si sanatate suficient de puternice
pentru a prelua o parte din povara
existenta in sectorul public.
Pensionarile au reprezentat in trecut un substitut pentru trimiterea in somaj iar
aceasta practica pune presiune asupra sistemului public de pensii
Evolutia numarului de pensionari si de salariati
9,000
 Reducerea treptata a numarului de
contribuabili la sistemul public de pensii
concomitent cu cresterea numarului de
beneficiari au accentuat presiunile in
interiorul sistemului public de pensii.
Practica pensionarii a inceput sa fie
folosita ca un substitut pentru trimiterea
in somaj a angajatilor din intreprinderile
neviabile de stat inca din anii ‘90, iar
introducerea pensiilor anticipate partial
in anul 2001 a accentuat un trend care
oricum era negativ.
1.6
mii persoane
8,000
1.4
1,2
7,000
1.2
6,000
1.0
5,000
0.8
4,000
0.6
3,000
0.4
0,4
2,000
0.2
0
0.0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
1,000
Nr mediu al pensionarilor
Nr mediu al salariatilor
Raportul intre pensionari si salariati (sc. din dr.)
Sursa: INS, BCR Cercetare
Rata de inlocuire pensie/ castig salarial net
60
%
Pensia medie lunara (sc. dreapta)
55
lei
1,800
Castigul salarial mediu net (sc. dreapta)
1,600
Rata de inlocuire pensie/castig salarial
1,400
50
50%
45
 Inregistrarea permanenta a unei rate de
dependenta supraunitara in sistemul
public de pensii incepand din anul 1998,
precum si majorarea semnificativa a
ratei medii de inlocuire a castigului
salarial prin pensie incepand din anul
2008 conduc la un deficit al sistemului
public de pensii.
1,200
1,000
40
35
800
34%
600
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
0
2004
20
2003
200
2002
25
2001
400
2000
30
Sursa: INS, BCR Cercetare
12
Scaderea veniturilor asigurate prin intermediul sistemului public de pensii
implica necesitatea economisirii / investirii individuale in timpul vietii active
Distributia salariatilor si a pensionarilor de asigurari sociale de
stat dupa nivelul veniturilor la sfarsitul anului 2011
30
%
Salariati
Pensionari
25
25
20
20
15
15
10
10
peste 5000
4001-5000
3001-4000
2001-3000
1501-2000
1001-1500
801-1000
pana la 800
peste 5000
4001-5000
3001-4000
2001-3000
0
1501-2000
0
1001-1500
5
801-1000
5
pana la 800
 1 din 3 angajati romani avea un salariu
brut de peste 2000 de lei la finalul anului
2011; pe de alta parte numai 1 din 70
de pensionari cuprinsi in sistemul
asigurarilor sociale de stat avea o
pensie mai mare de 2000 de lei la acea
data. Completarea veniturilor la
batranete din surse alternative devine
astfel o necesitate majora – pilonul 2 si
3 al sistemului privat de pensii, fonduri
de investitii, depozite bancare clasice,
asigurari de viata cu o componenta
investitionala, actiuni tranzactionate pe
o bursa de valori.
30
%
59%
Sursa: INS, BCR Research
Ponderea populatiei din Romania care nu isi permite anumite
activitati
100
(%)
Persoane cu varsta 65Persoane cu varsta 65+
80
 Reducerea abrupta a venitului asigurat
prin intermediul sistemului public de
pensii in comparatie cu venitul din
timpul vietii active conduce la
schimbarea stilului de viata la batranete,
un pas pe care nu multi dintre romani
sunt pregatiti sa il accepte.
60
40
20
0
O vacanta anuala de o
saptamana
Cheltuieli financiare
neprevazute
Sa manance carne si
peste la fiecare 2 zile
Sa incalzeasca
locuinta adecvat
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
13
Persoanele de peste 65 de ani sunt mai expuse saraciei materiale severe
Numarul de persoane expuse saraciei (2011)
mii persoane
Saracie
monetara
persoanele care
au un venit
disponibil mai
mic de 60% din
mediana venitului
national
disponibil
Saracie materiala
severa
persoanele care
nu isi permit o
serie de cheltuieli
bine determinate
1,577
2,128
 Asigurarea resurselor financiare ale
persoanelor varstnice se face prin patru
metode principale: sistemul public de
pensii, sistemele private de pensii (pilon 2
si 3), transferul de resurse de la membrii
mai tineri ai familiei catre cei varstnici si
utilizarea activelor financiare si
nefinanciare acumulate pe parcursul vietii
active. Toate aceste metode cunosc
constrangeri in cazul Romaniei.
2,960
336
181
166
326
Intensitate a muncii foarte scazuta
persoanele care traiesc in gospodarii unde
adultii au lucrat in medie in anul precedent mai
putin de 20% din potentialul lor total
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Ponderea persoanelor afectate de saracie materiala severa in
total populatie in functie de varsta (%)
60
%
 In 2011, 29% din populatia totala a
Romaniei era afectata de saracie
materiala severa. Vulnerabilitatea
varstnicilor in fata saraciei materiale
severe este usor mai mare decat a
persoanelor cu varsta sub 65 de ani.
Raspunsul principal al autoritatilor trebuie
sa fie dezvoltarea domeniilor economice
care pot reduce saracia (agricultura
orientata spre piata) si numai in subsidiar
acordarea de ajutoare sociale.
Persoane cu varsta 65Persoane cu varsta 65+
50
40
30
20
10
0
Bulgaria
Letonia
Romania
Lituania
Polonia
Germania
Cehia
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
14
Activele financiare detinute de un roman sunt de 2 ori mai mici decat cele ale
unui polonez si de 13 ori mai mici decat cele ale unui german
Structura activelor financiare ale populatiei (EUR/locuitor, 2011)
10000
8000
Fonduri private de pensii si asigurari de viata
 Procesul de economisire / investire din
Romania a fost afectat in anii ‘90 de
inflatia foarte ridicata, de lipsa de
incredere a populatiei in fondurile de
investitii in urma unor falimente
rasunatoare, de lipsa de dezvoltare a
Bursei de Valori si de intrarea tarzie pe
piata a companiilor de asigurari de viata
si a fondurilor private de pensii.
23600
EUR
19700
EUR
Numerar si depozite
Actiuni cotate
6000
Actiuni necotate
Fonduri de investitii
4000
2000
0
Romania Bulgaria
Lituania
Letonia
Polonia
Cehia
Germania
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
50 ani
 Plasamentele ilichide de tipul actiunilor
necotate si alte participatii sunt
predominante in structura activelor
financiare ale romanilor cu o pondere de
47% in total, fata de un nivel de 16% in
Polonia si 5% in Germania.
Evolutia medianei varstei populatiei (ani) in Europa:
1990 – 2011 – 2030
2030
45
40
2011
 Spre deosebire de alte tari din Europa
Centrala si de Est, populatia Romaniei
va imbatrani intr-un ritm mai accelerat in
urmatorii 20 de ani fata de ultimii 20 de
ani.
35
1990
30
Germania Letonia
Cehia
Romania Bulgaria Polonia
Lituania
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
15
Va multumim !
16
Nota catre investitori
Analistii certifica faptul ca opiniile lor privind companiile sau instrumentele financiare la care acest raport se refera sunt exprimate cu buna credinta si
ca nu au primit si nu vor primi, direct sau indirect, vreun beneficiu in schimbul publicarii anumitor opinii sau recomandari, astfel cum sunt prevazute in
cuprinsul raportului. Detalii privind autorul raportului precum si limitari / avertismente specifice sunt prevazute in cuprinsul raportului. Acest document
este conceput ca o sursa suplimentara de informare destinata clientilor nostri. La baza acestuia stau cele mai bune resurse disponibile autorilor in
momentul publicarii. Informatia si sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de incredere. Cu toate acestea, Erste Group Bank AG cat si
afiliatii sai nu isi asuma responsabilitatea pentru acuratetea sau intregimea informatiilor cuprinse aici. Rezumatul si raportul de cercetare la care se
refera constituie o analiza financiară (research) si nu reprezintă consultanta pentru investitii sau o recomandare in acest sens.
Datele statistice utilizate in acest raport sunt cele disponibile la data de 15 martie 2013. Cele mai recente date cu privire la Recensamantul Populatiei si
Locuintelor 2011 sunt cele cuprinse in comunicatul de presa al Institutului National de Statistica din data de 24 august 2012, cu rezultate preliminare ale
Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011. Datele preliminare arata ca populatia stabila a Romaniei era de 19.043.767 persoane in anul 2011.
Publicarea rezultatelor finale ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011 se va realiza in a doua parte a anului 2013. Seriile de date din
statisticile demografice pentru perioada intercensitară (2002-2011) vor fi recalculate şi diseminate de catre Institutul National de Statistica in perioada
2014-2015. Consideram ca modificarile care pot interveni asupra seriilor de date demografice sunt relativ minore si nu vor influenta semnificativ
concluziile acestui raport. Ipotezele privind evolutia structurii pe varste si a numarului total al populatiei Romaniei corespund unui scenariu moderat al
autorilor acestui raport.
17