Slide 1

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 2

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 3

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 4

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 5

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 6

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 7

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 8

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 9

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 10

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 11

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 12

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 13

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 14

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 15

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 16

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 17

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 18

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 19

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 20

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 21

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 22

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 23

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 24

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 25

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 26

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 27

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 28

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 29

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 30

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 31

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 32

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 33

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 34

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 35

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 36

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 37

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 38

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 39

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 40

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani


Slide 41

Adolescenţa: o perioadã la fel de
dificilã pentru tineri, cât şi pentru
pãrinţi




Adolescenta este o perioada foarte frumoasa, dar ridica probleme
atat pentru copii, cat si pentru parinti. Parintii se plang ca nu mai
inteleg ce se intampla cu copiii lor, ca nu le povestesc mai nimic, ca
s-au indepartat, ca li s-au schimbat preferintele in materie de haine,
distractie, prieteni si ca refuza sa coopereze.
In acelasi timp, adolescentii se plang ca parintii sunt intruzivi, ii
verifica, pun prea multe intrebari si nu le respecta intimitatea.
Spun ca acestia stiu doar sa critice, refuza sa accepte ca ei au
crescut si le impun reguli prea stricte, limitandu-le libertatea. Parintii
trebuie sa stie ca adolescentii au nevoie de intelegere, aprobare,
sustinere, dar in acelasi timp ei trebuie sa fie ghidati si sa li se
impuna limite clare.

Vârsta schimbãrilor




Cand ajung la adolescenta, copiii incep sa gandeasca si sa simta
diferit. Leaga prietenii stranse cu persoane de varsta lor. In acelasi
timp, relatia cu membrii familiei se schimba. Ca parinte de
adolescent, de multe ori te poti simti respins de copilul tau, pe
masura ce viata sociala a acestuia se dezvolta. Insa chiar daca va
certati mult sau intrati des in conflict, acesta tine la tine si te
considera un model de urmat.
Este necesar ca tanarul sa-si dezvolte propria identitate. El nu te
respinge din cauza personalitatii tale, ci pur si simplu pentru ca esti
parinte si el trebuie sa devina independent fata de parinti, sa-si
gaseasca propria identitate.

La aceastã vârstã copilul petrece
foarte mult timp cu grupul de
prieteni




Uneori se implica in activitati riscante sau chiar periculoase doar
pentru a fi acceptat si apreciat de grup. Anturajul din care face parte
are o foarte mare influenta asupra comportamentului sau. Inca de
mic, incurajeaza-l sa-si aduca prietenii in vizita, sa ti-i prezinte,
pentru a sti in ce fel de cercuri se invarte si pentru a ti-i apropia.
Adolescentul vrea sa incerce lucruri noi, sa experimenteze, dar de
multe ori nu face fata si imaginea de sine are de suferit. El poate fi
foarte vulnerabil si poate trece usor de la incredere la neincredere.
Ca parinte, trebuie sa-i fii aproape pentru a-l ajuta sa treaca peste
aceste stari.

Reguli şi… recompense




In aceasta perioada ei sunt intr-o continua cautare a propriei
identitati si a unui loc in lume. Isi formeaza propriile puncte de
vedere, diferite de ale parintilor, si sunt in stare sa creeze adevarate
conflicte pentru a si le apara. De cele mai multe ori au impresia ca
doar ei au dreptate si intra in conflict cu oricine se opune.
Este momentul in care ei vor sa devina independenti si isi manifesta
aceasta tendinta punand sub semnul intrebarii sau incalcand
regulile stabilite de parinti sau de adulti in general. Adolescentul se
opune chiar si regulilor simple daca le considera absurde si ipocrite.
Implica-i si pe copii atunci cand stabilesti regulile din casa. Atunci
sunt mai multe sanse ca ei sa le respecte. Stabiliti reguli clare,
rezonabile, acceptate de toti membrii familiei.









Pentru fiecare regula, stabiliti si o recompensa, respectiv o
sanctiune pentru ca ei sa stie ce primesc daca o respecta si ce ii
asteapta daca o incalca.
Pentru a-l determina pe adolescent sa faca ceva anume, trebuie ca
acel lucru sa devina o problema a lui, adica sa se interpuna in calea
a ceva ce-si doreste. De exemplu, pentru a-l face sa spele vasele,
poti sa-l conditionezi spunandu-i ca nu va iesi in oras pana nu le va
spala. Ajungeti la un compromis daca este nevoie.
De multe ori, parintii, simtindu-se depasiti de problemele
aparute in relatia cu copilul lor adolescent, devin rigizi, critici,
foarte suspiciosi, intarind astfel rezistenta si opozitia din partea
copilului. Alteori, descurajati, nu se mai implica si incearca sa
ignore comportamentul copilului.
Se pare ca cea mai buna solutie se afla undeva la mijloc. Sa stii sa
te impui atunci cand e nevoie, dar in acelasi timp sa fii flexibil si sa-l
intelegi pentru a coopera mai usor cu el. Adolescentul are nevoie
atat de acceptare, cat si de corectie, iar acestora trebuie sa fie
parintii.

Rolul pãrinţilor este esenţial !






Fii un exemplu pentru copilul tau. Arata-i cum sa se poarte. Fii tu
asa cum ai vrea sa fie el. Chiar daca vrea sa devina mai
independent, tu ramai un model pentru el. Daca nu vrei sa-l auzi
injurand, nu injura nici tu, iar daca nu vrei sa devina violent, nu folosi
nici tu violenta.
Ca parinte, trebuie sa oferi sprijin, confort, acceptare. De aceea
este important sa creezi o relatie deschisa, de prietenie cu copilul
tau. Pentru a-l face sa aiba incredere in tine si pentru a-l incuraja sa
ti se destainuie, asculta-l cu atentie, incearca sa-l intelegi si nu te
grabi sa-l critici sau sa-l acuzi.
Incearca sa vezi si partile bune si nu te lasa coplesit de aspectele
negative. Ia initiativa si contribuie la alimentarea relatiei cu
sentimente placute. Petreceti mai mult timp impreuna, distrati-va,
radeti, jucati-va.

Pãrinţi de adolescenţi


Pentru a corecta comportamentul
adolescentilor, parintii recurg adesea
la “mijloacele economice” ( nu mai
dau bani de cheltuiala) si punitive
(pedepsele). Insa, acestea nu
reprezinta strategii ideale. Trebuie
cautat motivul si emotia care a
determinat comportamentul
inadecvat al adolescentului.

Armonia, secretul familiei
sãnãtoase


Atunci cand familia este una armonioasa unde exista emotii
pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Nu este
insa usor sa fii parinte. Sarcina parintilor este aceea de a se asigura
ca adolescentii ajung niste adulti inteligenti pe plan emotional, sa-i
ajute atunci cand apar problemele si sa ii insoteasca pe aceasta
portiune de drum, destul de dificila, dintre copilarie si maturitate.
Parintii nu percep dificultatile pe care adolescentii le intampina ca
fiind foarte mari si au tendinta sa le trateze cu usurinta, adresandule multe reprosuri, neintelegand de ce pentru ei sunt atat de mari
aceste probleme. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc
problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru
ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta
pe care o au adultii.

Drumul adolescentului spre
maturitate




Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil
accesul catre lumea adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta
colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care
parintii, nu le pot filtra. In acest process, care este adolescenta,
copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitati ca parinti o
influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu aveti
deja o relatie foarte apropiata cu ei.
Pentru a insoti copiii pe drumul dinspre adolescent spre maturitate
parintii trebuie sa dea dovada de inteligenta emotionala, ceea ce
inseamna:
- sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul
nostru;
- sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale
celorlalti;
- sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa
urmarim atingerea lor;
- sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a relationa mai bine
cu adolescentii.

Dragoste, atenţie şi înţelegere


Pentru a reusi sa impuneti niste limite adolescentilor trebuie sa
oferiti iubire si atentie. Acestea reprezinta o cale de a comunica
viitorilor adulti grija pe care le-o purtam. Desi majoritatea nu ar
recunoaste acest lucru, libertatea ii sperie. Ei se simt in nesiguranta
din cauza alegerilor pe care sunt nevoiti sa le faca.
Pe langa responsabilitatile cu care sunt confruntati multi dintre tineri,
tin ascunse fata de parintii lor informatii elementare precum, unde se
duc sau ce fac, in timp ce pot comunica cu o usurinta incredibila sub
anonimatul unui nickname cu necunoscuti despre cele mai intime
ganduri ale lor. Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui sa intelegeti care
sunt nevoile, idealurile, preocuparile si mai ales trebuie sa tineti cont
de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea.
Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai
importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o
identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri
raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este
consolidat de incredere.

Ruperea legãturilor cu pãrinţii


Nici unul dintre noi nu poate sa prevada
lumea adulta in care vor intra tinerii.
Contextul in care cresc adolescentii de
azi este diferit de cel in care am crescut
noi, insa , ei au nevoie de sprijinul
parintilor. Din perspectiva inteligentei
emotionale, parintii adolescentilor trebuie
sa se ocupe de educarea lor in
urmatoarele privinte:
- aprecierea - sentimentul de a fi iubit,
pretuit si luat in seama;
- apartenenta - faptul de a face parte din
grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor
contacte si relatii;



- competenta si increderea, care vin din stapanirea unor elemente
de inteligenta sociala si emotionala, necesare pentru a se descurca
in societate, pentru a se impotrivi tendintelor nocive, pentru a
discerne oportunitatile, pentru a construi relatii pozitive in familie si
in comunitate;
- contributia - sentimentul ca dincolo de propria persoana se afla o
lume mai vasta de relatii, idealuri si cauza de care suntem cu totii
legati.
Cele mai mari probleme ale adolescentilor sunt legate de ruperea
legaturilor cu parintii, familia, scoala sau cu prietenii buni. Foarte
multe probleme gasesc rezolvarea atunci cand adolescentii se simt
apreciati, pot contribui, devin competenti, au incredere in ei si
apartin unor grupuri cu o influenta benefica.
Adolescentii au nevoie de limite si de disciplina pentru ca astfel se
simt in siguranta.

PARADOXUL ADOLESCENTEI

5 greşeli pe care le fac pãrinţii de
adolescenţi




Lucrurile nu mai sunt ca pe vremuri. La 12 ani, copilul nu alearga la
tine prima oara pentru un sfat sau cand se simte dezamagit ori ranit.
Daca a gresit cu ceva, metoda de a-l trimite la colt sau a sta pe coji
de nuci nu mai functioneaza ca prin minune, ci e doar deplasata. Pe
masura ce copilul devine adolescent, trebuie sa iti adaptezi
metodele de educatie la o lume in permanenta schimbare.
Asta nu inseamna ca trebuie sa te debarasezi de tot ce stii despre
copilul tau sau despre tine ca parinte. Poate ca adolescentul tau
pare ca un strain in casa ta, dar dincolo de usile pe care ti le
tranteste in nas, toane si tipete, inca e copilul tau. Va trebui sa faci
fata multor situatii neprevazute, iti vor fi testate limitele si de multe
ori iti vei cam pierde rabdarea. Dar nu esti singurul parinte in
aceasta situatie. De fapt, toti parintii trec prin asa ceva, de aceea
exista si un top al greselilor fata de prescolari si adolescenti :

1. Te aştepţi la ce-i mai rãu






Multi parinti privesc cresterea unui adolescent ca si cum ar fi o
corvoada, crezand ca nu pot face mai mult decat sa priveasca
neajutorati cum puii lor iubitori se transforma in niste monstri
irascibili. A avea asa o viziune pesimista ii pregateste atat pe parinti,
cat si pe copii la o gramada de ani de nefericire traita impreuna.
Adolescentii sunt buni doar atata timp cat evita sa faca ceva rau,
cum ar fi sa se apuce de droguri, a avea un anturaj dubios, sau a
face sex.
A creste un adolescent avand asteptari negative ii poate chiar
determina sa aiba comportamentul de care va temeti cel mai mult.
Adolescentii pentru care parintii se temeau ca vor incepe sa aiba un
comportament neadecvat erau cei care erau mai predispusi sa
devina asa mai tarziu.
Parintii trebuie sa se axeze pe interesele si hobby-urile copiilor,
chiar si cand nu le inteleg. Pot deschide astfel o noua cale spre
comunicare, restabili o legatura si invata ceva nou.

2. Nu citi prea multe cãrţi despre
cum sã-ţi educi copiii


In loc sa isi asculte instinctul, multi parinti cauta sfatul expertilor
pentru a afla cum sa isi educe adolescentii. "Parintii se leaga singuri
la cap incercand sa urmeze sfaturile pe care le citesc in carti",
spune Robert Evans, autor al cartii "Familia conteaza: Cum pot face
fata scolile crizei de a creste copii". "Cartile devin o problema atunci
cand parintii le folosesc pentru a inlocui instinctul", spune Evans.
"Daca recomandarile si stilul propriu nu se potrivesc, parintii vor
deveni mai anxiosi si mai lipsiti de incredere fata de copiii lor"
Folositi-va de carti si articole (ca cel de fata) pentru a avea o
anumita perspectiva asupra unui comportament pe care nu-l
intelegeti, dar nu mai mult. Petreceti mult timp discutand cu
partenerul si copiii, stabiliti impreuna ce este mai important pentru
familie.

3. Lãsaţi-o mai moale cu critica


Poate nu iti place noua tunsoare a fiicei tale
sau cu ce haine se imbraca. Sau poate nu a
primit rolul pe care crezi ca il merita intr-o
piesa de teatru a liceului. Inainte sa te bagi,
priveste totul in ansamblu. Daca un anumit
mod prin care se exprima sau ceea ce face
nu o expune riscului, las-o sa faca deciziile
potrivite pentru varsta ei si sa traiasca apoi
cu rezultatele.
Multi parinti vor sa evite ca adolescentii lor
sa sufere, sa cunoasca dezamagirea, sau
esecul. Dar prin a va proteja copilul de
realitatile vietii, il lipsiti de fapt de sansa de
a risca si de a invata din greseli cat inca
este sub acoperisul vostru. Nu mai
interveniti in orice decizie si lasati-l sa stie
ca ii sunteti alaturi cand are nevoie.

4. Nu ignora problemele grave




Daca suspectezi ca adolescentul tau consuma alcool sau s-a apucat
de droguri, nu te fa ca nu vezi. Trebuie sa verifici imediat daca este
adevarat, inainte sa devina ceva de necontrolat. Varsta de 13-18 ani
este cruciala pentru ca parintii sa se implice. Parintii pot considera
ca daca se imbata de cateva ori nu e nicio problema pentru ca si ei
faceau acelasi lucru la varsta lor. Dar miza este alta acum.
Sunt mai multe droguri la care pot avea acces, atat ilegale, cat si
medicamente. Sunt anumite siropuri sau pastile pe care le pot
obtine foarte usor de la farmacii, pe care parintii nici nu le-ar banui
de efecte haluogene.
Urmariti orice schimbare de comportament, infatisare, rezultate la
scoala si grupul de prieteni. Daca ii gasiti in ghiozdan medicamente
sau cutii goale de sirop, pipe, foi pentru tigari, chibrite, este posibil
ca el sa le foloseasca in alte scopuri decat ati crede. Luati aceste
semne cat se poate de serios si implicati-va. Supravegheati locul in
care tineti medicamente: vedeti ce si cat aveti din fiecare.

5. A fi prea autoritari sau prea
toleranţi


Unii parinti, simtind ca pierd
controlul, exagereaza apoi de
fiecare data cand copilul intrece
limita. Fiecare zi aduce o noua
pedeapsa. Casa devine o zona
de razboi. Prin contrast, alti
parinti evita orice contact de
teama ca adolescentii lor ii vor
indeparta. Ei se straduiesc prea
mult sa fie niste parinti cool.
Pentru acestia, disciplina este
un cuvant murdar.

MÃ REVOLT, DECI CRESC !

Ne putem uita şi noi un minut la ştiri ?

Crizele adolescenţei, probe şi pentru
părinţi




A fi alături de un copil implică o relaţie consistentă şi consecventă. O
greşeală gravă pe care o poţi face ca părinte este să te îndepărtezi
de copilul tău într-o perioadă în care are nevoie de tine, aşteptând
ca apoi relaţia să redevină una bună, fără a înţelege că adolescentul
şi-a pierdut încrederea şi s-a îndepărtat de tine. O relaţie adevărată
se bazează pe respect şi pe încredere şi, oricât de greu ţi-ar fi să
accepţi, trebuie să câştigi aceste lucruri în faţa copilului tău, mai ales
dacă le-ai pierdut cândva.
Şi pentru asta trebuie să fii dispus să investeşti timp şi energie.
Copiii noştri descoperă lumea în ritmul lor şi cu propriile lor
instrumente. Cel mai bine este să le putem fi alături, încurajându-i şi
dându-le suportul de care au nevoie.





După 14 ani, mama şi tata sunt coborâţi de pe
piedestal, iar în locul lor urcă prietenii şi
vedetele. Explozia de nevoi şi de pretenţii îi
chinuieşte şi pe copii, şi pe părinţi.
Prin natura "meseriei", părintele şi-ar ocroti
şi proteja copilul tot timpul, controlându-i şi
aprobându-i fiecare mişcare. De la o vârstă,
însă, trebuie să o facă subtil, să se dea un
pas în spate şi să-i lase adolescentului
libertatea de a se descoperi, de a se
reinventa şi chiar de a greşi.
Adolescenţa aduce modificări hormonale care
se manifestă prin fluctuaţii emoţionale şi
sensibilitate excesivă, nevoia de spaţiu privat,
de experimentare şi de validare din partea
grupului de prieteni. Adolescentul simte că
este puternic şi atotştiutor, contestă
autoritatea părinţilor şi chiar valorile care i-au
fost transmise, iar deciziile lui iraţionale,
toanele şi răzvrătirea extind criza asupra
întregii familii.

Nu încercaţi să-i aduceţi la stadiul de
copii neputincioşi


Psihologul Maria Mate spune că este important ca părinţii să
înţeleagă că schimbările pe care le aduce adolescenţa nu sunt un
moft al copilului. "Mulţi părinţi nu reuşesc să vadă nimic dincolo de
actele de nesupunere şi pretenţiile copilului lor şi reacţionează
brutal, îngrădindu-i şi încercând disperaţi să-i readucă la stadiul de
copii neputincioşi", a observat psihologul. De fapt, la această vârstă,
tânărul are nevoie de libertate, de spaţiu privat, de înţelegere şi de
respect.
Maria Mate le recomandă părinţilor să poarte discuţii raţionale cu fiul
sau cu fiica lor, să nu le ţină prelegeri, ci să asculte ce au de spus şi
să-i lase să tragă singuri concluzii, pe baza argumentelor.
De asemenea, spune ea, tinerii respectă mai uşor reguli pe care leau negociat cu părinţii, decât cele care le-au fost impuse fără drept
de apel.

"Nu aşteptaţi să afle de la şcoală
despre droguri"


Psihologul le recomandă părinţilor să-şi informeze copiii cu privire la
tentaţiile vârstei, să nu aştepte ca ei să afle de la şcoală sau de la
prieteni despre sex, etnobotanice, alcool.
"Discutaţi cu ei aceste aspecte, urmăriţi documentare
împreună, daţi-le să citească articole cu date concrete, de la
specialişti!". Oricât de greu ar fi pentru părinţi, este indicat ca
adolescenţilor să le fie permis să decidă pentru ei. "Lăsaţi-le
libertatea să greşească, dar doar după ce v-aţi asigurat că ştiu
care pot fi consecinţele faptelor lor".
Una dintre cele mai mari frustrări de care are parte părintele este în
momentul în care copilul îl îndepărtează, când nu vrea să fie ajutat,
sfătuit şi nici să mai împărtăşească ceva părintelui. "Când vă
respinge, îndepărtaţi-vă, dar nu mergeţi prea departe, în aşa fel
încât să ştie tot timpul că, la nevoie, sunteţi acolo!", este sfatul
psihologului.



Intr-adevar, sa fii parintele unui adolescent este o adevarata
provocare; poate fi anxios si stresant sa faci fata unui adolescent zi
de zi. Cum adolescentii vor libertate si autonomie, parintii se tem
adesea de alegerile pe care acestia le pot face, de multe ori fara sa
mai ceara o parere niciunuia dintre parinti. De multe ori aud parinti
spunand ca au un copil foarte bun, doar ca lumea in care traim este
atat de periculoasa, incat le poate corupe copilul si-l poate trage pe
cai obscure. De multe ori, din dorinta de a-si proteja copilul de tot
felul de tentatii, parintii au tendinta de a-l tine mai mult pe langa
casa. Doar ca parintii ajung sa descopere urmatoarea realitate: cu
cat isi tin copilul mai mult pe langa casa, privindu-l de libertate, cu
atat mai mult el se va lupta s-o obtina si sa fuga din stransoare.





Recent, o mama a scris specialistilor in educarea adolescentilor
cum a descoperit ca fiica ei de 16 ani fumeaza impreuna cu prietenii
ei. Prima masura pe care a luat-o a fost sa-i ingradeasca libertatea,
sa n-o mai lase deloc sa iasa in afara programului de scoala si sa
nu-i mai permita sa iasa cu prietenii. Rezultatul a fost un esec total.
In primul rand, fata isi petrecea timp cu aceiasi prieteni in orele de
scoala. Apoi putea comunica cu ei prin mail sau alte metode din
zona internetului. In afara situatiei in care mama ar dori sa-si
petreaca 24 din 24 de ore cu fiica ei, 7 zile din 7, nu exista nici o
sansa de reusita folosind aceasta metoda punitiva.
Solutia? Accepta faptul ca nu poti controla 100% comportamentul si
viata copilului tau adolescent. Il poti doar influenta. De fapt,
niciodata n-ai avut control total; ai avut doar senzatia ca-l ai: cand
era mic si se juca afara, fiul tau te asculta prompt daca il chemai in
casa. Astfel te-ai obisnuit sau ai trait cu senzatia ca copilul tau
asculta orbeste tot ce-i spui. Poate ca l-ai mai stimulat din cand in
cand cu vreo recompensa, insa per total ai crezut ca detii controlul.
Dar in realitate n-a fost niciodata asa. Poate ca tocmai recompense
respective l-au determinat sa-ti indeplineasca cererile.









Acum, insa, o data devenit adolescent, copilul tau vrea libertate cu
orice pret. Nu-i mai pasa de recompense si pedepse catusi de putin.
Nu face decat sa-ti dovedeasca inca o data, daca mai era nevoie, ca
ai trait cu iluzia detinerii controlului.
Specialistul dr Nancy Buck, peacefulparenting.com, in probleme de
adolescenti, te sfatuieste ca in locul pedepselor si masurilor punitive
de tot felul, sa porti conversatii calme si mature cu copilul tau. Iata
cateva idei in acest sens pentru cazul in care copilul fumeaza dar si
pentru oricare alta situatie care iti produce un viu disconfort :
1. Explica-i de ce te preocupa asa de tare faptul ca a inceput sa
fumeze. Spune-i ca e vorba despre efecte grave pe care le poate
avea pe termen lung asupra sanatatii lui si celor din jur, si, in plus,
cheltuiala pe care va trebui s-o suporte.
2. Exprima-ti supararea, furia si tristetea in ceea ce priveste
alegerea facuta, aceea de a fuma. (fara sa judeci fapta in sine;
vorbeste despre sentimentele tale fata de alegerea respectiva)











3. Exprima-ti dorinta si speranta ca intr-o zi nu prea indepartata sa
renunte la fumat.
4. Explica-i ca nu esti capabila sa-l tii departe de alegerile nefericite
ale vietii, decat daca coopereaza in acest sens.
5.Spune-i ca este direct raspunzator de alegerile pe care le face in
ceea ce priveste viata sa si ca va suporta consecintele.
6. Asigura-ti copilul ca ai incredere in el si in judecata sa.
7. Roag-l sa respecte regulile familiei si ale casei in care sta si sa nu
fumeze in imediata voastra apropiere.
8. Nu incepe sa protestezi in cazul in care copilul tau adolescent
decide sa continue sa fumeze!
9. Dar continua sa “lucrezi” cu el, influentand-l in sensul dorit: iti poti
manifesta la modul matur dezaprobarea fata de aceasta decizie.
10. Pastreaza o relatie buna, calda si de prietenie cu copilul tau,
chiar daca nu esti de acord cu deciziile sale si-ti vine sa il
pedepsesti.



De fapt, asta e cel mai important: sa-i arati sustinerea si dragostea
ta neconditionata, ca sa pastrezi nealterata o relatie sanatoasa de
parinte-copil. Dragoste neconditionata inseamna sa iti iubesti copilul
indiferent de ceea ce face si decide, in ciuda faptului ca-ti convine
sau nu felul in care el actioneaza. Daca reusesti sa setezi astfel
relatia, ai mult mai multe sanse sa-ti influentezi copilul in sensul dorit
de tine, decat alterand raportul dintre voi cu certuri si pedepse.






Discutiile in care dai dovada de umor sunt constructive.
Fii dispus mereu să discuţi cu copilul tău, indiferent cât eşti de
ocupat.
Motivaţiile de genul „Faci aşa fiindcă zic eu!" îl îndepărtează pe
copil de tine.













BIBLIOGRAFIE :
www.sfatulparintilor.com
www.ziare.com
http://www.msz.ro/07-07-2010/Parinti-de-adolescenti.html
http://www.antena3.ro/familie/esti-parinte-de-adolescent-greaprovocare-10-ponturi-cum-sa-o-scoti-la-capat
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ghid-de-actiune-pentru-parintii-deadolescenti
http://www.a1.ro/family-time/parinti/5-greseli-pe-care-le-fac-parintiide-adolescenti
http://stirile-zilei.ro/familie/tineret/adolescenta-o-perioada-la-fel-dedificila-pentru-tineri-cat-si-pentru-parinti
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/familie/Crizele_adolescent
ei-probe_si_pentru_parinti
www.images.google.fr

SFÂRŞIT
Prof. Iulia-Maria Stoica
C.N. “Grigore Ghica”
Dorohoi, Botosani