Transcript Schizofrenia - Simona Trifu

Schizofrenia
- criterii, atitudini, evoluții -
Caracteristici generale (1)
O Schizofrenia este, în continuare, una dintre cele mai
enigmatice și mai dramatice dintre bolile cu care se
confruntă psihiatria la ora actuală.
O Este definită drept o tulburare mentală caracterizată
printr-o dezintegrare a procesării gândurilor și o
responsivitate emoțională ridicată.
O Cel mai adesea se manifestă prin halucinații auditive,
iluzii paranoide sau bizare sau limbaj și gândire
dezorganizată, fiind acompaniată de disfuncție socială
sau ocupațională.
Caracteristici generale (2)
O Prezintă o etiologie heterogenă
O Variază, de la ușoară la severă
O Genetica, mediul de viață în copilărie, neurobiologia și
procesele psihologice și sociale par a fi factori
contribuitori importanți
O Unii pacienți pot fi capabili să funcționeze bine în viața
de fiecare zi, în timp ce alții au nevoie de îngrijiri
intensive, specializate.
O Există tulburări cognitive, senzoriale, de comportament,
ce evoluează ca episoade, susceptibile să dureze 6 luni
(sau chiar mai puţin, cu tratament corect)
Criterii de diagnosticare (1)
Simptome caracteristice (2 sau mai multe din următoarele):
Idei delirante
Halucinaţii
Vorbire dezorganizată
Comportament dezorganizat sau catatonic
Simptome negative
Fiecare dintre acestea trebuie să se manifeste pe o porţiune semnificativă de timp,
într-o perioadă de o lună (însă este suficient un singur simptom, dacă delirul e bizar)
Există o voce ce comentază comportamentul, gândirea sau există mai mult de două
voci ce conversează
Criterii de diagnosticare (2)
Disfuncţie socială
sau ocupaţională
Durata
Excluderea tulburărilor
schizoafective şi de
dispoziţie
•sunt marcat scăzute: munca, relaţiile
interpersonale, autoîngrijirea, rezultatele
academice
•minim 6 luni
•cel puţin o lună (sau mai puţin cu tratament) cu
simptome ce îndeplinesc criteriul A) - (simptome ale
fazei active) alături de perioade de simptome
prodromale sau reziduale
•în perioadele prodromale sau reziduale – doar
simptome negative sau simptome din criteriul A)
(credinţe ciudate, experienţe perceptuale neobişnuite)
atenuate
•dacă, în acelaşi timp cu simptomele de fază activă, nu a
survenit un episod depresiv major, maniacal, mixt
•sau dacă în cursul simptomelor de fază activă au survenit
episoade dispoziţionale
Criterii de diagnosticare (3)
Excluderea
condiţiilor
legate de
substanţe
•excluderea medicamentelor, drogurilor
•a condiţiilor medicale generale
Relaţia cu o
tulburare
pervazivă de
dezvoltare
•dacă există istoric de tulburare autistă,
tulburare pervazivă de dezvoltare,
atunci diagnosticul adiţional se pune
numai dacă ideile delirante sau
halucinaţiile sunt prezente minim o
lună.
Evoluția longitudinală
Se aplică după minim un an de la simptomele fazei acute:
1. episodică, cu simptome reziduale interepisodice
2. episodică, fără simptome reziduale interepisodice
3. continuă, cu simptome psihotice marcate +/- simptome negative
marcate
4. episod unic în remisie parţială
5. episod unic în remisie completă
SCHIZOFRENIA PARANOIDĂ (1)
Preocupare pentru una sau
mai multe idei delirante sau
halucinaţii auditive frecvente
Halucinaţiile sunt pe o
singură temă, persecutorii
Nu predomină nici una
dintre:
•-incoerenţă, slăbirea asociaţiilor
•-vorbire dezorganizată
•-comportament dezorganizat sau
catatonic
•-tocire sau inadecvare afectivă
Ideile delirante sunt de
persecuţie, grandoare
SCHIZOFRENIA PARANOIDĂ (2)
O Regresia este pentru facultăţile mentale, răspunsuri
O
O
O
O
O
O
emoţionale, comportament.
Pacienţii sunt tensionaţi, suspicioşi, prudenţi, rezervaţi, pot
fi ostili sau agresivi.
Se pot comporta adecvat în situaţii sociale.
Inteligenţa lor tinde să rămână intactă în domeniile
neinvadate de psihoză.
Debutul e mai tardiv: 20 - 30 ani
Adaptarea premorbidă e mai bună
Deteriorarea e mai mică.
SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATĂ (HEBEFRENICĂ)
Debut precoce, înainte de 25 ani (≈18 ani)
Aspect vestimentar bizar, neglijent
Regresie marcată către un comportament primitiv,
dezinhibat, neorganizat
Pacienţii sunt activi, dar într-o formă neconstructivă,
fără scop
Tulburarea gândirii este pronunţată
Contactul cu realitatea este redus
SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATĂ (HEBEFRENICĂ)
O Predomină limbaj dezorganizat (incoerenţă, slăbirea
O
O
O
O
O
asociaţiilor), comportament dezorganizat, tocire sau
inadecvare afectivă
Nu sunt prezente criteriile pentru tipul catatonic
Răspunsul emoțional al pacienților este inadecvat – râd
fără motiv, rânjete, grimase incongruente
Au un tip de comportament prostesc – comportament
social neglijent
Dispoziţie detaşată, acontextuală, amuzată
Neologisme active şi pasive
SCHIZOFRENIA CATATONICĂ
Simptome caracteristice (2 sau mai multe din următoarele):
1. catalepsie (inclusiv flexibilitate ceroasă) sau stupor
2. activitate motorie crescută – fără scop, neinfluenţată
de stimuli externi – cu risc de rănire
3. negativism extrem (+ posturi) sau mutism
4. posturi bizare, stereotipii,
manierisme, grimase
5. ecolalie sau
ecopraxie
rigiditate
± malnutriţie, hiperpirexie
acum e rară,
câteodată există alternanţă rapidă între excitaţie şi stupor
SCHIZOFRENIA CATATONICĂ
- CATATONIA STUPOROASĂ Achinezie
Posturi
Flexibilitate ceroasă (catalepsie) ocazional
Mutism
Negativism
Stereotipii
Ecopraxie
Sugestibilitate ± violenţă (brusc, fără provocare)
SCHIZOFRENIA CATATONICĂ
- EXCITAȚIA CATATONICĂ -
Agitaţie
psihomotorie
extremă
•Vorbesc şi strigă tot
timpul
Incoerenţă
•Par a fi influenţaţi
doar de stimuli
interni, nu şi de cei
externi
Violenţă, heteroşi autoagresiune
•Sfârşesc prin
epuizare completă
•Mulţi despre care se
credea că aveau asta
în trecut, acum au
ajuns în faza
maniacală a
tulburării bipolare
SCHIZOFRENIA CATATONICĂ
- CATATONIA PERIODICĂ, MORTALĂ STAUDER ȘI TARDIVĂ KRAEPELIN Catatonia
periodică
Formă rară
nespecificată
în DSM IV
Episoade periodice
de catatonie
stuporoasă sau
excitaţie corelate cu
modificări ale
nivelului hormonilor
tiroidieni şi mdificări
ale balanţei azotate
Răspunde la T4
şi antibiotice
Catatonia
mortală
Stauder
Catatonie
pernicioasă
Catatonia
tardivă
Kraepelin
Periculozitate
vitală
Debut brusc cu
halucinaţii, idei
delirante, tulburări
neurovegetative
Raptusuri, agitaţie,
tendinţă la
autodistrugere
Negativism alimentar – deshidratare,
febră, cianoză
Stupor, tulburare de conştiinţă ±
sfârşit letal
Dispoziţie
depresivă
sau
expansivă
Prognostic
nefavorabil
În
demenţele
presenile şi
schizofrenii
SCHIZOFRENIA NEDIFERENȚIATĂ ȘI CEA REZIDUALĂ
Schizofrenia
nediferenţiată
a) Sunt prezente
simptomele criteriului A) –
idei delirante, halucinaţii,
incoerenţă ideo-verbală,
comportament
dezorganizat
b) Nu sunt întrunite
criteriile pentru paranoid,
dezorganizat, catatonie
Schizofrenia
reziduală
a) Nu există idei delirante,
halucinaţii, incoerenţă
ideo-verbală,
comportament
dezorganizat sau
catatonic (nu predomină
în mod excesiv)
b) Există o evidentă
evoluţie continuă a
tulburării – există
simptome negative sau 2
sau mai multe simptome
din criteriul A) atenuate
SCHIZOFRENIA SIMPLĂ (ICD 10)
- TULBURARE DETERIORATIVĂ SIMPLĂ (DSM IV)
Dezvoltare progresivă într-o perioadă de
minim 1 an a următoarelor:
•1. declin marcat al funcţionării
•2. accentuarea simptomelor negative
•3. raportare interpersonală precară,
izolare, retragere
Criteriul A) pentru
schizofrenie nu se întâlneşte
niciodată
Printre simptome nu se regăsesc niciodată:
•tulburare de personalitate schizoidă,
schizotipală
•tulburare psihotică
•tulburare de dispoziţie
•tulburare anxioasă
•demenţă
•retard
•boli datorate unei condiţii medicale generale
•abuz de substanţe
SCHIZOFRENIA SIMPLĂ (ICD 10)
- TULBURARE DETERIORATIVĂ SIMPLĂ (DSM IV)
Alte simptome:
•Pierderea treptată, insidioasă a
pulsiunii, ambiţiei
•Nu există idei delirante, halucinaţii
•Simptomul primar: retragerea socială şi
din muncă
•Multe cazuri acute nu sunt clar
diferenţiate decât după câţiva ani de
boală, când cresc simptomele negative.
Alte sub - tipuri:
•Psihoze delirante acute = Tulburare schizofreniformă
(DSM IV)
•Latentă = actualele tulburări de personalitate: schizoid,
schizotipal, border-line
•Oneroidă (asemănătoare visului):angajaţi în experienţe
halucinatorii, perplexitate, dezorientare temporo-spaţială
•Parafrenia
•Pseudonevroza:iniţial anxietate, apoi tulburare de gândire
•Schizofrenia cu debut tardiv: la peste 45 ani
DEPRESIA POSTPSIHOTICĂ
a. Sunt îndeplinite criteriile pentru episod depresiv major - trebuie să includă dispoziţie
depresivă, care nu este datorată efectelor adverse ale medicamentelor, nici simptomelor
negative ale schizofreniei
b. Episod depresiv major numai în faza reziduală (sau chiar la distanţă)
c. Episodul depresiv major nu e datorat unei condiţii medicale generale sau abuzului de
substanţe
Caracteristic:
O Apare la 25% din pacienţi.
O Apare imediat după remiterea simptomelor de fază activă
O Trebuie adăugat antidepresive
O Prognosticul este mai prost, cu recăderi frecvente şi risc de suicid crescut.
O Factori predispozanţi:
O - funcţionare premorbidă deficitară
O - personalitate schizoidă
O - debut insidios
O - AHC de tulburări de dispoziţie
TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ (1)
Simptome caracteristice (2 sau mai multe):
Fiecare dintre
următoarele,
pentru o
perioadă
semnificativă
într-o lună:
- Idei delirante
- Halucinaţii
- Vorbire dezorganizată
- Comportament dezorganizat sau catatonic
- Simptome negative
- există idei delirante bizare
Un singur
simptom
dacă:
- voci care comentează comportamentul, gândirea
- voci ce conversează
TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ (2)
Prodrom + fază activă + fază
reziduală:
Excluderea
tulburărilor
schizoafective
şi de dispoziţie:
= un episod care durează cel puţin o lună,
dar mai puţin de 6 luni
- dacă, în acelaşi timp cu simptomele de fază activă nu a
survenit un episod depresiv major, maniacal, mixt
- sau dacă în cursul simptomelor de fază activă au survenit
episoade dispoziţionale, durata totală a acestora din urmă a
fost relativ scurtă faţă de durata simptomelor A)
- dacă există istoric de tulburare autistă, tulburare pervazivă de
dezvoltare, atunci diagnosticul adiţional se pune numai dacă ideile
delirante sau halucinaţiile sunt prezente minim o lună
Relaţia cu o
tulburare
pervazivă de
dezvoltare:
1. debutul simptomelor psihotice în maxim 4 săptămâni de la
debutul modificărilor de comportament
Cu prognostic
favorabil:
2.confuzie sau perplexitate
3.funcţionare premorbidă bună
4.când nu există tocire afectivă
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ
Perioadă neîntreruptă în care există episod depresiv major, maniacal, mixt în
paralel cu simptome ce îndeplinesc criteriul A) pentru schizofrenie
•episodul depresiv major trebuie neapărat să includă criteriul A1): dispoziţie
deprimată
În aceeaşi perioadă de boală au existat idei delirante sau halucinaţii
timp de minim 2 săptămâni, în absenţa simptomelor dispoziţionale
O perioadă semnificativă de timp din perioadele activă şi reziduală
ale bolii au existat simptome dispoziţionale
Tulburarea nu se datorează unor substanţe sau unor condiţii medicale
generale
TULBURAREA DELIRANTĂ
A
•Delir nebizar (implică situaţii din viaţa reală: urmărire, otrăvire, infectare, iubire de la
distanţă, gelozie, hipocondrie) cu durată de cel puţin 1 lună – delir fix, de nestrămutat
B
•Niciodată nu a fost îndeplinit criteriul pentru schizofrenie (halucinaţiile tactile şi
olfactive pot fi prezente, dar sunt legate de tema delirantă)
C
•Funcţionarea nu este deteriorată marcat, comportamentul nu este evident bizar, ciudat,
cu excepţia delirului
D
•Dacă au existat episoade dispoziţionale în paralel cu delirul, durata lor a fost mai scurtă
decât durata delirului
E
•Simptomele nu se datorează unei condiţii medicale generale sau consumului de
substanţe
Tipuri:
•erotomaniac, grandios, gelos, persecutor, somatic, mixt
TULBURAREA PSIHOTICĂ SCURTĂ
O
O
Apare în urma unui stres evident din viaţa unui pacient
Cuprinde unul sau mai multe simptome din următoarele:
O
O
O
O
- delir
- halucinaţii
- vorbire dezorganizată
- simptomul nu se include în cazul în care există un patern de răspuns susţinut
cultural
O
O
Durata este de cel puţin o zi, dar mai scurtă de o lună, cu revenire completă
Tulburarea nu e explicată mai bine de schizofrenie,de tulburarea schizoafectivă,
de tulburarea de dispoziţie cu elemente psihotice,de o condiţie medicală
generală, de consumul de substanţe
O
Tipuri:
O
O
O
O
O
cu stresori importanţi = psihoză reactivă scurtă
fără stresori importanţi
cu debut postpartum – în 4 săptămâni
Simptomele se rezolvă foarte repede
Psihoterapie pentru înţelegerea semnificaţiei evenimentelor şi a mecanismelor
de coping – de adaptare
TULBURAREA PSIHOTICĂ
NESPECIFICATĂ ÎN ALT MOD – NAM (1)
O Halucinaţii auditive persistente fără alte elemente
Psihoză
autoscopică
Sindromul
Capgras
Sindromul
Cotard
Schizofrenia
- Criteriile Kraepelin Tulburări ale atenţiei
Halucinaţii
Tulburări ale gândirii, ale limbajului
Tulburări afective, tulburări de comportament
Obedienţă
Ecolalie, ecopraxie
Acting-out
Catatonie
Schizofrenia
- Criteriile Bleuler Tulburări fundamentale
Simptome accesorii
Tulburări ale gândirii
Halucinaţii
Tulburări ale afectului
Idei delirante
Tulburări de memorie
Ambivalenţă
Modificare a personalităţii
Autism
Tulburări de limbaj
Tulburări ale trăirii subiective a
Eului
Tulburări ale voliţiei şi
comportamentului
Simptome somatice
Simptome catatonice
Simptome afective
Schizofrenia
- Criteriile lui Schneider Simptome de rangul întâi
Simptome de rangul doi
- sonorizarea gândirii - inserţie,
extracţie, influenţă, transmitere
- intuiţia delirului
- voci care se ceartă
- alte tulburări de percepţie
- voci comentative
- perplexitate
- trăiri de pasivitate somatică
- percepţii delirante
- acţiuni, sentimente „făcute”
- modificări de dispoziţie
- sărăcire emoţională
Schizofrenia
- Criteriile lui Crown Tipul I
Tipul II
Simptome pozitive
Simptome negative
Tipul III
Vorbire + comportament
dezorganizat
Premorbid bun
Premorbid prost
Debut acut
Debut insidios
Defecte cognitive şi de
atenţie
CT normal
CT anormal
Simptome pozitive +
negative
Răspuns bun la
tratament
Rezistenţă la tratament
Evoluţie bună în timp
Evoluţie proastă în timp
Multe manifestări
simulează simptomele
negative, dar sunt
consecinţa
medicamentelor
Tulburări de percepție (1)
- senzaţii perceptuale neuzuale
- voci comentative
- gânduri audibile = pseudohalucinaţii
- experienţă de pasivitate somatică
- retragerea gândurilor
- influenţa gândurilor
- înregistrarea gândurilor
- percepţii delirante, absenţa contactului cu lumea prin simţurile naturale
- sentimente, acţiuni „făcute”
Tulburări de percepție (2)
somatice,
tactile =
psihosenzori
ale sau
pseudohaluci
naţii
auditive
cenestezice
= senzaţii de
alterare a
schemei
corporale
Halucinații
gustative
vizuale
olfactive
Tulburări formale de Gândire
din domeniul pozitiv
Tulburări de limbaj, gândire şi comunicare:
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
Deraierea – pierderea asociaţiilor: integritatea gândirii devine distorsionată,
nu există continuitate, ci „patinare”
Tangenţialitatea
Incoerenţa – salată de cuvinte
Lipsa de logică – nu există conştientizare: procesare alterată a informaţiei
Circumstanţialitatea
Presiunea vorbirii
Vorbirea distractibilă
Clanging = asociaţii mecanice prin asonanţă, rimă, contiguitate
Neologisme şi aproximări de cuvinte = pierde sensul simbolic al cuvintelor
Perseverarea = stereotipii verbale – verbigeraţie
Ecolalia
Scăderea abilităţii de a utiliza concepte abstracte – interpretarea
proverbelor
Tulburări formale de Gândire
- simptome negative 1. Aplatizarea afectivă
2. Afectul inadecvat = timiile: inversiunea şi ambivalenţa
3. Alogia
4. Avoliţia – apatia
5. Anhedonia – asocialitatea
6. Inatenţia – socială = „aerian”
Persoanele cu schizofrenie (1)
- au patternuri de retragere, iritabilitate,
aversiune
- au probleme legate de îngrijire personală,
de prietenii, de performanțe
- sentimentele şi percepţiile apar disociate
unele de altele
- senzaţiile corporale pot fi resimţite ca
nefamiliare
- simt perplexitate, lipsă de concentrare,
înstrăinare
Persoanele cu schizofrenie (2)
- persoanele răspund la aceste experienţe
destabilizatoare prin patternuri înnăscute de
adaptare: negare, explicare simbolică, explicaţii
raţionale
- au fost timizi, introvertiţi, cu relaţionare
deficitară
- precocitate cognitivă în unele arii + deficienţe
inexplicabile în altele
- vulnerabilitate crescută la stres
- spaimă
Persoanele cu schizofrenie (3)
- există şi
pacienţi
bizar de
intruzivi
- calităţile ce
fac o
persoană
unitară sunt
defectuos
integrate
- perplexitate
Atitudinea
- uită să
mulţumească să
zâmbească, să
răspundă la
întrebări
- ostilitate
opoziţionistă
- senzaţie de
„gol”
- naivitate
confuză
Persoanele cu schizofrenie
- pierderea granițelor EU-lui nu au o idee clară unde se sfârşeşte corpul, mintea, influenţa lor
O sentimentul de a fi contopit cu obiectele exterioare sau de a fi complet
dezintegrat
O
1. pierderea apartenenţei la Eu
2. incapacitatea diferenţierii Eu - nonEu
3. dedublarea Eului
4. depersonalizare – derealizare
5. delir de influenţă exterioară
6. neclaritatea genului
Persoanele cu schizofrenie
- Afectivitatea O
O
O
O
O
O
O
O
Afect:
O - plat
O - tocit
O - nătâng, caraghios
O - labil, inadecvat
- incongruenţă cu conţinutul vorbirii, răspunsuri neadecvate emoţional
- e perturbată cadenţa, modularea comunicării – aprozodie
- exaltare, expansivitate, senzitivitate emoţională
- reducerea răspunsului emoţional – superficialitatea emoţiilor = anhedonie
- emoţii bizare:
O exaltare
O omnipotenţă
O singur în univers
O stări extatice religioase
O aprehensiunea terifiantă de a fi dezintegrat corporal
O anxietate legată de distrugerea iminentă a universului
Ambivalenţă
Comportament bizar