Transcript File

CORDUL
PULMONAR
{
CLASIFICARE
●
Cord pulmonar acut
●
●
Tromboembolism pulmonar
masiv
Cord pulmonar cronic
EPIDEMIOLOGIE
●
Prevalenta mare (1992 – 4,42%o)
●
Fumat
●
Exacerbari frecvente
DEFINITIE
●
Hipertrofia si dilatarea ventriculului drept
●
Secundara hipertensiunii pulmonare
●
●
●
Produsa de o boala a parenchimului
pulmonar si/sau a peretelui toracic si/sau
a circulatiei pulmonare
Cu sau fara insuficienta cardiaca dreapta
Se exclud bolile congenitale de cord si
bolile inimii stangi
ETIOLOGIE
●
Boli ale parenchimului pulmonar
●
●
BPOC 80-90%, astm, bronsiectazii,
tuberculoza severa, boli interstitiale
pulmonare idiopatice, sarcoidoza,
silicoza, etc
Boli neuromusculare si ale peretelui
toracic
●
Poliomielita, sindrom Guillain Barre,
cifoscolioza
ETIOLOGIE
●
Boli vasculare pulmonare
●
●
Tromboembolismul pulmonar,
arteriolita pulmonara, hipertensiunea
pulmonara idiopatica
Altele
●
Hipoventilatia alveolara primitiva,
sindromul de apnee in somn
FIZIOPATOLOGIE
•
•
•
Hipertensiunea pulmonara
• Factori functionali de crestere a rezistentei
vasculare
• Factori anatomici de crestere a rezistentei
vasculare
• Crestere de volum si hipervascozitate
Dezordini cardiace si insuficienta cardiaca
Afectarea altor organe vitale
FACTORI FUNCTIONALI DE
CRESTERE A REZISTENTEI
VASCULARE
•
•
•
•
Hipoxia – cel mai important factor
Vasoconstrictia pulmonara hipoxica
• Deteminata in principal de raportul substante
vasoconstrictoare/substante vasodilatatoare
Efectul direct al hipoxiei pe cresterea permeabilitatii
membranei celulelor musculare la Ca
Acidoza creste sensibilitatea vasoconstrictiei la
hipoxie
FACTORI ANATOMICI DE
CRESTERE A REZISTENTEI
VASCULARE
•
•
•
•
•
Vasculite
Emfizemul – presiunea intra-alveolara
crescuta comprima capilarele pulmonare
Reducerea patului capilar pulmonar
Remodelarea vasculara pulmonara
Multiple microtromboze arteriolare
CRESTEREA VOLUMULUI DE
SANGE SI HIPERVASCOZITATEA
•
•
Policitemia secundara si hipervascozitatea
Retentia de sodiu si apa
• Aldosteron
• Constrictia arteriolelor renale
DEZORDINI CARDIACE SI
INSUFICIENTA CARDIACA
•
•
•
Hipertrofia ventriculara dreapta secundara
hipertensiunii pulmonara
Hipertensiunea pulmonara sustinuta depaseste
capacitatea de adaptare a VD, produce
cresterea presiunilor telediastolice ale VD,
dilatarea si insuficienta VD
In putine cazuri poate apare si insuficienta
inimii stangi
AFECTAREA ALTOR
ORGANE VITALE
•
Hipoxia si acidoza pot afecta si alte
organe vitale: creier, ficat, rinichi, sistem
gastrointestinal, sistem endocrin
Boala pulmonara
Hipoxie, hipercapnie/acidoza
Vasoconstrictie
pulmonara
Distructie de pat capilar
Volum sanguin
vascozitate
Hipertensiune pulmonara
Suprasolicitare inima dreapta
Hipertrofie VD
Insuficienta cardiaca dreapta
Afectarea functiei
miocardice
Hipoxie miocardica
Acumulare de
lactat
Efect toxic miocardic al
bacteriilor
Pneumonii recurente
Aritmii cardiace
Imbalanta
electrolitica si
acido-bazica
MANIFESTARI CLINICE
•
•
Stadiul compensat al functiei respiratorii si
cardiace
Stadiul decompensat al functiei respiratorii si
cardiace
STADIUL COMPENSAT
•
•
Simptome: tuse, sputa, modificari de
respiratie, dispnee si palpitatii la effort,
fatigabilitate si scaderea tolerantei la
effort, mai severe in exacerbarile acute
Putini pacienti cu durere toracica sau
hemoptizie
STADIUL COMPENSAT
•
Semne: cianoza, semne de emfizem,
raluri umede si/sau ronhusuri, suflu
sistolic la tricuspida, intarirea zgomotului
2 la pulmonara,soc apexian
vizibil/palpabil subxifoidian, distensia
jugularelor
STADIUL DECOMPENSAT
Insuficienta respiratorie
•
•
Simptome: dispnee severa, predominent
nocturna, cefalee, insomnie, inapetenta,
somnolenta, incoerenta, confuzie, chiar delir
Semne: congestie conjunctivala si edem,
vasodilatatie retiniana, edem papilar, intarzierea
sau disparitia reflexelor profunde, reflexe
patologice, roseata, transpiratii
STADIUL DECOMPENSAT
Insuficienta cardiaca dreapta
•
•
Simptome: respiratie dificila, palpitatii,
inapetenta, greata
Semne: cianoza, tahicardie, aritmie, suflu
sistolic subxifoid sau chiar suflu diastolic,
hepatomegalie dureroasa, reflux hepatojugular, edeme, ascita
RADIOGRAFIA TORACICA
•
•
•
•
•
•
•
Semne de hipertensiune pulmonara
Dilatarea arterei pulmonare descendente drepte cu
diam.>=15mm
Raprtul artera pulmonara dreapta /trahee >=1,07
Proeminenta arterei pulmonare cu >=30mm
Dilatarea arterei pulmonare cu subperfuzie
concomitente a ramurilor periferice
Semne de hipertrofie de VD
Semne de boala de baza si infectie
ECG
•
•
•
•
•
•
•
Deviatie de ax la dreapta peste +90o
Marcata rotatie orara
Rv1+Rv5>=1,05mv
P pulmonar
BRD incomplet sau rareori complet
Voltaj QRS redus
Ocazional unda Q larga sau QS in V1, V2 sau chiar
V3, sugerand infarct miocardic vechi
ECHOCARDIOGRAFIA
•
•
•
•
•
•
Tractul de ejectie al VD>=30mm
Diametrul intern al VD>=20mm
Ingrosarea peretelui anterior al VD
Raprtul diametru intern VS/VD<2
Cresterea presiunii in artera pulmonara sau a
dimensiunilor ei
Marirea atriului drept
ANALIZA GAZELOR
SANGUINE
•
•
Hipoxemie si/sau hipercapnie
Insuficienta respiratorie
• PaO2<60mmHg
• PaCO2>50mmHg
BIOLOGIC
•
•
•
•
•
Cresterea numarului de eritrocite si a Hb
Cresterea vascozitatii plasmei si a sangelui
Leucocitoza in cursul infectiilor
Modificari ale functiei renale si hepatice
Imbalanta electrolitica
ALTELE
•
•
Teste functionale pulmonare
• Pentru stadiile precoce sau in afara
acutizarilor
Culturi din sputa
• Pentru alegerea antibioticelor la pacientii cu
acutizari
DIAGNOSTIC
•
•
•
Istoric de BPOC si boala pulmonara
parenchimatoasa sau de perete toracic sau de
circulatie pulmonara
Simptome si semne de hipertensiune pulmonara
si dilatatie sau insuficienta de VD
Combinate cu semne de hipertrofie si dilatatie de
VD pe ECG, Rx, echo
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
•
•
•
Boala coronariana
• Istoric de insuficienta cardiaca stanga, HTA, dislipidemie
• Simptome de angina, IM
• HVS la echo sau Rx, ischemie miocardica pe ECG
Boala reumatismala
• Istorie de RAA si miocardita
• Echo cu afectare de valve
• Semne specifice Rx, ECG si echo
Cardiomiopatii primitive
• Fara istoric de boala pulmonara
• Dilatare globala a inimii
• Fara semne de hipertensiune pulmonara la Rx
TRATAMENT
•
In acutizari
• Controlul infectiei
• Oxigenoterapie
• Controlul insuficientei cardiace
• Controlul aritmiilor
• Anticoagulare
• Alte ingrijiri
CONTROLUL INFECTIEI
•
•
•
•
Antibiotice bazate pe culturile din sputa
Inainte de cultura bazate pe locul de origine al
infectiei si pe coloratia Gram a sputei
Peniciline, aminoglicozide, qinolone, si
cefalosporine
Secundar infectii fungice
OXIGENOTERAPIA
•
•
Curatarea tractului respirator
Corectia hipoxiei si hipercapniei
CONTROLUL
INSUFICIENTEI CARDIACE
•
•
•
•
•
Diferit de al insuficientei cardiace de alte
cauze
Poate fi obtinut dupa controlul infectiei si
normalizarea gazelor sanguine
Diuretice
Vasodilatatoare
Inotrop pozitive
VASODILATATORELE
•
•
Reduc pre si post-sarcina si consumul de
oxigen, imbunatatesc contractilitatea
miocardica
Efecte adverse; hipoTA, tahicardie si
hipoxemie si hipercapnie
INOTROPELE
•
•
•
•
Toleranta redusa la digitala data de hipoxie si
infectie; risc de aritmii
Inaitea utilizarii trebuie corectate hipoxia si
hipoKemia
Doze mici si produsi cu actiune scurta
Indicatii
• Edeme refractare dupa corectarea infectiei si
functiei respiratorii si nici un efect la diuretice
• Insuficienta dreapta fara o infectie evidenta
• Insuficienta stanga acuta
ALTELE
•
•
•
Controlul aritmiilor – de obicei autolimitate
Terapie anticoagulanta cu heparine
Ingrijiri intensive: monitorizare, aspiratie de
secretii
STADIUL DE NONACUTIZARE
•
•
•
•
Oxigenoterapie la domiciliu de lunga durata
Reabilitare pulmonara
Reglarea sistemului imun
Nutritie
COMPLICATII
•
•
•
•
•
•
Encefalopatie pulmonara
Tulburari electrolitice si acido-bazice
Aritmii: FlA, FiA, tahicardii atriale
Soc
HDS
CID
PROGNOSTIC
•
•
•
Acutizari recurente care duc la deteriorarea
progresiva a functiei pulmonare
Mortalitate de 10-15%
Prelungirea vietii si imbunatatirea calitatii
vietii
PROFILAXIE
•
•
•
Oprirea fumatului
Tratamentul factorilor predispozanti
• Infectii, inhalarea de gaze toxice,
protectie ocupationala
Educatie