Medicina Generala – AN I VASILE GOLDIS- ARAD

FIZIOLOGIA SECRETIEI SALIVARE

Prof. coordonator: Dr. Ramona Burlacu STUDENTE: Stoian Raluca Silvasan Maria Veliciu Ana Maria grupa V

SECREŢIA SALIVARĂ

STRUCTURA GLANDELOR SALIVARE



Glandele salivare submaxilare sunt reprezentate de glandele parotide, şi sublinguale, precum şi de glandele salivare mici diseminate la nivelul mucoasei bucale. Au o acini, ducte intercalate formează ductul excretor principal.

structură tubulo acinoasă, fiind alcătuite din lobuli. Fiecare lobul este alcătuit din şi ducte striate. Mai multe ducte lobulare



Unitatea histologică elementară este acinul salivar, constituit din celule epiteliale secretoare care se deschid intr-un lumen. La glandele salivare mari saliva secretată este eliminată succesiv prin canalele intercalare, intralobulare, interlobulare şi canalul principal de excreţie.



Parotidele secretă o salivă seroasă, submandibularele şi sublingualele o salivă sero-mucoasă.

Proprietăţi, compoziţie, rol

    

VOLUMUL de anumite ml/min, iar salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi dar poate varia în funcţie stări: în repaus alimentar : 0,3-0,5 ml/min, în somn : 0,08 în urma stimulării alimentare poate ajunge până la 2-7 ml/min.

ASPECTUL PH-ul salivei este opalescent, filant.

salivei este de 6,7 (5,6-8) concentraţia bicarbonatului).

şi creşte odată cu fluxul salivar (creşte OSMOLARITATEA salivei este între 50-100mOsm/l.

Saliva conţine anorganice 0,2% 99,5% apă şi 0,5% reziduu uscat format din substanţe şi substanţe organice 0,3%.

COMPONENTELE SALIVEI

    

Natriul şi clorul Potasiul este sunt în concentraţie mai mică în salivă decât în plasmă în concentraţie mai mare decât în plasmă ( de 6 ori) Bicarbonatul mare) este în concentraţie mai mare ca în plasmă (de 2-3 ori mai Calciul se găseşte sub formă de săruri anorganice şi sub formă de compuşi organici, fixat de macromolecule Fluorul are rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului

Alti constituenti:



AMILAZA SALIVARA

hidrolizează amidonul preparat până la maltoză trecând prin stadii intermediare de dextrine.



MUCINELE SALIVARE

tampon salivare.

au rol în formarea bolului alimentar, asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele



IMUNOGLOBULINELE

secretor este

-

asigură apărarea antibacteriană. IgA sintetizată în glandele salivare.



LIZOZIMUL

- distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;



TIOCIANATUL

- are un rol antibacterian, bacteriilor, virusurilor şi micoplasmelor.

inhibând dezvoltarea

Rolurile salivei

     

ROLUL DIGESTIV – datorat amilazei salivare ce realizează digestia amidonului până la maltoză ROLUL PROTECTIV structurilor moi filmului de buco-dentare al salivei se realizează prin: lubrefierea şi dure din cavitatea bucala si prin formarea mucină de la suprafaţa alimentelor şi a structurilor ROL ANTIBACTERIAN , intervenind în menţinerea igienei buco dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline ROL DE STIMULARE A RECEPTORILOR GUSTATIVI solubilizării constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şi reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice în urma ROL IN MENTINEREA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC SI ACIDO-BAZIC ROL EXCRETOR pentru: toxice (Pb, Hg, alcool, metaboliţi (uree, amoniac), substanţe cocaină, nicotină), hormoni, virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei), medicamente

Mecanismul elaborării salivei



Saliva se formează în două etape: acinii elaborează saliva primară, iar apoi în ductele salivare au loc procese de secreţie şi reabsorbţie care determină compoziţia finală a salivei.

   

FUNCTIILE ACINILOR GLANDELOR SALIVARE Saliva primară se formează prin mecanism predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin mecanism activ pentru unii ioni.

Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină, celulele acinare conţin granulaţii de zimogen, localizate la polul apical.

Conţinutul acestora (amilaza salivară) este eliberat în lumenul glandular amilazei, iar prin exocitoză.

Agoniştii ce induc creşterea concentraţiei AMPc în celulele acinare stimulează eliberarea agoniştii ce cresc concentraţia intracelulară a Ca2+ (acetilcolina, substanţa P, adrenalina prin receptori α) cresc mai ales volumul lichidian al secreţiei salivare.

Saliva primară este izotonă, are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia K+ este mai mare decât în plasmă.

Reglarea secreţiei salivare

Secreţia salivară este reglată în principal prin mecanisme de tip nervos.



Inervaţia parasimpatică → pentru glanda parotidă, are origine în nucleul salivator inferior din bulb se ataşează iniţial nervului glosofaringian (IX), apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă fibrele postganglionare care urmează traiectul n.

auriculo-temporal.

→ pentru submaxilare şi sublinguale, originea este în nucleul salivator superior de la nivelul punţii. Fibrele merg pe calea nervului facial (VII).

 

Fibrele simpatice , cu originea în măduva cervico–dorsală fac sinapsă în ganglionul cervical superior, iar fibrele postganglionare pătrund în glandă împreună cu arterele.

Cele astfel două componente ale sistemului nervos vegetativ interacţionează, că secreţia salivară în condiţii fiziologice reprezintă efectul acţiunii de tip simpatic şi parasimpatic în sens complementar şi nu antagonist.

PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE



ETIOPATOGENIE.

Agenţii etiologici care pot infecta glandele salivare sunt germeni existenţi în cavitatea bucală. De exemplu virusul urlian, produce parotidita epidemica; virusul herpetic, se gaseste in stadiul latent in celulele salivare.

   

INFECTAREA GLANDEI

(cea mai se poate face pe cale canaliculară frecventă), limfatică, hematogenă şi directă.

Infectia canaliculara apare prin: diminuarea fluxului salivar, scăderea rezistenţei generale a organismului, exacerbarea virulenţei florei microbiene saprofite a cavităţii bucale.

Calea limfatica de infectare se intalneste mai frecvent la glanda parotida.

Calea directa se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise.

CALCULII SALIVARI (LITIAZA SALIVARA /SIALOLITIAZA)



Calculii salivari reprezinta structuri calcificate care se formeaza in interiorul glandei salivare sau a unui duct salivar, blocand fluxul de saliva spre cavitatea bucala.

CAUZE SI FACTORI DE RISC

 

Calculii calciu.

salivari se formeaza in urma depunerii si cristalizarii substantelor care intra in alcatuirea salivei, cu precadere Alti factori de risc sunt scaderea fluxului de saliva sau ingrosarea acesteia, ca urmare a deshidratarii, alimentatiei nesanatoase, anumite tratamente medicamentoase, traume la nivelul glandelor salivare.

SIMPTOMATOLOGIE



Procesul de formare al calculilor salivari decurge asimptomatic, dar in momentul in care acestia ajung la o dimensiune destul de mare incat sa blocheze trecerea salivei la nivelul ductelor salivare, inflamatiile pot aparea durerile, glandelor salivare, si senzatia de gura uscata.



In cazul netratarii calculilor salivari in timp optim exista riscul de aparitie a unei infectii.

DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

    

Pentru diagnosticare se poate efectua un examen fizic, radiografii cu raze X, scanari CT sau teste cu ultrasunete.

Cei de dimensiuni mici se pot indeparta printr-un masaj special. Calculii de dimensiuni mai mari se indeparteaza prin interventia chirurgicala.

Sialendoscopia consta in deschiderea glandelor salivare pentru identificarea calculilor si indepartarea acestora.

In cazul episoadelor recurente de calculi salivari, se impune indepartarea glandelor salivare.

Pentru cazurile in care calculii salivari au dus la aparitia unei infectii anitibiotice.

va fi necesar un tratament cu Se vor administra si tratamente pentru stimularea producerii de saliva.

Bibliografie:



http://medicinadentara.blogspot.ro/2013/03/n otiuni-de-anatomie-si-fiziologie_4949.html



http://dxline.info/diseases/salivary-gland stones#prettyPhoto



http://www.i-medic.ro/stomatologie/calculii salivari-litiaza-salivara-sau-sialolitiaza

VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE

!!!