Transcript FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bila.

FIZIOLOGIA APARATULUI
DIGESTIV
- CURS 2 Functia de secretie:
saliva, sucul gastric, sucul
pancreatic, sucul intestinal, bila
SECREŢIILE
DIGESTIVE
•SALIVA
•SUC GASTRIC
•SUC PANCREATIC
•BILA
•SUC INTESTINAL
SECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVARE
• Parotide
• Sublinguale
• Submaxilare
• Glande mici diseminate
în mucoasa bucală
•Parotide
seroase
•Sublinguale
mixte
•Submaxilare
•Glande mici
diseminate în
mucoasa bucală
mucoase
SALIVA: PROPRIETĂŢI
• Volum: 1-1,5l/zi
–  la stimularea alimentară
–  la repaus alimentar şi somn
•
•
•
•
Aspect: opalescent, filant
pH: 6,7 (5,6-8)
Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)
Vâscozitate: 
SALIVA: COMPOZIŢIE
• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat  dextrine  maltoză
• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea,
participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă.
• Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.
• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule.
• Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.
• Alţi constituenţi:
– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare.
– oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
SALIVA: ROLURI
1. Rolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia
amidonului până la maltoză.
2. Rolul protectiv prin:
1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală
2. formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare
3. Rol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei bucodentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline.
4. Rol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării
constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şi
reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
SALIVA: ROLURI
5. Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi
acido-bazic.
6. Rol excretor pentru:
1. metaboliţi (uree, amoniac),
2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină),
3. hormoni,
4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),
5. medicamente.
SECRETIE /
REABSORBTIE
SECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂ
Saliva primară
- este izotonă (290-310
mOsm/l)
- are o compoziţie
similară cu un
ultrafiltrat plasmatic,
- are concentraţia K+
mai mare decât în
plasmă.
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
•ionii de Na+ sunt reabsorbiţi activ
•ionii de K+ sunt secretati activ.
Na+ intra în celula ductală prin:
- antiportul Na+/H+
- canale de Na+.
Na+ din celulă iese prin:
pompa Na+/K+ de pe membrana
bazo-laterală, 
[Na+] în celulă şi
 [ K+] intracelular.
K+ iese în lumen prin antiportul
K+/H+ de pe membrana luminală.
Na+
Na+
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
Cl- din duct revine în celulă prin:
- canale de clor,
- antiport Cl-/HCO3-.
Na+
HCO3- reabs./secr.
[HCO3-] depinde de
- EAB
- [Na+] salivar.
Apa
Ductul - puţin permeabil
pentru apă 
hipoosmolaritatea salivei finale.
Na+
Mecanismul elaborarii salivei
Na+
Cl-
K+
HCO3-
Na+
Na+
Cl-
K+
HCO3-
Na+
Cl-
HCO3K+
HCO3-
Na+
Cl-
HCO3- K+
K+
HCO3-
Na+
Cl-
K+
HCO3-
H 2O
Na+
Na+
Cl-
Cl-
K+
HCO3-
HCO3- K+ H O
2
concentraţia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15
mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţia
plasmatică;
concentraţia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6
ori mai mare decât în plasmă;
concentraţia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori
mai mare ca în plasmă.
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celular
Secreţia primară
- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP
- Ca  H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductale
- Ach  reabsorbţia Na şi Cl
- Ach  secreţia de HCO3- Adr (β)  reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul  reabs Na (secundar şi H2O)
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate)
Reglarea se face prin mecanism nervos:
 Inervaţia parasimpatică
- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte  nerv VII
- gl P: nucleu salivator inferior din bulb  nerv IX
- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb  nerv IX
 Inervaţia simpatică
- origine: coarne lat.măduvă T1-T4  gg. cervical sup. gl. salivare
Rol:
stimularea parasimpaticului  secreţie salivară  apoasă
stimularea simpaticului  secreţie salivară  vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
parasimpaticul şi simpaticul
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
REFLEXE
Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe:
1. NECONDIŢIONATE
Stimul
Cale
aferentă
Centru
Cale
eferentă
Efector
contactul cu mucoasa
gustativă a limbii
n.VII,
IX
Nucleu
saliv.sup
VII
SM + SL 
saliva de gustaţie
contactul cu mucoasa
bucală şi dinţii
n.V
Nucleu
saliv.inf.
IX
P  saliva
de masticaţie
contactul cu mucoasa
laringe, faringe, esofag
n.X
Nucleu
saliv.inf.
IX
P  saliva din
deglutiţie
2. CONDIŢIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor  secreţie salivară 
+
INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
SECRETIA GASTRICĂ
•
•
•
•
•
•
Cardia
Fundus
Corp
Marea curbură
Mica curbură
Pilor
Funcţiile stomacului
• Depozit temporar de alimente
• Etapele iniţiale ale digestiei
- HCl denaturează proteinele alimentare
- activare pepsinogen
- pepsina clivează proteinele în peptide
Alimentele prelucrate (chimul gastric)
trec fracţionat în intestin
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi
exocrine ale stomacului
GLANDE GASTRICE
Fundus + corp
•Celule producătoare de mucus
•Celule parietale: HCl
•Celule zimogene: pepsinogen
•Celule endocrine
GLANDE PILORICE
Mucus
Celule G: gastrina
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi
exocrine ale stomacului
Mucoasa gastrică – glande gastrice
1. Celule producătoare de mucus
(zona gâtului glandelor)
2. Celule parietale (oxintice)  HCl
(glande fundice)
3. Celule zimogene (principale)  pepsină
4. Celule endocrine
(ex. în zona antrală: celule G  gastrină )
Structura glanda gastrică
Tipuri de
celule
GLANDA GASTRICA
Celule epiteliale
Celule
mucoase
mucus
Celule
parietale
HCl
FI
Celule
pepsinogen
zimogene
SUCUL GASTRIC
• Volum: 1-1,5l/zi
–  la stimularea alimentară
–  la repaus alimentar şi somn
• Aspect: incolor, limpede, uşor opalescent
• pH: acid 1,5 - 2,5
• Compoziţie: apă 99%
substanţe solide 1%
Secreţie primară acidă + Secreţie primară alcalină
(celule parietale)
(celule ne-parietale)
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
• Pepsinogen/pepsină
– enzimă proteolitică
• Lipaza gastrică, labferment
– la sugar
• HCl
- denaturează proteine
- activează pepsinogenul
- antimicrobian
• Mucus
– barieră de protecţie
• Factor intrinsec
– absorbţia vitB12
• Protecţia
mucoasei:
Mucus
Bicarbonat
• Digestie
HCl
Pepsinogen
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
1. Pepsina
• Precursor inactiv = pepsinogen
• Enzima proteolitică - activă doar la pH < 3.5
• Stimulată de Ach
HCl
pepsinogen
pepsină
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
2. HCl – produs de celulele parietale
Rolurile HCl:
• intervine în denaturarea
proteinelor  acid proteine
• activează pepsinogenul la
pepsină
• transformă Fe3+ din
alimente în Fe2+ absorbabil
•  eliberarea de secretină
din mucoasa duodenală
• are efect bactericid
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
3. Mucusul gastric
• Mucus vizibil (care apare la pH alcalin)
 Secretat de celulele epiteliale superficiale
• Mucus solubil (care apare la pH acid)
 Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei,
celule ale glandelor pilorice şi cardiale
Compoziţie: proteine plasmatice
MPZ
factor intrinsec
Rol: protecţia mucoasei gastrice (“barieră de mucus”)
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
4. Factorul intrinsec
 Secretat de celulele
parietale în paralel cu
secreţia de HCl
Rol:
absorbţia vitaminei B12
REGLAREA SECREŢIEI GASTRICE
Reglarea secreţiei gastrice  neuro-umorală:
1)REGLAREA NERVOASĂ
Inervaţia parasimpatică: nervul vag (X)  gg.intramurali  stomac
Stimularea parasimpaticului  - HCl +pepsina
(mediator ch. Ach)
-  gastrina
-  histamina
Inervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10  gg.plex celiac  stomac
Stimularea simpaticului  secreţie gastrică  cu mucus
(mediator NA)
2)REGLAREA UMORALĂ  prin hormoni gastro-intestinali
• Gastrină  efect stimulator
• Gastronă  efect inhibitor
• VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal)  efect inhibitor
• GIP (polipeptidul gastro-inhibitor)  efect inhibitor
Gastrina
• eliberată de celulele G din glandele antropilorice
• acţionează pe un receptor specific (CCKb) de pe
membrana celulei parietale  stimulează producţia de
HCl
• stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)
chimic: alimente bogate în AA
• inhibată de aciditate (ph < 2)
Histamina
• eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică
• acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale
 stimulează secreţia HCl
• acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina.
• stimulată de: gastrina
acetilcolina (Ach)
Fazele secreţiei gastrice
Faza cefalică (20 - 30% răspuns)
mecanism nervos
Faza gastrică (60 – 80% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina
Paracrin: Histamina
Faza intestinală (5 - 10% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina
Faza cefalică
- începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală
SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme:
1. reflex necondiţionat gastro-secretor
Stimul
Cale
aferentă
contactul cu
nervii
receptorii gustativi VII,IX,X
de pe limbă
Centru
Cale
eferentă
Nucleul
dorsal al vagului
din bulb
n. X
Efector
Mucoasa
gastrică 
SG
2. reflex condiţionat gastro-secretor - cu participarea scoarţei
cerebrale
vederea, mirosul, evocarea alimentelor  SG
FAZA
CEFALICĂ
Prin nervul vag (parasimpatic)
Vederea, mirosul, gândul, gustul alimentelor
Ach
HCl
gastrina
histamina
= HCl
HCl
Ach acţionează pe
celula parietală pe
receptor M3
histamina
gastrina
Faza gastrică
- începe după pătrunderea alimentelor în stomac
SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:
1. Distensia gastrică  reflexe lungi (vago-vagale)  gastrina
reflexe scurte (intramurale) HCl
2. Peptide şi AA din alimente  excită direct muc.gastrică  gastrina
HCl
Mediatorii chimici ai secreţiei acide:
- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag
- Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală
- Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden)
după stimulare vagală
- efecte: gastrice: - sectreţia de HCl
- secreţia de pepsină şi factor Castle
- sectreţia de gastrină  inhibată de pH<2, calcitonină
 stimulată de alcool, cafea, peptone
FAZA GASTRICĂ
Distensia, alimente = reflexe
vagovagale şi locale
= HCl, pepsinogen
Distensia, alimente, stim. vagală
= eliberare gastrină
Elib. gastrină = HCl (receptor CCKB)
Faza intestinală
- începe la pătrunderea chimului gastric în duoden
(la 2-3 ore după masă; durată = 8-10 ore)
SG : 200-300 ml/5 ore;
se realizează prin mecanism umoral:
• Contactul mucoasei intestinale cu: - produşi de digestie
- SG acid
- alcool

eliberare gastrină   secr. de HCl+pepsină
• Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton

eliberare enterogastronă
secretină
  secreţia gastrică
CCK
GIP
FAZA INTESTINALĂ
Acid in duoden
elib. gastrină
evacuare
gastrina
Secretina &
Cholecistokinina (CCK)
Circulatie
SECREŢIA PANCREATICĂ
Endocrină - insulină şi glucagon
Exocrină - enzime şi bicarbonat
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE
Proprietăţi: cantitate = 1,5 l/zi
pH = 8 - 8,4
Compoziţie:
98,5  apă
1,5  rezidiu uscat: - substanţe anorganice:
HCO3- 
- substanţe organice:
enzime pentru: G, L, P
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE
• Ioni: Na, K,  HCO3- , Cl• Enzime
• Enzimele proteolitice
• Tripsina
• Chimotripsina
• Carboxipeptidaza
• Elastaza
• Dnaza
• Rnaza
!!! INACTIVE: enterokinaza
tripsinogen
• Enzimele lipolitice
• Lipaza pancreatică
• Colesterolesterhidrolaza
tripsina
• Fosfolipaza A2
• Enzime glicolitice
• Amilaza pancreatică
chimotripsinogen
chimotripsina
procarboxipeptidaza
carboxipeptidaza
SUCUL PANCREATIC: mecanism de
elaborare
2 componente:
Componenta enzimatică  produsă de acini = secreţie ecbolică
- este stimulată de PS, gastrină, CCK
Componenta hidro-electrolitică  produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică
- este stimulată de secretină
Mecanismul de secreţie a componentei enzimatice
- Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima
- Stadiu de trecere în RER
- Stadiu de trecere în REN  vacuole cu granulaţii de zimogen
- Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare  eliminare în lumen
Mecanismul de secreţie a componentei hidroelectrolitice
- în porţiunea de început a ductului  lichid izoton, bogat în HCO3- în porţiunea finală a ductului : HCO3- se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl- 
 în sucul pancreatic :  HCO3- şi  Cl- (dacă debitul secretor este mic)
Enzimele pancreatice
Celule acinare
Proteaze

Inactive

Activate în intestin
Lipaze
Amilaze

Active
REGLAREA SECREŢIEI PANCREATICE
1) Reglarea nervoasă
•Inervaţia parasimpatică : nervul vag (X) ;
stimularea vagală   SP (direct şi prin secreţiei de gastrină)
•Inervaţia simpatică: nervii splahnici;
stimularea simpatică   SP
2) Reglarea umorală
Hormon
Loc de sinteză
Stimul
Efect
Secretină
mucoasa duoden
+jejun superior
contactul cu
HCl
hidrolatic
CCK
mucoasa duoden
+jejun superior
contactul cu
lipide, peptone
ecbolic
Gastrină
cel G din zona
antro-pilorică +
duoden
SP
VIP
muc. duoden
SP
Somatostatină
pancreas
SP
Glucagon
pancreas
SP
REGLAREA SECREŢIEI PANCREATICE
• Faza cefalică - (10-15%)
activarea eferenţelor vagale  eliberarea
enzimelor
• Faza gastrică
fără importanţă la om
• Faza intestinală - majoritatea secreţiei
CCK – efect ecbolic (enzimele)
secretina – efect hidrolatic ( HCO3-)
Colecistokinina
stomac
duoden
CCK
Celule I
Peptide
Amino acizi, H+
lipide
pancreas
Enzime
Secretina
lipide H+
Celule S
HCO3-
Secretina
SECREŢIA INTESTINALĂ
Intestinul subţire:
•
vili la nivelul mucoasei
•
cripte/glande Lieberkuhn între vili
•
“margine în perie” a celulelor epiteliale
SECREŢIA INTESTINALĂ: compoziţie
Proprietăţi:
cantitate: 3l/zi
pH = alcalin (8)
- în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate ≈ plasma
- în perioade digestive: suc intestinal pur, conţine 1g proteine/l
Compoziţie: - depinde de zonă:
• în duoden predomină glande BRUNNER  secretă mucus
• în restul intestinului subţire predomină glande
LIEBERKUHN  produc SI propriu-zis
Glande Lieberkuhn
Vil
Celule mucoase
Enterocite
(margine în perie)
(mucus)
Cel. endocrine
(hormoni: reglarea
locală)
Celule Paneth
(granule secretorii)
SECREŢIA INTESTINALĂ: compoziţie
ENZIME
 enterokinaza  activează tripsina şi chimotripsina

•
•
•
enzime proteolitice
erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp  AA
nucleaze  degradare polinucleotide  mononucleotide
nucleotidaze  degradare mononucleotide  nucleozid + acid
fosforic
• nucleozidaze  degradează nucleozide  pentoza + baza azotată
 enzime pentru glucide
• amilaza intestinală  det.hidroliza amidonului  maltoză
• dizaharidaze: maltaza  hidroliza maltozei  2 mol. glucoză
zaharaza  hidroliza zaharozei  glucoză + fructoză
lactaza  hidroliza lactozei  glucoză + galactoză
 enzime pentru lipide: lipaza intestinală  hidroliza trigliceride
(TG)
 AG + MG
Secreţia de mucus
Glande Brunner - mucoase
Protejează
duodenul de
aciditatea
chimului gastric
SNVPS + secreţia
SNVS - secreţia
Pancreas
Secreţia intestinală
Intestin subţire
Mucus/bicarbonat – protecţia mucoasei
Componenta hidroelectrolitică
reglare:
mec. Nervoase locale
mec. Hormonale (secretină, CCK) – rol minor
Intestin gros
Secretă mucus.
Secreţia hidroelectrolitică: reacţie de răspuns la stimuli
iritanţi.
Secreţia
intestinală NaCl
K+
K
Na, K,
2Cl
2Cl
ClSecretia
op
cl
Na+
Cl-
Na+
cAMP
K+
P
Na+
K+
netă
Na+
Na+
Celule
secretorii
Secreţia intestinală - enzime şi hormoni
Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie
Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală
Hormoni – secretaţi de celulele endocrine din mucoasă
Stimul: activare chemoreceptori de către componentele
din alimente
Stimulează secreţia la alte nivele:
Gastrina - duoden  stomac
Cholecistokinina – intestin subţire  pancreas
Secretina – intestin subţire  pancreas
REGLAREA SECRETIEI
INTESTINALE
• Reflexele locale = cele mai importante mecanisme de
reglare a secreţiei intestinului subţire (în special cele
iniţiate de stimului tactili sau iritanţi).
prezenţa chimului  declansarea secretiei intestinale
(volumul secretiei este d.p. cu volumul chimului)
Reglarea nervoasă
• - stimularea vagală creşte secreţia glandelor Brunner şi
probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.
Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP,
  secreţia intestinală
SECREŢIA BILIARĂ
-este produsă de hepatocit  bilă hepatică
-este eliminată în căile biliare  este depozitată şi concentrată în
vezica biliară  bilă veziculară
- este eliberată în duoden în perioadele digestive  bilă coledociană
Proprietăţi
Bilă hepatică
Bilă veziculară
Culoare
Vîscozitate
galbenă
fluidă
brună
vîscoasă
pH
Conţinut
alcalină
neutru/alcalină
mai concetrată
Secreţie
continuă
750ml/zi
depozitată 40-50
ml
SECREŢIA BILIARĂ
hepatocite
Epiteliu cuboid
Canaliculi biliari
Duct biliar