Transcript Prezentarea Codului GAEC si a cerintelor speciale de

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Direcţia Generală Politici Agricole și Strategii
Sandarde de mediu în Politica Agricolă Comună
”eco-condiționalitate”
”Life-CLEANWATER”
Bazinul hidrografic Bârlad,
13-14 noiembrie 2012
Eco-conditionalitate (1)
Definiție și relevanță
Eco-condiţionalitatea este un instrument al politicii agricole comune ce
condiţionează alocarea plăţilor pentru agricultori (plăţi directe, dezvoltare rurală,
măsuri de piaţă) de respectarea anumitor norme în materie de protecția mediului,
sănătate publică, sănătatea animalelor şi a plantelor, bunăstarea animalelor,
precum şi de menţinerea terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu.
Normele de eco-condiţionalitate vizează activitatea agricolă a fermierului şi
suprafeţele de teren pe care acesta le administrează şi se aplică pe toată suprafaţa
agricolă a exploataţiei, inclusiv pe terenurile neeligibile la plată şi pe cele care nu
sunt folosite în scopul producţiei.
Orice fermier care solicită plăți directe pe suprafaţă, plăţi de agromediu, sprijin
pentru zonele defavorizate, plăţi pentru prima împădurire a terenurilor agricole,
sprijin pentru sectorul vitivinicol, trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate în conformitate cu reglementările în vigoare.
Nerespectarea normelor de eco-condiţionalitate poate conduce la reducerea plăţilor
sau excluderea de la plată, în raport cu gravitatea, amploarea, persistenţa,
repetarea şi caracterul deliberat al nerespectării acestora.
Eco-conditionalitate (2)
Norme de eco-condiționalitate
În funcție de domeniul reglementării, obiectivele specifice și schemele de sprijin
pentru care se aplică, normele de eco-condiţionalitate sunt grupate astfel:
• Bune condiţii agricole şi de mediu (GAEC), inclusiv obligația menţinerii suprafeţei
de pajişti permanente.
• Cerinţe legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică,
sănătatea animalelor şi a plantelor, precum şi bunăstarea animalelor.
• Cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a
plantelor în cadrul plăților de agromediu din PNDR 2007-2013.
Legislație de bază
Regulamentul (CE) 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct
pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune (...) în special art. 4, 5, 6, 23 și 24.
Ordinul nr. 30/147/2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC) în
România.
Ordinul nr. 187/2155/42/2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR)
privind mediul şi identificarea/înregistrarea animalelor în România.
Ordinul nr. 161/2012 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile de sprijin pentru
zonele defavorizate și pentru agromediu din PNDR 2007-2013, precum și pentru
nerespectarea normelor de eco-condiţionalitate în cadrul plăților directe pe suprafață.
Eco-conditionalitate (3)
Informarea fermierilor
Informarea agricultorilor cu privire la normele de eco-condiţionalitate se realizează de
următoarele instituţii:
• Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA),
• Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP),
• Direcţiile pentru agricultură judeţene,
• Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală,
• alte structuri cu atribuţii de informare şi consultanţă agricolă din subordinea
MADR.
APIA și APDRP furnizează agricultorilor, prin intermediul mijloacelor de informare,
lista cu bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), cerințele legale în materie
de gestionare (SMR) și cerinţele minime pentru plățile de agromediu care trebuie
îndeplinite.
În acest scop sunt utilizate materiale de informare (ghiduri, pliante, broşuri,
afişe), materiale audio-video, website etc.
Eco-conditionalitate (4)
Controlul privind eco-condiționalitatea
Controlul respectării normelor de eco-condiţionalitate (administrativ şi pe teren) se
efectuează de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Garda Naţionala
de Mediu – organisme specializate de control. Activitatea de control este
coordonată de APIA .
Eşantionul (lista fermierilor) pentru controlul eco-condiţionalităţii reprezintă cel
puţin 1% din totalul cererilor depuse de fermieri în cadrul fiecărei scheme/măsuri
de sprijin şi este inclus în eşantionul pentru controlul privind eligibilitatea.
Selecţia eşantionului de control se efectuează prin analiză de risc şi în mod
aleatoriu, conform manualului de proceduri elaborat de APIA.
Sancţiuni
Nerespectarea de către agricultori a normelor de eco-condiţionalitate conduce la
reducerea plăților sau excluderea de la plată, în raport cu gravitatea,
amploarea, persistenţa, repetiţia şi caracterul deliberat al nerespectării
obligaţiilor, pentru una sau mai multe scheme/măsuri de sprijin şi pentru unul sau
mai mulţi ani, cu exceptia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor
excepţionale.
Scheme și măsuri de sprijin pentru care se aplică normele
de eco-condiționalitate
Pilonul I (plăți directe - FEGA)
• Schema de plată unică suprafață (SAPS).
• Plățile naționale directe complementare (PNDC): culturi în teren arabil; in
pentru fibră; cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr.
• Schema de plată separată zahăr.
• Schema de sprijin pentru orez în zonele defavoriz, altele decât zonele montane.
• Ajutor specific pentru vaca de lapte și vaca de carne din zonele defavorizate.
• Ajutor specific pentru calitatea produselor în agricultura ecologică.
Pilonul II (dezvoltare rurală - FEADR)
• Plăți compensatorii pentru dezvoltare rurală (Axa II din PNDR):
Măsura 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată"
Măsura 212 "Sprijin pentru zonele defavorizate, altele decât ZM“
Măsura 215 "Plăți pentru bunăstarea animalelor" (variantele 1-5
Măsura 221 ”Plăți pentru prima împădurire a terenurilor agricole”
Măsura 214 "Plăți de agro-mediu" (pachetele 1-7).
Măsuri de piaţă (FEGA)
• Sprijin pentru sectorul vitivinicol: restructurarea/reconversia plantaţiilor
viticole, defrişarea plantaţiilor viticole).
Bune condiții agricole și de mediu (GAEC)
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului (1)
GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul rabil rebuie să fie acoperit cu culturi de
toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa
arabilă totală a fermei.
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului (2)
GAEC 2. Lucrările solului pe terenul
arabil cu panta mai mare de 12%,
cultivat cu plante prăsitoare, inclusiv
semănatul, se efectuează de-a lungul
curbelor de nivel.
GAEC 3. Se menţin terasele existente
pe terenul agricol la data de 1 ianuarie
2007.
II. Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie
organică în sol
GAEC 4. Floarea soarelui nu se
cultivă pe acelaşi amplasament
mai mult de 2 ani consecutiv.
GAEC 5. Nu este permisă arderea
miriştilor şi a resturilor vegetale pe
terenul arabil.
III. Standarde pentru menţinerea structurii solului
GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate
excesivă a solului.
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a
terenurilor agricole (1)
GAEC 7. Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de
păşunat de 0,3 UVM/ha, sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an, evidenţiate în
registrul activităţilor desfăşurate pe pajiştile permanente, completat la zi,
conform modelului aprobat de APIA.
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a
terenurilor agricole (2)
GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente.
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a
terenurilor agricole (3)
GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de
pe terenurile agricole.
V. Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor (1)
GAEC 11. Respectarea prevederilor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în
agricultură.
V. Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor (2)
GAEC 12. Nu este permisă aplicarea îngrășămintelor de orice fel pe suprafeţele de
teren care se constituie în fâşii de protecţie în vecinătatea apelor de suprafață, a căror
lăţime minimă este de 1 m pe terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie de
până la 12% și de 3 m pe terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie mai mare
de 12%.
VI. Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente
Se menţine suprafaţa de pajişti permanente la nivel naţional, existentă la data de
1 ianuarie 2007 [Art. 6 (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009]
Obligaţia menţinerii suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional se
îndeplineşte prin păstrarea raportului dintre suprafaţa terenurilor destinate
pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă totală, declarate de fermieri în anul
2007, numit raport de referinţă.
Dacă valoarea raportului dintre suprafaţa destinată pajiştilor permanente şi
suprafaţa agricolă totală, calculată în anul de depunere a cererii de plată, numit
raport anual, scade cu mai mult de 10% din valoarea raportului de referinţă, se
instituie măsuri pentru reconstituirea suprafeţelor de pajişti permanente la nivel
de fermier, în conformitate cu art. 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009.
Calculul raportului de referinţă în perioada 2007– 2011
Specificare
Suprafaţa agricolă declarată At (ha)
Suprafaţa de păşuni declarată Pp (ha)
Pondere păşuni (% - Pp/At)
2011
2010
2009
2008
2007 (ref.)
9.769.906 9.631.098 9.706.945 9.394.140
9.411.557
2.389.817 1.899.414 2.030.704 2.011.191
2.029.603
24,46%
19,72%
20,92%
21,41%
21,57%
Evoluţia raportului dintre suprafaţa păşunilor permanente şi suprafaţa
agricolă totală declarată de fermieri (2007-2011)
120,00%
100,00%
80,00%
60,00%
40,00%
20,00% 21,57%
21,41%
20,92%
19,72%
24,46%
13%
0,00%
-20,00%
-0,75%
-3,01%
-8,58%
2007
(referinţă)
2008
2009
2010
2011
21,57%
21,41%
20,92%
19,72%
24,46%
Menținerea raportului Pp
100%
99,25%
96,99%
91,42%
113%
Diminuarea raportului Pp
x
-0,75%
-3,01%
-8,58%
13%
Pondere păşuni (Pp/At)
Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR)1
Domeniul mediu:
SMR 1. Conservarea păsărilor sălbatice
SMR 2. Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase
SMR 3. Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri
de epurare în agricultură
SMR 4. Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
SMR 5. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică
Domeniul sănătate publică, sănătatea animalelor și a plantelor:
SMR 6. Identificarea şi înregistrarea porcinelor
SMR 7. Identificarea şi înregistrarea bovinelor
SMR 8. Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovină şi caprină.
Pentru fiecare SMR sunt stabilite cerințe obligatorii pentru agricultori, în conformitate
cu prevederile legislației în vigoare, după cum urmează.
1
SMR 1 - Conservarea păsărilor sălbatice
Agricultorii care deţin terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor
naturale protejate sau în vecinătatea acestora au următoarele obligaţii:
1. să respecte planul de management şi regulamentul ariei protejate în ceea ce priveşte
utilizarea suprafeţelor de teren agricol şi regimul activităţilor agricole, astfel:
a) să utilizeze în mod raţional pajiştile prin cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele
şi cu efectivele de animale aprobate de administrația ariei;
b) să aplice practici tradiţionale de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor;
c) să practice modul de producţie ecologic de cultivare a terenului şi de creştere a animalelor;
2. să urmeze procedura evaluării de mediu pentru planuri sau proiecte, precum şi
procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ ariile.
3. să nu ucidă şi să nu captureze intenţionat, prin orice metodă, păsările sălbatice;
4. să nu deterioreze şi să nu distrugă cuiburile/ouăle aparținând păsărilor sălbatice;
5. să nu perturbe păsările, în special în perioadele de reproducere/creştere/migraţie;
6. să nu polueze și să nu
deterioreze prin acţiunile lor
habitatul păsărilor sălbatice.
SMR 2 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe
periculoase
Agricultorii care prin activitatea lor utilizează substanţe periculoase din Lista substanţelor
prioritare şi poluanţi specifici, prevăzută în anexa nr. 1 la Programul de măsuri
împotriva poluării cu substanţe chimice (HG nr. 351/2005), au următoarele obligaţii:
1. să nu evacueze direct sau indirect într-o resursă de apă substanţe periculoase
prevăzute în lista menționată, cu excepţia cazului în care deţine autorizaţia de
gospodărire a apelor. Substanţele periculoase sunt clasificate, astfel:
a) substanţe prioritare (lista 1);
b) familii şi grupe de substanţe de poluanţi specifici (lista 2);
c) substanţe susceptibile de a deveni subst. prioritare sau prioritar periculoase (tab. 3);
2. să solicite şi să obţină actele de reglementare
prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul
protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor, după
caz, pentru activităţile agricole pe care le
desfăşoară şi să respecte condiţiile stabilite de
acestea cu privire la depozitarea, manipularea,
utilizarea şi evacuarea în mediu sau într-o resursă
de apă a substanţelor periculoase.
SMR 3 - Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează
nămoluri de epurare în agricultură
Agricultorii care aplică nămoluri de epurare pe terenul agricol au următoarele obligaţii:
1. să utilizeze numai nămoluri tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de
către autoritatea locală pentru protecţia mediului;
2. să nu aplice nămoluri de epurare pe terenuri destinate păşunatului, pe terenuri
cultivate cu arbuşti fructiferi, pe terenuri destinate producţiei de legume și pe terenuri
ocupate de pomi fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării;
3. să nu aplice nămoluri de epurare pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
4. să aplice nămoluri de epurare numai în perioadele în care este posibil accesul
normal pe teren şi să asigure încorporarea nămolurilor în sol imediat după aplicare;
5. să anunţe autorităţile competente şi producătorul de nămol despre rotaţia culturilor
pe terenul în cauză;
6. să anunţe producătorul de nămol dacă
s-a răzgândit în privinţa utilizării nămolului,
înainte de a se realiza transportul acestuia.
SMR 4 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse
agricole (1)
Agricultorii care desfăşoară activităţi în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse
agricole au următoarele obligaţii:
a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale care să
permită scurgeri de efluenţi/dejecţii. Mărimea acestora trebuie să depăşească necesarul de
stocare a gunoiului de grajd;
b) să respecte perioadele în care aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol este
interzisă, potrivit calendarului de interdicţie prevăzut în Programl de acţiune
c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită din aplicarea
îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an;
d) să nu aplice îngrăşăminte organice pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în
exces sau pe terenuri îngheţate;
e) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu
panta de peste 12%, în condiţii meteo favorabile;
f) să nu aplice îngrăşăminte organice sau chimice pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile
agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă a căror lăţime minimă variază în funcţie de
panta terenului, astfel:
- 1 m pentru terenuri cu panta de până la 12%;
- 3 m pentru terenuri cu panta de peste 12%;
SMR 4 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse
agricole (2)
g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau chimice pe terenurile agricole situate în zonele de
protecţie sanitară şi hidrogeologică a captărilor de apă potabilă, instituite potrivit legislaţiei
în vigoare;
h) să urmeze un plan de fertilizare pentru fiecare tip de cultură, să distribuie uniform
îngrăşămintele pe terenul agricol şi să ţină o evidenţă a lucrărilor de fertilizare la nivelul
exploataţiei agricole.
Agricultorii care desfăşoară activităţi în afara zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi au
obligaţia să respecte prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, în ceea ce priveşte aplicarea îngrăşămintelor
organice sau chimice pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă şi în
zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică ale captărilor de apă potabilă, astfel cum sunt
stabilite la pct. 1 lit. f) şi g).
Dacă agricultorul are obligaţia obţinerii actelor de
reglementare în domeniul protecţiei mediului
şi/sau gospodăririi apelor pentru activităţile pe
care le desfăşoară, să solicite şi să obţină actele
de reglementare în domeniu şi să respecte
condiţiile stabilite de acestea cu privire la
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
din surse agricole.
SMR 5 - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră
sălbatică
Agricultorii care deţin terenuri şi care desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor naturale
protejate și în afara acestora au următoarele obligaţii:
1. să respecte planul de management şi regulamentul ariei protejate în ceea ce priveşte
utilizarea suprafeţelor de teren şi regimul activităţilor agricole (idem SMR 1);
2. să urmeze procedura evaluării de mediu şi procedura de autorizare;
3. să nu polueze, să nu deterioreze şi să nu distrugă habitatele naturale aparţinând
speciilor de faună şi floră sălbatică;
4. să nu captureze, să nu ucidă şi să nu vătămeze în nicio formă exemplarele de
animale sălbatice aflate în mediul lor natural;
5. să nu perturbe intenţionat animalele sălbatice în cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare și de migraţie (locurile de reproducere și de odihnă);
7. să nu deterioreze și să nu distrugă cuiburile/ouăle aparținând păsărilor sălbatice;
8. să nu recolteze flori şi
fructe, să nu culeagă,
să nu taie şi să nu distrugă
exemplarele de plante
sălbatice în habitatele lor
naturale.
Cerinţe minime relevante pentru plățile de agromediu (1)
Cod
Cerinţe minime
cerinţă
1
Este permisă utilizarea acelor produse de protecţie a plantelor care au fost
autorizate pentru vânzare şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare.
2
Persoanele care folosesc produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie calificate
(să aibă o atestare profesională).
3
Persoanele care folosesc produsele de protecţie a plantelor clasificate ca având
“toxicitate ridicată” sau ca “toxice” trebuie să fie înregistrate la serviciul special
din cadrul poliţiei judeţene din raza de activitate. De asemenea, trebuie să fie
înregistrate la unitatea fito-sanitară sau la inspectoratul pentru siguranţa muncii.
4
Folosirea produselor de protecţie a plantelor poate fi realizată doar pentru scopul
în care aceste produse au fost omologate și conform instrucţiunilor de utilizare.
5
Tratamentele cu produse de protecţie a plantelor nu sunt permise în zonele de
protecţie a apelor, în zonele de protecţie sanitară, zonele de protecţie ecologică,
precum şi în alte zone protejate stabilite de autorităţile competente.
6
Îngrăşămintele naturale aplicate nu pot conţine mai mult de 170 kg azot (N) ca
îngredient pur pe 1 ha de teren agricol/an.
7
Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea fertilizatorilor este
interzisă.
Cerinţe minime relevante pentru plățile de agromediu (2)
Cod
Cerinţe minime
cerinţă
8
Aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă trebuie realizată prin
încorporarea acestora în sol şi luarea în considerare a condiţiilor meteorologice.
9
Nici un tip de îngrăşământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe
terenuri cu apă în exces sau pe terenuri îngheţate.
10 Nu vor fi folosiţi fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu
următoarele indicaţii:
- fertilizator solid, nu mai aproape de 6 m de apă;
- fertilizator lichid, nu mai aproape de 30 m de apă.
11
12
13
14
15
În apropierea staţiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de
fertilizator la o distanţă mai mică de 100 m faţă de staţia de captare a apei.
Fermierii trebuie să se asigure că îngrăşămintele sunt distribuite uniform.
Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare.
Interzicerea folosirii fertilizatorilor neautorizaţi pentru vânzare.
Operatorii care produc produse ecologice au obligaţia de a-şi inregistra această
activitate şi de a se supune controlului unui organism de inspecţie şi certificare
aprobat în conformitate cu legislația în vigoare.
În vederea protejării speciilor de păsări migratoare este interzisă uciderea sau
capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată.
Vă mulțumesc!
Constantin DARIE
Direcțía Generală Politici Agricole și Strategii
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
București, Bd. Carol I, nr. 2-4
Tel./fax: 021 3072 435 / 021 23078 635
E-mail: [email protected]
Agricultura României
Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) în exploatații = 13,3 mil ha (55,9 % din suprafața
României), din care:
- 8,3 mil ha teren arabil (62,5 %);
- 4,5 mil ha pășuni și fânețe (33,8 %);
- 0,3 mil ha culturi permanente - vii și livezi (2,4 %);
- 0,2 mil ha grădini familiale (1,3 %).
Numărul exploatațiilor agricole = 3,856 mil, din care:
- 3,825 mil fără personalitate juridică (99,2 % din exploatații și 44% din SAU);
- 0,031 mil cu personalitate juridică (0,8 % din exploatații și 56 % din SAU);
Suprafața medie a unei exploatații agricole = 3,45 ha, față de media UE27 (12,6 ha).
Structura exploatațiilor agricole pe clase de mărime a SAU:
- exploatații între 1 și 10 ha (97,7 % din exploatații și 38,9 % din SAU)
- exploatații între 10 și 100 ha (1,9 % din exploatații și 2,4% din SAU)
- exploatații cu peste 100 ha (0,4 % din exploatații și 48,9 % din SAU).
Contribuția agriculturii la PIB = 6,5%, comparativ cu media UE27, de 1,7% .
Populația ocupată în agricultură = 25%, comparativ cu media UE27, de 4,7%.
44% din deținătorii de teren au peste 64 ani.
Sursa: INS, RGA 2010; ASR 2011; Comisia Națională de Prognoză.
Politica Agricolă Comună (PAC) 2007-2013
PILONUL I
PILONUL II
Politica de piaţă
Politica de dezvoltare rurală
Sprijin pentru venit
Bunuri publice
Producţia de alimente
Funcţia de mediu
FEADER
FEGA
1. Organizări comune de piaţă
Subvenţii pentru export
Sprijin de piaţă
2. Plăţi directe
Funcţia rurală
AXA 1 - Dezvoltarea și modernizarea
exploatațiilor agricole
AXA 2 - Îmbunătăţirea mediului şi a
spațiului rural
AXA 3 - Dezvoltarea economiei rurale şi
creşterea calităţiii vieţii în mediul rural
AXA Leader