Realizarea Plantaţiilor de Salcie Energetică- Considerente Tehnologice şi Economice

PERMIS DE APLICARE PENTRU UTILIZAREA NĂMOLULUI LA PLANTAŢII DE SALCIE ENERGETICĂ

BERNÁDT Zelma director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

Miercurea Ciuc, 13 octombrie 2012

Generalităţi

 

Nămolul este clasificat în mod oficial ca şi deşeu intră sub incidenţa reglementărilor referitoare la deşeuri In conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor politica acceptată este:

de a utiliza nămolul în mod benefic ori de câte ori este fezabil fie ca şi fertilizator organic pe terenuri, fie ca şi sursă de energie recuperată prin combustie 

Valorificarea prioritizează faţă de eliminare (depozitarea în depozite de deşeuri)!!!

Cadrul legal

  Reglementări ale UE:

Directiva Consiliului nr. 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole Directiva nr.2004/35/EC privind răspunderea de mediu Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa Decizia consiliului nr.2003/33/CE privind criteriile şi procedurile pentru acceptarea deşeurile la depozite

Reglementări naţionale:

Directiva nr. 2008/50/CE a

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nnr. 344/708 din 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările în vigoare - HG nr. 964 din 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificările şi completările în vigoare

Norme tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură



Pentru a diminua efectul poluant

al nămolului de epurare ce se va folosi în agricultură şi a putea valorifica elementele nutritive pe care le conţine , este necesa r ca: nămolul să fie tratat în mod corespunzător, să se aplice numai pe soluri pretabile, în dozele şi epocile stabilite, la un anumit sortiment de culturi recomandate să se asigure un control adecvat al calităţii elementelor de mediu.

nămoluri tratate - nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzător care să reducă în mod semnificativ puterea acestora de fermentare şi riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

Norme tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

Cantităţile sau dozele de nămol de epurare

ce pot fi

-

aplicate pe terenurile agricole

nu pot fi recomandate, întrucât ele trebuie să se calculeze în funcţie de :

conţinutul în metale grele al nămolului de epurar e conţinutul în metale grele al solului

.

Un alt factor care se ia în considerare la stabilirea dozelor este

necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate,

dar acest factor este relativ, deoarece creşterea excesivă a dozelor de nămol poate conduce la creşterea conţinutului solului şi plantelor în metale grele.

Valorile maxime admisibile pentru concentraţiile de metale grele în solurile pe care se aplică nămoluri (mg/kg de materie uscată într-o probă reprezentativă de sol cu un pH mai mare de 6,5) Parametrii Valorile limită __________________________________________  Cadmiu 3  Cupru 100  Nichel 50  Plumb 50  Zinc 300  Mercur 1  Crom 100

Se interzice utilizarea nămolurilor atunci când concentraţia unuia sau mai multor metale grele din sol depăşeşte aceste valori limită stabilite In cazul utilizării nămolurilor trebuie luate măsuri pentru ca aceste valori limită să nu fie depăşite

Concentraţiile maxime admisibile de metale grele din nămolurile destinate pentru utilizarea în agricultură

( mg/kg de materie uscată ) __________________________________________  Parametrii Valorile limită __________________________________________  Cadmiu 10   Cupru Nichel 500 100      Plumb Zinc Mercur Crom Cobalt 300 2.000

5 500 50   Arsen AOX (suma compuşilor 10 500   organohalogenaţi) PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) PCB (bifenili policloruraţi) 5 0,8

Alte cerinţe

  Pe terenurile agricole se pot aplica numai nămolurile al căror conţinut în elemente poluante limite.

nu depăşeşte aceste Cantităţile maxime anuale ale unor astfel de metale grele care pot fi introduse în soluri cu destinaţie agricolă pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an)  Parametrii Valorile limită __________________________________________  Cadmiu 0,15  Cupru 12  Nichel 3  Plumb 15   Zinc Mercur 30 0,1  Crom 12

Alte cerinţe

Pot fi utilizate

în agricultură numai nămolurile

tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare

de către agenţia locală de protecţie a mediului

pe baza studiului agrochimic

elaborat de Oficiul de Studii Pedologice şi special Agrochimice (OSPA) şi aprobat de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală .

În studiu trebuie să se prevadă : condiţiile pe care trebuie să le respecte producătorul şi utilizatorul nămolului pentru a se asigura protecţia mediului.

Alte cerinţe

 Producătorii de nămoluri trebuie să furnizeze utilizatorului de nămol, cu regularitate, informaţii privind disponibilul de nămol - caracteristicile nămolului, conform următorilor indicatori de caracterizare: - pH; umiditate; pierdere la calcinare; carbon organic total;  - azot, fosfor, potasiu; - cadmiu;  - crom;   - cupru; - mercur;  - nichel;  - plumb;  - zinc.

Alte cerinţe

- Criterii de evaluare a pretabilităţii solurilor la aplicarea nămolului -

Anterior aplicării nămolului terenul agricol trebuie evaluat din punct de vedere: al pretabilităţii sale al conformării cu prevederile OM 344/2004 şi cu alte legislaţii referitoare la protecţia resurselor de apă

-

Factorii ce trebuie luaţi în considerare la analiza pretabilităţii solului:

Amplasarea în interiorul sau în proximitatea zonelor cu surse de apa protejate sau vulnerabile.

Zonele Vulnerabile la Nitrati acoperă 58% din teritoriul Romaniei, in interiorul carora aplicarea de azot (inclusiv namol)

este limitata la 170 kg N/ha pe an.

Panta terenului

– riscul scurgerilor catre sursele de apa de suprafaţa; problemele de aplicare mecanica cresc o data cu creşterea pantei. Aplicarea de namol pe pante mai

mici de 15% este acceptabila Textura solului

– se evita solurile prea tari sau prea afânate

Permeabilitatea solului-

exclus cele cu permeabilitate extrem de mică sau foarte mare

Drenajul solului-

exclus cele foarte slab drenate, slab drenate, excesiv drenate, imperfect drenate

Pericol de eroziune la suprafaţă: -

exclus cele cu pericol mare, foarte mare

Adâncimea apei freatice: -

grosieră) exclus superficială, extrem de mică, foarte mică, (textură



Compoziţia chimica a solului –

pH ul şi concentraţiile în metale grele sunt factori limitativi conform OM 344/2004. Nămolul poate fi aplicat pe terenurile agricole cu pH>6.5 (constrangere care este mult mai stricta decat in alte tari). Exclus la pH < 5,5 şi la încărcare cu metale grele > 80%, respectiv la capacitate de schimb cationic extrem de mică, foarte mică, extrem de mare.



Tipul de cultura

– OM 344/2004 interzice folosirea nămolului la culturile de legume şi de fructe care cresc în arbuşti, la viţa de vie, pe paşuni şi restricţioneaza folosirea namolului in livezi (aplicare cu nu mai puţin de 10 luni înaintea primei recolte). Namolul poate fi aplicat la toate celelalte culturi.

Împrăştierea nămolului se face numai în perioadele în care sunt posibile accesul normal pe teren şi încorporarea nămolului în sol imediat după aplicare.

Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual

Sursa: Strategia naţională privind gestionarea nămolurilor în România- 2012

Sursa: Strategia naţională privind gestionarea nămolurilor în România- 2012

Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 – pe regiuni. Scenariu de baza

Sursa: Strategia naţională privind gestionarea nămolurilor în România- 2012

Obligaţiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor de nămoluri de epurare

 Producătorul de nămol are următoarele obligaţii: să identifice utilizatorul de nămol şi suprafeţele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care întrunesc condiţiile necesare utilizării nămolului, pe baza studiilor pedologice întocmite, la cererea producătorului, de către oficiile teritoriale de studii pedologice şi agrochimice; - să contacteze utilizatorul de nămol şi să evalueze posibilităţile de utilizare a nămolului.

-Pentru a obţine permisul de aplicare în baza autorizaţiei de funcţionare a staţiei de epurare, producătorul de nămol trebuie să trimită autorităţii teritoriale competente, cu cel puţin o lună înainte de perioada de împrăştiere, date specificate în OM 344 din 2004 să asigure transportul şi împrăştierea nămolului; să realizeze studiul agrochimic special de control şi monitoring al solului pe care s a aplicat nămolul.

Producătorul este responsabil de nămol pentru tot ceea ce înseamnă calitatea, cantitatea, transportul, împrăştierea nămolului pe suprafeţele agricole, precum şi pentru efectele acestuia asupra mediului şi sănătăţii omului după utilizare.

Obligaţiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor de nămoluri de epurare -2 Utilizatorii de nămoluri de epurare sunt obligaţi:

 a) să anunţe autorităţile competente şi producătorul de nămol despre rotaţia culturii;  b) să realizeze încorporarea nămolurilor în sol în aceeaşi zi în care s-a aplicat nămolul;  c) să anunţe producătorul de nămol dacă s-a răzgândit în privinţa utilizării nămolului, înainte de a se realiza transportul acestuia.

 În zonele de utilizare a nămolurilor se organizează sistemul de monitorizare a elementelor de mediu (sol, apă, plante), în completarea sistemului naţional.

Concluzii

 în principiu utilizarea nămolurilor tratate la plantaţiile de salcie energetică nu este interzisă

dacă sunt îndeplinite

condiţiile prevăzute prin OM nr.344/2004 cu privire la calitatea nămolului, la pretabilitatea terenului agricol, precum şi a cerinţelor prevăzute de legislaţia referitoare la protecţia resurselor de apă

însă Sunt necesare studii suplimentare privind: -



Variaţia conţinutului de metale grele în plante în urma utilizării nămolurilor (comparat cu conţinutul de substanţe a combustibililor) pentru a asigura că: poluanţii emişi prin gazele de ardere se vor încadra în prevederile O.M.nr.462/1993 Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei; Cenuşa rezultată în urma arderii nu este un deşeu periculos

V ă multumesc pentru atentie!