Aciditatea sucului gastric si a citricelor

Download Report

Transcript Aciditatea sucului gastric si a citricelor

A

CIDITATEA SUCULUI GASTRIC SI A CITRICELOR

-Proiect la chimie Elevi: Cojanu Stefania Radu Iulian Prof. coordonator: Leontescu Georgiana Clasa: a 11-a A Liceu: C. N. Ienachita Vacarescu

C

E ESTE P

H-

UL UNEI SUBSTANTE

?

pH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentra substan ț e, ț iei ionilor din solu pe baza ț ie. Prin no ț iunea de pH se exprimă cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei concentra ț iei ionilor numi ț i hidroniu H 3 O + . Pentru solu ț iile foarte diluate se consideră că pH-ul nu mai este egal cu concentra ț ia hidroniului, ci cu concentra ț ia molară a solu ț iei.

L

IMITE ALE P

H-

ULUI

0 ≤ pH ≤ 7 => pH acid | solu

ț ie acidă

pH = 7 => pH neutru | solu

ț ie neutră

7 ≤ pH ≤ 14 => pH bazic | solu

ț ie bazică

I

NDICATORI ACIDO

-

BAZICI

 Fenolftaleina - mediu neutru -incolor - mediu acid - incolor - mediu bazic - rosu carmin  Metiloranj - mediu neutru - oranj - mediu acid - rosu - mediu bazic - galben  Turnesol - mediu neutru - violet - mediu acid - rosu - mediu bazic - albastru

S

UCUL GASTRIC

 Sucul gastric este un lichid incolor, transparent, usor opalescent. Volumul: 1000 – 1500 ml pe 24 ore. Secretia scade in perioadele interdigestive iar noaptea este egala cu 0 (repaus secretor nocturn). pH-ul variaza: la adult: 1 – 1,5; la sugar: 5,5. Densitatea: 1,002 – 1,009 g/cm 3 .

C

OMPOZITIA SUCULUI GASTRIC

   Compozitia sucului gastric: 99% apa si 1% reziduu uscat (0,6% substante anorganice si 0,4% substante organice).

Substante organice ( 0,4 % )- enzime (pepsina, labfermentul), acid lactic, citric, mucine.

Substante anorganice (0,6 %) – HCl, cloruri de Na, K, fosfati de Ca, Mg, sulfocianuri etc.

A

CIDUL CLORHIDRIC

-

HCL

Se afla in concentratie de 1,8 – 2,5 g/1000 ml in sucul gastric din care 0,7 – 1,4 g in forma liberasi 1 g sub forma combinata. HCl + acid lactic + acid carbonic dau aciditatea totala a sucului gastric. HCl se secreta la nivelul celulelor oxintice ale glandelor gastrice

Rolurile HCl:

      - activează enzimele proteolitice din sucul gastric și crează un mediu optim pentru acțiunea acestora - coagulează proteinele, oligozaharidele şi trigliceridele, ajutând la fragmentarea lor grosieră (hidroliza acidă) - stimulează evacuarea gastrică - împiedică dezvoltarea germenilor introduși în stomac odată cu alimentele ingerate (sterilizându-le) - favorizează absorbţia Fe şi trecerea sa (în prezenţa vitaminei C) din forma Fe 3+ neabsorbabil, în Fe 2+ propriu absorbţiei duodenale - ajută la unirea vitaminei B 12 cu factorul intrinsec, care reprezintă un prim pas fundamental în procesul de absorbție al vitaminei

C

ITRICELE

Citricele (portocale, lamai, grapefruit, clementine si mandarine) se caracterizeaza prin pulpa lor suculenta si raportul energetic moderat pe care il ofera (32 kcall/100g pentru lamaie si o medie 45 kcal/ I00g pentru celalalte tipuri).

Glucidele sunt principalele componete energetice din citrice si anume : zaharosa, fructosa si glucoza.

Echilibrul dintre continutul de glucide si acizii organici naturali, in esenta acidul citric, defineste savoarea mai mult sau mai putin dulce al citricelor.

Astfel, lamaia, bogata in acid citric (5%) are un gust acru bine pronuntat, in timp ce clementinele, mai putin bogate in acid citric (0.8%), au un gust dulce.

C

ITRICELE

(2)   Citricele sunt o sursa apreciabila de calciu (intre 20 si 40 ml/ 100g), deci, o buna asimilare a calciului de catre organism este facilitata de raportul Ca/P (> 1), prezenta acidului citric si a vitaminei C.

Aportul de vitamina C (intre 40 si 80 mg/100 g), deosebit de stabil, este atuul major al citricelor

A

CIDUL CITRIC

Acidul citric este unul dintre cei mai răspândiți acizi în natură. Astfel se poate întâlni în plante, sau ca produs în urma proceselor metabolice ale glucidelor sau lipidelor (ciclul lui Krebs sau al lui Meyerhof-Parnas) în organismul animal din respirația tisulară sau în timpul sintezei aminoacizilor esențiali. Acidul citric se găsește în sucurile plantelor citrice, mere, pere, vișine, zmeură, coacăze, în conifere, ciuperci, foi de tutun, vin și chiar în lapte.

Acesta are efect negativ în doze mari, sca zand în alimente crescând însă incidența cariilor dentare .

pH-ul

A

CIDUL CITRIC IN BIOCHIMIE

Citratul, baza conjugată a acidului citric, este unul din seriile de compuși implicați în oxidarea fiziologică a grăsimilor, proteinelor, iar carbohidrații pentru dioxidul de carbon și apă. Această serie de reacții chimice este esențială pentru aproape toate reacțiile metabolice, și este sursa a două treimi de energie din alimentele derivate.

Seria de reacții este cunoscut sub diferite nume, printre care "ciclul acid citric", "ciclul Krebs" sau "Szent Györgyi - ciclul Krebs", și "Ciclul TCA". De asemenea, citratul este o componentă esențială a oaselor, contribuind la reglarea mărimii cristalelor de calciu.

C OMPOZITIA CHIMICA A CITRICELOR  Compozitia chimica a portocalei: apa – 87 g, proteine – 0,7 g, lipide – 0,2 g, glucide – 7,8 g, fibre alimentare – 1,6 g, fier – 0,2 mg, calciu – 49 mg, sodiu – 3 mg, potasiu – 200 mg, fosfor – 22 mg, zinc – 0,2 mg, vitamina B1 – 0,06 mg, B2 – 0,5 mg, C – 50 mg, E – 0,24 mg, acid folic, retinol, etc. Energie la 100 g: 34 kcal.

 Compozitie chimica a lamaiei : proteine, hidrati de carbon, acid citric, acid malic, citrat de Ca, citrat de Mg, saruri minerale (Na, K, Ca, Ph, Fe), oligoelemente Si, Mn, Cu, vitamina C, vitaminele A1, B1, B2, B3, D, E, PP. Coaja de lamaie contine un ulei volatil bogat in limonen, pinene, camfen, felandren, sesquiterpene, linalol, acetat de linalil, acetat de garanie, citronelol, citrol, aldehide.

 Compozitia chimica a grapefruit-ului (100 g fruct ):Apa 92.0%, Proteine 0.7%,Grasimi 0.1%, Minerale 0.2%, Carbohidrati 7.0%, Calciu 20 mg,Fosfor 20 mg, Fier 0.2 mg, Vitamina C 31 mg

E XPERIMENT : AFLAREA P H ULUI SUCULUI GASTRIC , A CITRICELOR ( LAMAIE , PORTOCALA , GRAPEFRUIT ) SI A SOLUTIEI DE HCL CU SUC DE CITRICE .

  1) 2) 3) 4)  Punem sucurile de citrice si acidul clorhidric in cate o eprubeta si cu ajutorul indicatorilor acido-bazici le aflam ph-ul fiecaruia. Vom observa ca valorile ph-ului sunt: Suc de lamaie: 2,4 Suc de portocala: 3,5 Suc de grapefruit: 3,0 Acid clorhidric:6-7 (va f adus in laborator la aceeasi valoare a sucului gastric) Adaugam peste acidul clorhidric din eprubeta, unul sau mai multe sucuri de citrice si aflam din nou ph-ul cu ajutorul indicatorilor acido-bazici. Desi ph-ul ar trebui sa cresca,acesta scade.NaOH (soda caustica) si bicarbonatul de sodiu neutralizeaza acidul clorhidric.

B

IBLIOGRAFIE

       http://www.srif.eu/fisiere/1924_JeUz_Ca%20in%2 0citrice.pdf

http://iubimsigatim.wordpress.com/tag/citrice/ http://citynews.ro/lifestyle-17/portocala-regina citricelor-42852 http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria alimentara/proiect-citrice-111938.html

http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/analiz a-sucului-gastric-si-analiza-bilei_1281 http://drcalinmarginean.blogspot.ro/2011/09/5 acizi-din-organismul-nostru.html

www.wikipedia.com

V

A MULTUMIM PENTRU ATENTIE

! 