Transcript Ph-ul si viata

 Notiuni generale despre pH
 Masurarea pH-ului
 Parte experimentala
 pH-ul si viata
 Aplicatii ale pH-ului
 Bibliografie
•Soren Peter Lauritz Sorensen
(1868 – 1939), biochimist danez,
profesor universitar la Copenhaga,
a efectuat cercetari in domeniul
chimiei fizice si al chimiei
organice.
•A studiat aminoacizii, proteinele,
enzimele si procesele fermentative.
•A studiat, pentru prima data,
concentratia ionilor de hidrogen si
a definit notiunea de pH in 1909.
 pH este prescurtarea de la ,,pondus
hydrogenii’’ (potential de hidrogen).
 pH-ul unei solutii se defineste ca
logaritmul zecimal cu semn schimbat
al concentratiei molare a ionilor de
hidroniu, H3O+
 pH = -lg[H3O+]
 Metoda colorimetrica: consta in introducerea hartiei
indicatoare in solutia al carui pH dorim sa-l aflam.
 O picatura de solutie cu pH
necunoscut coloreaza hartia ,
iar culoarea obtinuta se
compara cu o scala de culori
caracteristice pentru diferite
valori ale pH-ului.
EXPERIMENT
 cu soluţii de indicatori acido – bazici de culoare:
substanţe organice care pot exista în două forme, acid
– bază conjugată, forme deosebite prin culoare
(substanţele îşi schimbă culoarea în funcţie de pH-ul
soluţiei).
 -domeniul de pH în care are loc
schimbarea culorii indicatorului
se numeşte interval de viraj sau
domeniu de viraj.
• Metoda electromagnetica: consta
in utilizarea unui pH-metru si
se bazeaza pe utilizarea a doi electrozi:
un electrod de lucru si un electrod
de referinta.
• Exista variante de pH-metre
cu un singur electrod ce poate indeplini
ambele functii.
Nr. Crt.
Cercetarea
caracterul
ui acidobazic al
unor
substanţe
- Studiu de
caz-
Substanţa de cercetat
Caracterul acid, bazic, neutru
pH–ul
1.
Oţet (soluţie de acid acetic)
Acid
3
2.
Sodǎ causticǎ ( NaOH)
Bazǎ
13,5
3.
Şampon
Slab acid
5,5
4.
Sodǎ de rufe (Na2CO3)
Bazǎ
9
5.
Apǎ mineralǎ
Neutrǎ,slab acidǎ
6,5
6.
Saramurǎ (soluţie de sare)
Neutrǎ
7
7.
Coca-cola (bǎuturǎ acidulatǎ)
Acidǎ
2,5
8.
Acid clorhidric (HCl)
Acid
0,5
9.
Detergent „Ariel”
Bazǎ
9
10.
Lapte
Neutru, slab acid
6,5
11.
Apǎ de var (Ca(OH)2 )
Bazǎ
12,5
12.
Bere „Tuborg”
Acidǎ
4,5
13.
Apǎ distilatǎ
Neutrǎ
7
14.
Zeamǎ de lǎmâie
Acidǎ
2
 Sângele uman are pH-ul cuprins
între 7,38-7,52. Prin urmare el este
uşor bazic şi numai in aceste condiţii
celulele sângelui işi pot indeplini funcţiile lor.
 Dacǎ valoarea pH-ului sângelui nu se incadreazǎ în
intervalul amintit existǎ riscul morţii:
- prin comǎ, dacǎ pH-ul este mai mic de 7;
- prin tetanizare, dacǎ pH-ul este mai m are de 7,8
(contracţii puternice involuntare ale muşchilor).
Rinichiul este un organ cu rol foarte important în reglarea
pH-ului. pH-ul urinei are valori normale intre 4,5-8. Aceastǎ
„plajǎ” relativ largǎ a valorii pH-ului depinde de modul în
care rinichiul eliminǎ excesul de aciditate sau bazicitate din
sânge
(valoarea normalǎ a pH-ului urinei este
de 6,2).
pH-ul urinei variazǎ în funcţie de
alimentaţie:
- este acid, în cazul alimentaţiei bogate
 în carne;
- bazic, în cazul unui regim vegetarian.
• Saliva actioneaza ca un tampon neutralizand pH-ul acid al
cavitatii bucale si astfel impiedicand demineralizarea
smaltului .
• Folosirea gumei de mestecat dupa consumul de dulciuri
spre deosebire de clatirea cu apa, stimuleaza secretia
salivara, tamponeaza pH-ul.
 Stomacul este un organ care
prezinta secreţii foarte acide
(pH~1) valoarea aceasta scazutǎ
a pH-ului fiind legatǎ de
funcţiile sale digestive.
În timpul digestiei, alimentele
sunt prelucrate şi cu ajutorul bilei şi a sucului
pancreatic (pH≈1).
 Gastritele acute sunt boli inflamatorii ale mucoasei
gastrice cauzele lor fiind ingestia de alcool, băuturi
concentrate, substanţe toxice ca amoniacul, mercurul,
acidul sulfuric, sodă caustică, medicamente.
 Parul si pielea sunt si ele parti ale
organismului care au un pH
aproximativ 5,5 deci slab acide pentru a neutraliza
alcalinitatea introdusa de apa sau detergenti . Dacǎ
şamponul folosit este foarte acid (pH=1-2) pǎrul
devine fragil si fǎrǎ strǎlucire. Dacǎ pH-ul este unul
Daca pH-ul este unul bazic (8,5) acesta
dǎuneazǎ de asemenea pǎrului, acesta
devine fragil
 Pe langa marirea consumului de apa , yoga , meditatie
si orice combina respiratul adanc , relaxarea , mersul ,
ajuta la reducerea aciditatii si imbunatatirea balantei
pH-ului
Agricultura
 Fiecare specie vegetala se dezvolta intrun sol cu anumite caracteristici
 Multe boli ale plantelor se datoreaza
pH-ului din sol.
 pH-ul solului se poate imbunatati prin
adaos de var (creste bazicitatea) sau
adaos de humus (creste aciditatea).
Culoarea hortensiilor este influentata
de pH-ul solului. In mediu usor acid
aceste fori devin albastre, ele avand
intr-un sol normal culoarea roz.
 Industria cosmetica:
cremele, sampoanele si
sapunurile au pH = 4 –
5,5
 Industria
farmaceutica: aspirina
tamponata are pH = 8;
 Piscicultura
- Pestii prefera un pH=6,9;
- Un pH prea ridicat sau prea mic
produce iritatii ale pielii, diminuarea
culorii pestilor si scurtarea duratei
vietii.
- Printre cauzele scaderii pH-ului in
acvarii sau in bazine de crescatorii se
numara dioxidul de carbon dizolvat in
apa, sau acidul humic provenit din
descompunerea plantelor acvatice.
- Adaugarea bicarbonatului de sodiu
corecteaza pH-ul .
- In oceane, variatiile pH-ului la topirea
ghetarilor explica anumite migratii
sezoniere ale pestilor.
 Industria alimentara:
- berea se limpezeste la
pH = 5,1.
- Valoarea ph-ului trebuie
luata in considerare la
ambalarea branzeturilor
intrucat are o influenta
decisive asupra cresterii
microorganismelor si a
activitatii enzimatice , ambele raspunzatoare de maturarea
branzeturilor.
Industria chimica
 Valoarea pH-ului este un factor
decisiv pentru o mare varietate
de procese din industria
chimica : de la obtinerea
plasticului pana la
desulfurizarea gazului.
.
pH-ul este folosit la extragerea
celulozei in bai sulfitice . Valoarea pHului influenteaza umflarea fibrelor de
celuloza
 Bodea, M., Mihut, I., Turic, L., tipunov, V. “Aparate ectronice







pentru masurare si control”, Bucuresti, Editura Didactica si
pedagogica, 1985.
Luca, C. “PH-ul si aplicatiile lui”, bucuresti, Editura Tehnica,
1973.+
Marinoiu, V., Paraschiv, N. “Automatizarea proceselor
chimice” . Bucuresti, Editura Tehnica, 1992
Buletin de informare curenta-Oficiul de informare si
documentare pentru mediu, “ Protectia mediului “.
http://www.science-house.org/learn/inquiry/nature.html
http://www.exploringnature.org/db/detail.php?dbID=27&detID
=718
www.directindustry.com
www.radiometer-analytical.com
 Lefter Daniela
 Lupu Victor
 Resmerita Ruxanda
 Vasile Georgiana
INAPOI