Ph-ul si viata
Download
Report
Transcript Ph-ul si viata
Notiuni generale despre pH
Masurarea pH-ului
Parte experimentala
pH-ul si viata
Aplicatii ale pH-ului
Bibliografie
•Soren Peter Lauritz Sorensen
(1868 – 1939), biochimist danez,
profesor universitar la Copenhaga,
a efectuat cercetari in domeniul
chimiei fizice si al chimiei
organice.
•A studiat aminoacizii, proteinele,
enzimele si procesele fermentative.
•A studiat, pentru prima data,
concentratia ionilor de hidrogen si
a definit notiunea de pH in 1909.
pH este prescurtarea de la ,,pondus
hydrogenii’’ (potential de hidrogen).
pH-ul unei solutii se defineste ca
logaritmul zecimal cu semn schimbat
al concentratiei molare a ionilor de
hidroniu, H3O+
pH = -lg[H3O+]
Metoda colorimetrica: consta in introducerea hartiei
indicatoare in solutia al carui pH dorim sa-l aflam.
O picatura de solutie cu pH
necunoscut coloreaza hartia ,
iar culoarea obtinuta se
compara cu o scala de culori
caracteristice pentru diferite
valori ale pH-ului.
EXPERIMENT
cu soluţii de indicatori acido – bazici de culoare:
substanţe organice care pot exista în două forme, acid
– bază conjugată, forme deosebite prin culoare
(substanţele îşi schimbă culoarea în funcţie de pH-ul
soluţiei).
-domeniul de pH în care are loc
schimbarea culorii indicatorului
se numeşte interval de viraj sau
domeniu de viraj.
• Metoda electromagnetica: consta
in utilizarea unui pH-metru si
se bazeaza pe utilizarea a doi electrozi:
un electrod de lucru si un electrod
de referinta.
• Exista variante de pH-metre
cu un singur electrod ce poate indeplini
ambele functii.
Nr. Crt.
Cercetarea
caracterul
ui acidobazic al
unor
substanţe
- Studiu de
caz-
Substanţa de cercetat
Caracterul acid, bazic, neutru
pH–ul
1.
Oţet (soluţie de acid acetic)
Acid
3
2.
Sodǎ causticǎ ( NaOH)
Bazǎ
13,5
3.
Şampon
Slab acid
5,5
4.
Sodǎ de rufe (Na2CO3)
Bazǎ
9
5.
Apǎ mineralǎ
Neutrǎ,slab acidǎ
6,5
6.
Saramurǎ (soluţie de sare)
Neutrǎ
7
7.
Coca-cola (bǎuturǎ acidulatǎ)
Acidǎ
2,5
8.
Acid clorhidric (HCl)
Acid
0,5
9.
Detergent „Ariel”
Bazǎ
9
10.
Lapte
Neutru, slab acid
6,5
11.
Apǎ de var (Ca(OH)2 )
Bazǎ
12,5
12.
Bere „Tuborg”
Acidǎ
4,5
13.
Apǎ distilatǎ
Neutrǎ
7
14.
Zeamǎ de lǎmâie
Acidǎ
2
Sângele uman are pH-ul cuprins
între 7,38-7,52. Prin urmare el este
uşor bazic şi numai in aceste condiţii
celulele sângelui işi pot indeplini funcţiile lor.
Dacǎ valoarea pH-ului sângelui nu se incadreazǎ în
intervalul amintit existǎ riscul morţii:
- prin comǎ, dacǎ pH-ul este mai mic de 7;
- prin tetanizare, dacǎ pH-ul este mai m are de 7,8
(contracţii puternice involuntare ale muşchilor).
Rinichiul este un organ cu rol foarte important în reglarea
pH-ului. pH-ul urinei are valori normale intre 4,5-8. Aceastǎ
„plajǎ” relativ largǎ a valorii pH-ului depinde de modul în
care rinichiul eliminǎ excesul de aciditate sau bazicitate din
sânge
(valoarea normalǎ a pH-ului urinei este
de 6,2).
pH-ul urinei variazǎ în funcţie de
alimentaţie:
- este acid, în cazul alimentaţiei bogate
în carne;
- bazic, în cazul unui regim vegetarian.
• Saliva actioneaza ca un tampon neutralizand pH-ul acid al
cavitatii bucale si astfel impiedicand demineralizarea
smaltului .
• Folosirea gumei de mestecat dupa consumul de dulciuri
spre deosebire de clatirea cu apa, stimuleaza secretia
salivara, tamponeaza pH-ul.
Stomacul este un organ care
prezinta secreţii foarte acide
(pH~1) valoarea aceasta scazutǎ
a pH-ului fiind legatǎ de
funcţiile sale digestive.
În timpul digestiei, alimentele
sunt prelucrate şi cu ajutorul bilei şi a sucului
pancreatic (pH≈1).
Gastritele acute sunt boli inflamatorii ale mucoasei
gastrice cauzele lor fiind ingestia de alcool, băuturi
concentrate, substanţe toxice ca amoniacul, mercurul,
acidul sulfuric, sodă caustică, medicamente.
Parul si pielea sunt si ele parti ale
organismului care au un pH
aproximativ 5,5 deci slab acide pentru a neutraliza
alcalinitatea introdusa de apa sau detergenti . Dacǎ
şamponul folosit este foarte acid (pH=1-2) pǎrul
devine fragil si fǎrǎ strǎlucire. Dacǎ pH-ul este unul
Daca pH-ul este unul bazic (8,5) acesta
dǎuneazǎ de asemenea pǎrului, acesta
devine fragil
Pe langa marirea consumului de apa , yoga , meditatie
si orice combina respiratul adanc , relaxarea , mersul ,
ajuta la reducerea aciditatii si imbunatatirea balantei
pH-ului
Agricultura
Fiecare specie vegetala se dezvolta intrun sol cu anumite caracteristici
Multe boli ale plantelor se datoreaza
pH-ului din sol.
pH-ul solului se poate imbunatati prin
adaos de var (creste bazicitatea) sau
adaos de humus (creste aciditatea).
Culoarea hortensiilor este influentata
de pH-ul solului. In mediu usor acid
aceste fori devin albastre, ele avand
intr-un sol normal culoarea roz.
Industria cosmetica:
cremele, sampoanele si
sapunurile au pH = 4 –
5,5
Industria
farmaceutica: aspirina
tamponata are pH = 8;
Piscicultura
- Pestii prefera un pH=6,9;
- Un pH prea ridicat sau prea mic
produce iritatii ale pielii, diminuarea
culorii pestilor si scurtarea duratei
vietii.
- Printre cauzele scaderii pH-ului in
acvarii sau in bazine de crescatorii se
numara dioxidul de carbon dizolvat in
apa, sau acidul humic provenit din
descompunerea plantelor acvatice.
- Adaugarea bicarbonatului de sodiu
corecteaza pH-ul .
- In oceane, variatiile pH-ului la topirea
ghetarilor explica anumite migratii
sezoniere ale pestilor.
Industria alimentara:
- berea se limpezeste la
pH = 5,1.
- Valoarea ph-ului trebuie
luata in considerare la
ambalarea branzeturilor
intrucat are o influenta
decisive asupra cresterii
microorganismelor si a
activitatii enzimatice , ambele raspunzatoare de maturarea
branzeturilor.
Industria chimica
Valoarea pH-ului este un factor
decisiv pentru o mare varietate
de procese din industria
chimica : de la obtinerea
plasticului pana la
desulfurizarea gazului.
.
pH-ul este folosit la extragerea
celulozei in bai sulfitice . Valoarea pHului influenteaza umflarea fibrelor de
celuloza
Bodea, M., Mihut, I., Turic, L., tipunov, V. “Aparate ectronice
pentru masurare si control”, Bucuresti, Editura Didactica si
pedagogica, 1985.
Luca, C. “PH-ul si aplicatiile lui”, bucuresti, Editura Tehnica,
1973.+
Marinoiu, V., Paraschiv, N. “Automatizarea proceselor
chimice” . Bucuresti, Editura Tehnica, 1992
Buletin de informare curenta-Oficiul de informare si
documentare pentru mediu, “ Protectia mediului “.
http://www.science-house.org/learn/inquiry/nature.html
http://www.exploringnature.org/db/detail.php?dbID=27&detID
=718
www.directindustry.com
www.radiometer-analytical.com
Lefter Daniela
Lupu Victor
Resmerita Ruxanda
Vasile Georgiana
INAPOI