Transcript Presentation1-fractali 2 - cnamd

Motto:
Informatica nu
inseamna calcul.Calculul
este facut de masini de
calcul.Informaticii ii
apartine fantezia,
imaginatia, demonstratia.
Fractalii au fost introdusi in anul 1975 prin lucrarea
revolutionara a matematicianului francez Benoit Mandelbrot,' O teorie a
seriilor fractale' ce reuneste totodata diversele teorii dinaintea sa.
El este cel care a inventat cuvantul ,,fractal", de provenienta
latina(,,frângere"-a sparge in fragmente nenumarate).
Notiunea de fractal a aparut ca urmare a studiului vietii reale in
care informatia genetica continuta in nucleul unei celule se repeta la
diferite scari . Calculatorul perimte ca o anumita figura (de ex:un
segment) sa se transforme intr-o alta,formata din mai multe figuri
initiale (de ex: o linie franta)si fiecare figura obtinuta sa se transforme
in mod asemanator (aceste transformari necesita foarte multe calcule).
Aceste forme geometrice au fost considerate in trecut haotiice
sau ,,aberatii geometrice", iar multe dintre ele erau atat de complexe
incat necesitau calculatoare performante pentru a le vizualiza.Pe
parcurs, domenii stiintifice ca fizica,chimia,biologia sau meteorologia
descopereau elemente asemanatoare , care de multe ori contrazic
aparenta ,dar acestea depasesc cu mult cunostintele de matematica din
liceu.
Inainte de a va prezenta cateva exemple trebuie cunoscute
notiunile de baza pt a lucra in mod grafic.
Limbajul Pascal contine o serie de proceduri si
functii care permit realizarea unor aplicatii
grafice.Acestea sunt reunite un unitatea GRAPH ce se
gaseste in subcatalogul UNITS.
Pentru ca o imagine sa poata aparea pe ecran
calculatorul utilizeaza o placa video care difera in
functie de memoria video si alti parametrii.Pt a accesa
o placa video trebuie sa folosim anumite rutine
speciale specifice lor numite Driver-e.Limbajul Pascal
detine o colectie de astfel de component software si in
functie de placa ce a fost detectata de sistem se
incearca un driver sau altul. Aceste fisiere au extensia
“bgi “ .In continuare ne vom referi doar la driverul
VGA ( Video Graphics Array ) dezvoltat de firma
IBM.Driverul VGA poate lucre in mai multe moduri
insa vom prefer modul standard de inalta rezolutie
“VGAHI”( constanta de tip intreg) ce poate afisa
640x480 puncte in 16 culori.
Selectarea driver-ului si a modului de lucru se
face prin utilizarea procedurii initgraph. Aceasta
are 3 parametrii: gdriver (de tip integer) care
contine codul asociat drever-ului, gmode (de tip
integer) care retine modul de lucru si o variabila
de tip string, care arata calea catre unitatea
GRAPH.Forma generala a procedurii este:
initgraph(gdriver,gmode, ‘cale’); .
Primii doi parametrii sunt transmisi prin
referinta.
1)
Prin a solicita sa se identifice automat
placa grafica si corespunzator ei sa se incarce un
anumit driver si sa se selecteze modul de lucru
 procedure initg;
 begin
 gdriver:= detect;
 initgraph (gdriver,gmode, ‘c:\tp\bgi’);
 if graphresult <> 0 then
 begin

writeln (‘Tentativa esuata!”);

halt
 end
 end;
Constanta detect are valoarea 0 si se specifica
procedurii identificarea automata a driver-ului si a
modului de lucru.
2)
Prin indicarea cu ajutorul primilor 2
parametri ai unu driver si a unui mod de lucru
solicitate de progamator









griver:= VGA;
gmode:=VGAHI;
initgraph (gdriver,gmode, ‘c:\tp\bgi’);
if graphresult <> 0 then
begin
writeln (‘Tentativa esuata!”);
halt
end
end;
Tentativa de initializare grafica poate esua din
diverse motive, cum ar fi lipsa unitatii GRAPH,calea
indicate gresit etc.Testarea se realizeaza cu functia
intreaga graphresult care returneaza 0 in caz
afirmativ si o valoare diferita de 0 in caz contrar.
Triunghiul lui Sierpinski
Sita lui Sierpinski
Covorul lui
Sierpinski 1
Covorul lui
Sierpinski 2
Praful lui Cantor
Curba lui Koch




Un arbore binar este o multime finita de noduri
care este fie vida,fie reprezinta un arbore
ordonat in care fiecare nod are cel mult 2
descendenti.
Din definitie rezulta ca un arbore binar contine
cel mult doi sub-arbori binari(stang sau drept).Ei
se obtin deci prin suprimarea radacinii si a
muchiilor incidente cu aceasta.Oricare din ei
poate sa fie vid.Daca arborele binar este format
dintr-un singur nod,atunci ambii subarbori sunt
vizi.
Un nod fara descendenti se numeste nod terminal
sau frunza.
Un arbore binar in care fiecare nod care nu este
terminal are exact doi descendenti,se numeste
arbore binar complet
Se da un segment AB. Cu ajutorul lui se
construieste un arbore,asa cum se vede in figura de
mai jos:
Lungimea fiecarei ramuri este o treime din lungimea
initiala a segmentului .Fiecare latura se transforma in
mod asemanator.Se cere sa se vizualizeze figura astfel
rezultata ,dupa 1s transformari.
Pentru obtinerea ramurilor se procedeaza astfel:
 se considera punctul situat pe dreapta
determinata de segment si pentru care avem:
k= CA/CB=3 ; X=(X1-3*x2)/(1-3);
y=(y1-3*y2)/(1-3)=(3*y2-y1)/2;
 se roteste acest punct in jurul punctului B (x2,y2)
cu un unghi de π/4;
 se roteste punctul in jurul lui B cu unghiul
-π/4
In urma acestei rotatii se obtin coordonatele
punctelor care ,impreuna cu punctul B,determina
segmentele ce constituie ramurile arborelui.
Procedura desenez are ca parametri de
intrare coordonatele unui segment ,numarul de
transformari efectuate(n) si numarul de
transformari care trebuie efectuate (1s).In cazul
in care nu s-au efectuat toate transformarile ,se
treseaza segmentul (cu o culoare oarecare), se
calculeaza coordonatele punctelor care determina
ramurile si,pentru fiecare segment ,se reapeleaza
procedura.











uses graph,crt;
var gdriver,gmode,1s:integer
xmax,ymax:integer;
procedure initg;
....
procedure retplan (xc,yx,x1,y1:integer;x,y
:integer;unghi:real);
...
procedure desenez(x1 ,y1 x2,y2,n,ls:integer);
var x,y :integer;
begin
if n<=1s then
















begin
setcolor(1+random(15));
moveto(x1,y1);
lineto(x2,y2);
rotplan(x2,y2,(3*x2-x1) div 2, (3*y2-y1) div 2,x,y,pi?4);
desenez (x2,y2,x,y,n+1,1s);
end
end;
begin
randomize;
write ( ‘1s=’);readln(1s);
initg;
setbkcolor(white);
desenez (getmaxx div 2, getmaxy, getmaxx div 2,
getmaxy-250,1,1s);
readln
end.





Pentru evidenţa elevilor unei şcoli se defineşte un
arbore binar de căutare, în care fiecare nod va memora
numărul matricol, numele şi numărul de absenţe ale
unui elev. Căutarea în arbore se va face după numărul
matricol al elevilor. Scrieţi un program care, prin
intermediul unui meniu, selectează în mod repetat,
atâta timp cât utilizatorul doreşte acest lucru, una din
următoarele acţiuni:
adăugarea unui elev;
afişarea absenţelor pentru numărul matricol
minim;
afişarea absenţelor pentru numărul matricol
maxim;
modifică numărul de absenţe al unui elev pentru
care se cunoaşte numărul matricol;
afişează toţi elevii al căror nume începe cu litera
„B”.

program aplicatie;

type pnod=^nod;
nod=record

nr:integer;
nume:string;
abs:integer;
st, dr: pnod;
end;













var r:pnod; n,op: integer; num:string;
abs1:integer; exista:boolean;
procedure creare (var p:pnod;n:integer; num:string; abs1:integer);
{creeaza un nod al arborelui ce va contine un elev cu
numarul matricol n, numele num si nr. de absente abs1}
begin
if p<>nil then
begin

if n<p^.nr then creare(p^.st, n, num, abs1)

else
if n>p^.nr then creare(p^.dr, n, num, abs1)





else writeln(' elevul exista')
end else begin
new(p); p^.nr:=n;
p^.nume:=num;
p^.abs:=abs1;
p^.st:=nil;p^.dr:=nil;
end;




end;






















procedure SRD(p:pnod);
begin
if p<>nil then begin
SRD(p^.st);
writeln(' ',p^.nr,' ',p^.nume,' ',p^.abs);
SRD(p^.dr);
end;
end;
function min(p:pnod):integer;
{ cheia minima se gaseste in nodul cel mai
din stinga, pornind de la radacina}
begin
if p^.st<>nil then min:=min(p^.st)
else min:=p^.abs;
end;
function max(p:pnod):integer;
{cheia maxima se gaseste in nodul cel mai
din dreapta, pornind de la radacina}
begin
if p^.dr<>nil then max:=max(p^.dr)
else max:=p^.abs;
end;

procedure elevi_B(p:pnod);
{ afiseaza elevii care au numele incepind cu litera B}


begin

if p<>nil then begin

if (p^.nume[1]='B') then begin

exista:=true;

writeln(' ',p^.nr,' ',p^.nume,' ',p^.abs);

end;

elevi_B(p^.st); elevi_B(p^.dr);
end


end;

procedure modifica_abs(p:pnod;n:integer);
{ modifica nr. de absente pentru care

se cunoaste numarul matricol}




begin
if p<>nil then begin
if n<p^.nr then modifica_abs(p^.st, n)
else if n>p^.nr then

modifica_abs(p^.dr, n)

else begin


write(' absenta=');

readln(abs1);

p^.abs:=abs1;

end
end



else writeln(' Elevul cu numarul matricol ',n,' nu exista');
end;














begin
r:=nil;
repeat
writeln(' alegeti optiunea:');
writeln(' 1 - ADAUGAREA unui elev');
writeln(' 2 – Absente pentru matricol MINIM');
writeln(' 3 – Absente pentru matricol MAXIM');
writeln(' 4 - MODIFICA numarul de absente');
writeln(' 5 - ELEVII cu numele - B');
writeln(' 6 - LISTA tuturor elevilor');
writeln(' 0 - IESIRE');
writeln;
readln(op);
case op of

1:begin

write(' numar matricol= '); readln(n);

write(' nume elev= '); readln(num);

write(' numar absente= '); readln(abs1);

creare(r,n,num,abs1);

end;
2:begin writeln(' Valoarea absentei pentru matricol MINIM');

writeln(' min=',min(r));

end;

3: begin writeln(' Valoarea absentei pentru matricol MAXIM');

writeln(' max=',max(r));

end;

4: begin write(' numar matricol=');


readln(n);

modifica_abs(r,n);
end;

5:begin exista:=false;


elevi_B(r);

if not exista then

writeln(' nu exista elevi cu numele - B');
end;

6:begin writeln;


writeln(' lista tuturor elevilor');

SRD(r);
end;


end;

until op=0;

readln;

end.
CREMINE DENISA
Activitatea
Conţinut
Responsabil/Durata
1. Documentarea şi conceperea
machetei PPT
- căutarea de informaţii şi
planificarea conţinutului PPT
Calugar Andrei
Costea Anneliese
Cremine Denisa
2. Editare documente şi PPT
- completarea documentelor
- Verificarea corectitudinii
Calugar Andrei
Cremine Denisa
3. Grafică PPT şi pagina WIKI
- Identitatea grafică a
Costea Anneliese
proiectului: logo/imagini/video Cremine Denisa
4. Încărcarea fişierelor pe pagina - încărcarea paginilor prin
WIKI şi personalizarea paginii interfaţa WIKI
Costea Anneliese
5. Coordonator al echipei
Cremine Denisa
- împarte activităţile de lucru
- ajută membri echipei
Manuanual informatica intensiv Editura L&S
Soft
 http://cnamd.wikispaces.com
 www.google.ro (imagini)
 http://facultate.regielive.ro
 http://ro.wikipedia.org
