Echilibrul Ecologic

Echilibrul ecologic, de obicei acela ș i lucru cu echilibrul natural, reprezintă starea în care se află un ecosistem natural în care lantul trofic este corect echilibrat. Existen ț a echilibrului ecologic a fost constatată empiric încă din trecut, dar analizată ș i fundamentată teoretic în sec. XX, ca urmare a distrugerilor provocate de interven ț iile umane în lan ț ul trofic ș i de dezvoltarea unei ș tiin ț e a echilibrului natural al viului, ecologie. Ca urmare a dezechilibru ecologic provocat de ț ările industrializate atât pe teritoriul lor cât situa ț ii fiind necesară interven ț ș i pe teritoriul altor state s-a putut constata că natura nu dispune întotdeauna de mijloace pentru refacerea echilibrului ecologic, în foarte multe ia recuperatoare a omului.

Echilibrul ecologic, de obicei același

lucru

cu echilibrul natural reprezintă starea în care se af lă un ecosistem natural în care lantul trofic este corect echilibrat.

Incalzirea globala

   

Cresterea temperaturii medii in anii 1995 - 2005 față de media anilor 1940 - 1980.

Evoluția temperaturilor medii anuale și a mediilor pe cinci ani în epoca industrializării.

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor , constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.

[1]

Fenomene extreme Incalzirea globala ce este?

Ce este efectul de sera?

Cauzele Stratul de ozon ce este si unde e pozitionat Siun sidle de tornade inundatii si alunecari de teren

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

  Stratul de ozon sau ozonosfera este zona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din ozon. Acest strat con ț ine 90% din ozonul care se găse ș te în atmosferă ș i absoarbe 97%-99% din radia ț iile ultraviolete de frecven aproximativ 40 km altitudine.

ț ă înaltă. Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la Ozonul face parte dintre gazele care compun atmosfera : el ia na ș tere din oxigen, prin reac ț ii fotochimice provocate de radia la o altitudine foarte mare. ț iile solare. Pământul este înconjurat de un strat de ozon situat

  Stratul de ozon sau ozonosfera este zona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din ozon . Acest strat conține 90% din ozonul care se găsește în atmosferă și absoarbe 97%-99% din radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă. Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la aproximativ 40 km altitudine.

Ozonul face parte dintre gazele care compun atmosfera : el ia naștere din oxigen, prin reacții fotochimice provocate de radiațiile solare. Pământul este înconjurat de un strat de ozon situat la o altitudine foarte mare. Acest strat filtrează aproximativ două treimi din razele ultraviolete (UV) emise de Soare. Dacă toate razele ar ajunge pe Pământ, ar fi dăunătoare vieții de pe planetă. Stratul de ozon este situat în stratosferă, întinzându-se de la 15 la 50 de km, fiind însă cel mai concentrat la 20-25 km.

    Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radia ț iei reflectate de aceasta, care, în condi ț iile prezen ț ei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radia ț iei va fi reflectată înapoi spre suprafa ț ă.

Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.

Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a eviden ț ia contribu terestre prin modificarea permeabilită ț ț ia unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei ii atmosferei la radia ț iile solare reflectate de suprafa ț a terestră.

În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor a ș a cum le cunoa ș tem noi azi.

 Efectul principal al SFEREI este dat de o  mul?ime de discuri de apã aflate la aceea?i

 distan?ã de corpul central colector. Acest tip  de duzã produce particule fine de apã ce  ajutã la purificarea ?i rãcirea aerului în  spa?iul în care este montatã. SFERA in sine  constituie un element de arhitectura urbana  chiar si atunci cand nu este in functiune.



Cutremure, vulcani, avalanse. Toate acestea sunt catastrofe naturale produse de forte ale pamantului, cu care omenirea trebuie sa se lupte.

Cutremure Pe langa faptul ca influenteaza climatul, cutremurele distrug cladiri si devasteaza orase. Geologii considera ca nivelul in permanenta crestere al apei marilor va avea implicatii multiple, care s-ar putea dovedi chiar mai grave decat fenomenele meteorologice extreme. Greutatea suplimentara a milioane de kilometri cubi de apa risca sa aplice o presiune prea mare in punctele slabe ale scoartei Pamantului, denumita stiintific "litosfera".

 Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

 Seceta  Vulcanii  Avalansele

 Principala cauza a secetei este cantitatea insuficienta de ploaie, pe o perioada indelungata de timp. Lipsa ploii poate fi provocata de traseele pe care circula curentii de aer la nivel mondial, dar si de interventii ale omului.

 Prin vulcan se înțelege atât formația geologică de formă conică formată prin eruptia lavelor, cenușelor și gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât și deschizătura din scoarța terestră care emite rocă topită sau parțial topită (lava), cenușă și gaze



Cand ninge, zapada depusa ingheata si formeaza mai multe straturi succesive.

Avalansele se produc cand aceste straturi se desprind si se deplaseaza separat.

Unde se produc: In regiunile muntoase din intreaga lume Numar de aparitii pe an: Pana la l million Viteza: 30 – 160 km/h Viteza maxima: 400 km/h Victime: Aproximativ 100 morti pe an



Inundația

înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă  Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc diguri, baraje ș.a. Inundațiile (numite irigații) pot fi provocate și în mod voit pentru a iriga terenurile agricole

INUNDATII

    Inunda

ț

ia înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obi ș nuit cu apă. Cauza inunda ț iilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.

Inunda ț iile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor toren ț iale, topirii bru ș te a zăpezilor etc. Uneori, inunda ț iile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma ac etc.

ț iunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine Pentru prevenirea inunda ț iilor se construiesc diguri, baraje ș .a. Inunda ț iile (numite iriga ț ii) pot fi provocate ș i în mod voit pentru a iriga terenurile agricole. Tot inten ț ionat se provoacă inunda ț ii în amonte de baraje, pentru a construi lacuri de acumulare.



Alunecările de teren

sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.

Alunecari de teren

          Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.

Procesul de alunecare include trei faze: faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă (procese anteprag); alunecarea propriu-zisă (trecerea peste pragul geomorfologic); stabilizarea naturală (echilibrarea, procese postprag) În cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief se definește prin: râpa de desprindere, corpul alunecării, fruntea alunecării și suprafața de alunecare

 Tornada este o perturbatie atmosferica violenta, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului.

Atunci cand un curent de aer rece intalneste o masa umeda de aer cald iau nastere niste nori negri enormi (numiti cumulonimbus). Acesti nori genereaza o furtuna cu tunete, in care urca aerul mai cald, creand un curent puternic. In partea superioara a furtunii, vanturi puternice incep sa se invarta tot mai rapid, formand un vartej. Vartejul se roteste in spirale din ce in ce mai stranse, marindu-si viteza si inaltandu-se spre nori dupa care coboara si loveste pamantul cu violenta.

Uraganul

 

Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005, în timpul sezonului de uragane din Atlantic din acel an și care a cauzat distrugeri masive în Statele Unite ale Americii, pe coasta Golfului Mexic S-a format deasupra Insulelor Bahamas sudul Floridei cu o putere moderată, doar de categoria I pe scara Saffir-Simpson vieți omenești și inundații, după care a căpătat putere brusc, deasupra Golfului Mexic și devenind unul dintre cele mai puternice uragane înregistrate vreodată pe mare. Furtuna a slăbit înainte de a sosi a doua și a treia oară la țărm, atingând categoria 3 pe scara Saffir Simpson în dimineața zilei de 29 august în sud-estul statului Louisiana, respectiv la limita dintre statele Louisiana și Mississippi

.

și a traversat , cauzând câteva pierderi de