Transcript Lucian blaga- modernitate si orizont mitic

Metoda proiectului
Întrebarea
esenţială
· Cum ar fi fost lumea noastra fara poezia lui L. Blaga?
Întrebările unitatii de invatare
· Cum pot identifica particularitatiile liricii lui L.Blaga?
· Care sunt trasaturile specifice modernismului poeziei lui L. Blaga?
· Cum pot analiza un text la prima vedere?
Întrebări de continut
· In ce domenii ale cunoasterii s-a remarcat personalitatea lui Lucian Blaga?
· Care sunt conceptele filozofice din sistemul filozofic prezente in lirica sa?
· Care sunt temele si motivele poeziei blagiene?
· Care sunt trasaturile liricii blagiene?
· De ce poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica?
· În ce consta substratul filozofic al poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de
Lucian Blaga
· În ce consta modernismul poeziei blagiene?
Opreşte trecerea. Ştiu că unde
nu e moarte nu e nici iubire- ,
şi totuşi te rog: opreşte ,
Doamne, ceasornicul cu care ne
măsuri destrămarea”
“
Lucian Blaga este :
- singurul poet din literatura româna care şi-a creat un sistem
filozofic. Pentru a-i înţelege poezia trebuie sa-i cunoşti filozofia.
- un spirit contemplativ care vine în literatura noastră pe tradiţia
influenţei culturii germane, ca şi Eminescu, Ion Barbu şi Al.
Philippide. Are o înclinaţie spre metafizică, specifica Germaniei.
- un poet care iubeşte cosmosul, stelele
- un poet cu o voce foarte tristă, melancolic; sentimentul
blagian- tristeţea metafizică.
- poetul cel mai fără trup din literatura română, este bolnav de o
tristeţe metafizică, tristeţe a spiritului, o tristeţe fără leac, o
boală a îngerilor. G. Călinescu: În el curge sângele alb al lui
Rainer Maria Rilke (sugerează devitalizare, extirparea
biologicului).
Iubirea
ca mod de cunoaştere a universului,
 iubirea-pretext pentru moarte,
ars poetica,
tragismul condiţiei umane,
natura dionisiacă, păgână,
timpul,
satul mitic, eternizat,patriarhal,
demitizarea lumii şi a existenţei umane,
existenţa umană ,
viaţa, moartea
Lumina,
taina,
neliniştea metafizică,
 presimţirea morţii,
comuniunea omului cu universul,
ireversibilitatea timpului( marea trecere),
structura bipolară a omului şi a existenţei umane (dualitatea fiinţei
umane şi a existenţei),
 ruptura eu/ univers,
degradarea satului patriarchal,
 dorul de moarte,
 stelele,
lacrimile,
întunericul etc.

Poemele luminii ( 1919)
Vitalism,
dorinţa de contopire cu universal, cu cosmosul,
Iubirea -este un mod de comunicare cu universul,
 natura este personificată.In poezii intalnim o dragoste si o natură păgâne cu
o puternică viziune cosmică.
Trăsăturile fizice şi spiritual ale iubitei sunt reliefate prin atribute cosmice
( Vreau să joc!, Izvorul nopţii, Din părul tău); sentimental erotic este
prezentat metafizic, iubirea fiind pretext pentru moarte. Părul iubitei este ca
o noapte care îmbracă tot pământul, mâinile iubitei vor ţine poetului urna cu
cenuşa lui
( simbolul cenuşii – moartea).
Binele şi răul sunt în interdependenţă: lumina raiului provine de la flăcările
iadului, iar în fiinţa umană lumina şi păcatul sunt înfrăţite ( sugerează
dualitatea fiinţei umane),
Volumul este construit în jurul metaforei luminii ( Izvorul nopţii),
Poemele sunt pline de seninătate, linişte, neliniştea apare mai târziu odata
cu vol. Paşii profetului
Poemele sugerează: liniştea, tristeţea, frica de moarte, dragostea,
 Lumina simbolizează o parte din lumina divină, viaţa, cunoaşterea.
Se
schimbă atitudinea, atmosfera.
Reflexivitate, cugetare,
Natura este surprinsă vara, sub semnul zeului Pan, zeul
vegetaţiei, al naturii, elementul universului liric=panismul.
Zeul percepe natura sensorial, prin simţuri. În poezia
Moartea lui Pan apare ca un om bătrân şi orb care pipăie
corniţele mieilor.
Moartea lui Pan- moartea exultanţei, moartea trăirii
plenare, cosmice, exuberante a tinereţii. Zeului vegetaţiei îi
ia locul Zeul religiei creştine ( Isus ) care introduce în lume
noţiunea de păcat.
Prezintă
drumul în viaţă, trecerea vieţii,
Mottoul volumului: Opreşte trecerea.L. Blaga nu elogiază
trecerea, ea presupune efemeritate,
Sentimente: neliniştea tragică, accente triste, pesimiste,
depresive,
În acest volum , Blaga este un contemplativ, un reflexiv, simte că
s-a înstrăinat de lucruri, de natură şi că cerul îi e refuzat. Apare
ruptura dintre eul liric şi univers.
Natura îşi pierde inocenţa şi înfăţişarea paradisiacă, poetul se
simte înstrăinat de ea, de rădăcinile sale.
Numai copilăria, numai creatorul popular mai păstrează legătura
cu sensurile eterne. Doar universul mitic al satului este locul
eternităţii: Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Reflectă
lumea sub imperiul nopţii, somnul fiind un
simbol al morţii, al eliberării de materie.
Elogiază somnul, starea latent, atarea de
virtualitate ( Somnul).
Prin somn , omul se întoarce spre origini, la părinţi.
Omul vine dintr-un somn ancestral. Toată poezia lui
Lucian Blaga este o întoarcere înapoi .
Sugerează
amiaza vieţii, se simte influenţa folclorului.
Teme filozofice: teama de moarte, de nimic ( poezia Din
adânc), destinul uman( poezia Naştere), satul natal aflat sub
semnul morţii, al răului, al blestemului ( poezia Vrajă şi
blestem) etc.
 Satul şi oraşul sunt două simboluri, moduri sufleteşti, două
lumi diferite.
Satul românesc, în unele poezii este inundat de lumini de azur,
în alte poezii este degradat, smuls din matcă, deposedat de
sacru, de spiritualitate, transformat într-un spaţiu al morţii.
Se observă încercarea poetului de a găsi spiritualitatea satului
natal.
Poetul îşi găseşte alinarea în contactul cu spiritualitatea
spaţiului mioritic.
Simbolizează
îmtoarcerea la copilărie, la valorile satului
autohton.
Poetul a coborât din ceruri pe pământ, după ce s-a ciocnit
de porţile închise ale acestuia .Poeziile se caracterizează prin
calm, linişte, simplitate.
Motivul soarelui iberic, mediteranean ( Coasta soarelui)
Surprinde dorul pentru satul natal.
Titlurile poeziilor sunt neblagiene: Belşug, Ciocârlia.
Dedică versuri fetiţei sale, căreia îi arată frumuseţile ţării.
Se
observă împăcarea poetului cu universal
regăsit în puritatea lui primară.
Poeme pline de speranţă, de încredere în
germinaţie.
Înstrăinarea poetului de rosturile
fundamentale a fost învinsă şi timpul nou este
primit cu bucurie şi încredere.
Lucian Blaga – Trei feţe
Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu