Transcript Diencefalul sau creierul intermediar

DIENCEFALUL SAU
CREIERUL INTERMEDIAR
Dr. Boitor Luminita
Situat in prelungirea TC si a EC, este
alcatuit din mai multe mase de subst
nervoasa:
- talamus
- metatalamus
- epitalamus
- hipotalamus
TALAMUSUL:
- cea mai voluminoasa formatiune cenusie
din diencefal
- este constituit din mai multi nuclei , care
realizeaza conexiuni intre:
-nucleii bazali
-cerebel
-bulb
-maduva
-scoarta cerebrala.
- toate fb sensibilitatii ascendente fac
sinapsa direct cu neuronii talamici de releu
(al III lea neuron al caii)
- exceptie fac fb analizatorului olfactiv, care
nu au releu talamiuc si fb sensibilitatii
viscerale care ajung in thalamus dup ace
au facut sinapsa in hipotalamus.
- contine si neuronii de asociatie cu rol in
integrarea impulsurilor de la mai multi n
talamici.
METATALAMUSUL:
Este format din 2 perechi de corpi
geniculati, unii fiind statie de releu a caii
vizuale (laterali), iar altii o statie de releu
pt calea acustica (mediali)
EPITALAMUSUL
Este format din gld EPIFIZA si un
nucleu in care se inched reflexeleolfactivo-somatice (miscarile capului si
corpului legate de miros)
HIPOTALAMUSUL
Situate la baza diencefalului, sub thalamus
Este constituit din mai multi nuclei:
- anterior: ai caror neuroni secreta
hormone ce se depoziteaza in hipofiza
posterioara, cu rol in integrarea parasimptica
- posteriori: cu rol in integrarea
simptica
- mijlocii: care controleaza activitatea
secretorie a hipofizei anterioare, cu rol in
integrarea parasimptica
FUNCTIILE Hipotalamusului sunt extreme
de complexe:
- este un centru important pt unele reflexe
complexe comportamentale si emotionale
aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este
si un punct nodal intervenind in reglarea
functiilor vegetativeale organelor.
- intervine in termoreglare,
- aportul de alimente si lichide
- diureza
- functii sexuale
- somn
- anumite st emotionale (frica si furia)
Prin legatura dintre hipotalamus si
hipofiza se realizeaza controlul SN asupra
sist endocrine, intervenind astfel in
reglarea : circulatiei, respiratiei,
metabolismului energetic, echilibrul hidroelectrolitic
Este controlat de SC
GANGLIONII BAZALI
Sunt mase de subst. cenusie situate la
baza emisferelor cerebrale, deasupra si
lateral de thalamus
Primesc aferente de la unele campuri
corticale, thalamus si hipotalamus, precum
si de la nuclei mezencefalici (subst neagra,
nucleul rosu, subst reticulate)
Detin roluri importante


in reglarea motilitatii automate, stereotipe,
comandata de SC
participa la constituirea caii
extrapiramidale.
In conditii de miscare
-asigura repartitia adecvata
a impulsurilor pt
musculature
EMISFERELE CEREBRALE
Reprezinta cea mai voluminoasa parte a SNCului.
Sunt separate de fisura interemisferica
si legate in partea bazala prin formatiuni
de subst alba: corpul calos, trigonul
cerebral, comisurile albe anterioara si
posterioara.
Fiecare Emisfera cerebrala are 3 fete:
-convexa-externa
- mediala-interna
- bazala
Fetele sunt brazdate de santuri;
- unele adanci (lateralSylvius, central-Ronaldo, care delimiteaza
lobii-frontali, parietali, temporali,occipitali)
- unele superficiale -care
delimiteaza girusuri sau circumvolutiuni
cerebrale(precentral, postcentral,
hipocampic, Etc)
STRUCTURAL:
Sunt alcatuite din:
- substanta cenusie - la exterior formand scoarta cerebrala
- substanta alba - la interior alcatuita din fb. de asociatie, comisurale si
de proiectie
SCOARTA CEREBRALA:
Este segmental cel mai dezvoltat al SNC la
om.
La acest nivel ajung toate informatiile si
pleaca toate comenzile pt activitatea motorie
SC reprezinta segmental superior de
integrare al organismului ca un tot unitar in
echilibru dinamic cu mediul inconjurator.
Pe baza dezvoltarii filogenetice se imparte in:
- paleocortex si neocortex
PALEOCORTEXUL (lobul sau
sistemul limbic)
- este portiunea mai veche, constituit
din 2 str celulare-receptoare si efectoare.
Este constituit dintr-un inel de tesut
nervos care inconjoara hilul fiecarei
emisfere cerebrale.
ROLURILE PALEOCORTEXULUI:
1. zona de proiectie primara si de integrare a
aferentelor olfactive
2.centru de reglare a activitatii vegetative in
stransa corelatie cu hipotalamusul, cu care
constituie o unitate functionala
3.centrul unor miscari somatice legate de
actul alimentatiei:
- masticatie
- supt
- deglutitie
4. reglarea aportului alimentar, prin
controlul centrilor hipotalamici ai foamei si
satietatii
5. reglarea activitatii sexuale
6. mentinerea atentiei
7. coordonarea functiilor emotionale si a
comportamentului instinctual (frica, furie)
8. centrul unor reflexe conditionate mai simple
(de aparare la stimuli durerosi)
NEOCORTEXUL
Este portiunea cea mai recenta aparuta
filogenetic, reprezinta restul de tesut
cortical (fara sistem limbic)
Este f. dezvoltat la om, are 6 straturi
celulare.
S-a observat ca
- unele zone
corticale receptioneaza aferente senzitivosenzoriale - Neocortexul receptor
- altele controleaza
activitatea motorie voluntaraNeocortexul motor
- altele asociaza
aceste functii-Neocortexul de asociatie
Neocortexul
receptor
In girusul postcentral din lobul parietal se
afla aria somestezica I -se afla in zona in care
se proiecteaza fb talamice care conduc
impulsurile sensibilitatii cutanate si
proprioceptive constiente.
Proiectia senzitiva reprezinta un fel de omHOMUNCULUS SENZITIV-care are
componentele deformate din cauza ca
reprezentarea dif parti ale corpului nu este
proportionala cu suprafata ci cu importanta lor;
cele mai intinse reprezentari au zonele cu
sensibilitatea cea mai mare: buzele, limba,
mana, Etc.
Aria somestezica I este conectata
functional cu aria motorize invecinata,
astfel ca stimulrea ei produce in 20% din
cazuri rasp motorii, si invers
In peretele superior la santului lateral
s-a descris aria somestezica
secundara(II), unde se face proiectia
sensibilitatii protopatice

Sensibilitatile speciale se proiecteaza
astfel:
Sensibilitatea vizuala- in lobul occipital
Aria auditiva-in lobul temporal
Aria gustative-in aproprierea proiectiei
somestezice a fetei
Aria olfactiva-pe fata mediala a EC
Echilibrul-in partea posterioara a primei
circumvolutiuni temporale
Sensibilitatea viscerala –pe toata aria
somestezica

Neocortexul motor
Cuprinde ariile corticale de unde pornesc
axonii cailor motorii piramidale si unii axoni ai
cailor extrapiramidale
Aria motorize principala - se afla in peretele
anterior la santului central si portiunea adiacenta
a girului precentral, aici au originea aprox ¼ din
fb piramidale.
- controleaza
motilitatea voluntara rapida, precisa si
coordonata a musculaturii scheletice din partea
opusa a corpului.
Reprezentarea corticala a ariei motorii
pp este HOMUNCULUS MOTOR - la nivelul
caruia musculature implicate in efectuarea
unor miscari mai fine (musculatura mainii,
etc) este mult mai larg reprezentata
comparative cu musculature altor regiuni
(trunchi, mb inferior)

Neocortexul de asociatie
Este constituit din zone mai nou
aparute filogenetic, a caror excitare nu
produce manifestari sensitive sau motorii.
Exista 3 asemenea zone in creierul
uman: - prefrontala-cu functie vegetativa
- temporala
- parietooccipitala
 PROCESELE
CORTICALE
FUNDAMENTALE

Viata psihica umana este considerate a fi
rezultatul a 3 compartimente:
1.COMPARTIMENTUL DE CUNOASTERE:
- gandirea
- atentia
- orientarea
- invatarea
- memoria, etc
Cu ajutorul ac compartiment omul cunoaste
realitatea
2.COMPARTIMENTUL AFECTIV:
- trairile
- sentimentele
- emotiile
- pasiunile
3. COMPARTIMENTUL VOLITIONAL:
cuprinde totalitatea hotararilor:
- deciziilor
- perseverenta indeplinirii lor
La baza activitatii corticale stau
reflexele conditionate, datorita carora
omul se adapteaza permanent si adecvat
la conditiile mediului extern si intern.
REFELXELE CONDITIONATE –
STUDIATE DE PAVLOV
- reprezinta un important proces de invatare
- mecanismul elabirarii reflexului conditionat
ar consta in stabilirea unor conexiuni
functionale intre focare de excitatie
corticala corespunzatoare , excitantul
iradiind spre focarul mai puternic

SOMNUL;
Este starea fiziologica , periodica ,
reversibila, crt prin inactivitate somatica si
abolirea temporara a constientei, care poate fi
insa restabilita rapid si complet prin stimuli
adecvati.
Are durata variabila : in medie 7-8 ore /zi pt
adulti si 9-10ore/zi pt copii,
Alterneaza cu starea de veghe-realizand
ritmul nictemeral-controlat de arii
hipotalamice
Somnul fiziologic nu este un fenomen pasiv,
ci este o inhibitie active a SC
In timpul somnului se produc o serie de
modificari, astfel:
Scade frecventa cardiaca
Scade TA
Scade frecventa respiratiilor
Scade ventilatia pulmonara
Scade activitatea renala
Scade peristaltismul intestinal
Scade tonusul muscular
Scade secretia de adrenalina si
glucocorticoizi

Somnul este necesar pt mentinera
activitatii normale a SNC
INVATAREA SI MEMORIA
Reprezinta crt fundamentale ale SNC
INVATAREA:
MECANISMELE INVATARII SUNT:-conditionarea
clasica pavlovista -avand la baza un RC, este
tipul cel mai simplu si general de invatare
-conditionarea
operanta-cand printr-o activitate se obtine o
recompense sau se evita o pedeapsa
Substratul morphologic al invatarii nu este
inca stabilit

MEMORIA:
Este capacitatea SN de fixare,
conservare, recunoastere si evocare a
experientei umane.
Este un proces de reflectare selective,
active si inteligenta a experientei
acumulata anterior
S-a dovedit ca lobii frontali si temporali
au un rol important in proc. memoriei

Se diferentiaza 3 tipuri de memorie:
1. de retinere momentana - memoria are
durata de sec. sau minute (retinerea unui nr. de
telefon pana la formarea lui)
2. memoria de scurta durata: persista minute
sau ore
3. memoria de lunga durata –poate persista
toata viata
Mecanismele memoriei sunt insuficient explicate


MOTIVATIA;
Detine un rol important in memorarea,
repetarea si fixarea datelor
Centrii motivatiei sunt in sistemul limbic si
hipotalamus

SISTEMUL VEGETATIV
Este acea parte a SNC care
coordoneaza activitatea viscerala,
inconstienta.
Este format din 2 portiuni: - simpatic
- parasimpatic

SNV SIMPATIC:
Intervine permanent in mentinerea tonusului
arteriolar si al altor activitati vegetative.
Rolul sau important se evidentiaza in
speciale, in situtaii neobisnuite, periculoese,
cand pune in conditii optime pt “fuga sau lupta”
Extirparea totala a lantului simpatico permite
supravietuirea doar in conditiile unui mediu cu
constante putin variabile, dar nu mai poate fi
realizata adaptarea la conditii variabile, in special
la frig

SISTEMUL PARASIMPATIC;
Exercita actiuni mai discrete decat
sipmaticul, intervenind in reglarea
activitatii vegetative in conditii obisnuite
de viata

Pp efecte exercitate de SNV
Nr crt
ORGANUL INERVAT
1
M. radiari ai irisului
2
M. circulari ai irisului
3
M ciliari
4
Gld. lacrimale
SIMPATIC
PARASIMPATIC
Contractie urmata de dilatare
Contractie
Contractie-pt vedere la distanta
Contractie-pt vederea de aproape
Vsc
Vsd si secretie
Diminuarea secretiei
5
6
Bronhii
7
Cord si vase
8
Vsc
Vsd
Secretie de saliva vascoasa
Secretie apoasa abundenta
Bronhodilatator
Bronhoconstrictor
Cardioaccelerator
Cardiomederator
Vsd coronarelor
Vsc corinarelor
Scade tonusul si motilitatea
Creste tonusul si motilitatea
Constrictia sfgincterelor
Relaxarea sfgincterelor
Inhibitia secretiei
Stimularea secretiei
Gld salivare
Stomac si intestine
9
Pancreas
10
Vezica urinara
11
Vasele din tegument
13
Termoreglare
Creste secretiei endocrine si exocrine
Relaxeaza m vezical
Contracta m vezical
Contractia sfincterului vezical intern
Relaxarea sfincterului vezical intern
Vsc periferica
Vsc
Vsd
Termoliza
Termogeneza