Transcript Descarca
Program cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 INVESTESTE IN OAMENI!
Transport si monitorizare pentru pacientul politraumatizat
Cosmin Munteanu
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Elemente de management al pacientului politraumatizat
Principii de baza ale asistentei medicale de urgenta a pacientului politraumatizat Primum non nocere Daca pacientul are leziuni multiple, se va trata leziunea care pune imediat viata in pericol Tratamentul corespunzator nu trebuie intarziat pe motiv ca diagnosticul este incert Nu este necesara o anamneza amanuntita pentru a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient traumatizat
Ghidul recomandat pentru evaluarea initiala si managementul pacientului traumatizat ATLS
Obiective: Identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand prioritatile Stabilirea necesitatii efectuarii manevrelor de reanimare Principiu Evaluare continua, concomitenta cu resuscitarea Inceperea tratamentului inaintea stabilirii diagnosticului definitiv
Etape ATLS
Pregatirea
Evaluarea primara
Evaluarea secundara
Pregatirea
Comunicarea dintre departamentul de urgenta si echipa medicala din prespital Alertarea unui personal special instruit Pregatirea unui pat/paturi Pregatirea materialelor si echipamentelor necesare Protectia personalului: “ masuri de precautie universala” Alertarea personalului din compartimentele potential implicate
Evaluarea primara
Principiu
: identificarea şi managementul simultan al leziunilor ameninţătoare de viaţă
Etape
A. eliberarea şi protezarea căilor aeriene cu controlul coloanei cervicale B. evaluarea şi controlul respiraţiei C. evaluarea şi controlul circulaţiei D. status neurologic • E. expunerea adjuvanţi ai evaluării primare
Evaluarea secundara
Principiu: va fi efectuată când evaluarea primară este completă, resuscitarea a fost iniţiată, reevaluarea funcţiilor vitale a fost efectuată iar funcţiile vitale ale pacientului încep să revină la normal.
Etape:
1. istoricul traumei: AMPLE, mecanismul şi tipul traumei, factori agravanţi 2. examinare clinică completă “head to toe” 3. examinări paraclinice suplimentare
Principiu general de management al traumatismelor rapid letale şi potential letale
Pacient traumatizat sosit cu mijloace proprii reevaluare, monitorizare continuă si tratament adecvat Pacient traumatizat sosit cu SMU Evaluare primară Managementul leziunilor rapid letale Reevaluare primară Evaluare secundară sală operaţie Managementul leziunilor potenţial vitale Reevaluare secundara
Manevre specifice in asistenta pacientului traumatizat
Protectia personalulului Evaluarea primara si secundara Deschiderea cailor aeriene Adjuvanti ai cailor aeriene Imobilizarea coloanei cervicale Administrarea de oxigen si ventilatia Intubatia orotraheala si nazotraheala Instalarea unei linii periferice si centrale Instalarea uneo linii intraosoase Administrarea de fluide i.v./i.o.
Manevre specifice in asistenta pacientului traumatizat
Cricotiroidotomia Toracenteza, drenajul toracic Pericardiocenteza Instalarea unei linii venoase centrale Tehnici de imobilizare a membrelor si coloanei vertebrale Drenajul peritoneal Montarea unei sonde nazo-gastrice si urinare Anestezia locala, sutura plagilor
Elemente de management al pacientilor cu TCC
Tipuri de leziuni
A. Plagi, escoriatii, contuzii de scalp B. Fracturi craniene C. Leziuni cerebrale
Difuze: contuzia leziunea axonala difuza edemul cerebral Focale: hemoragii intracraniene dilacerari cerebrale
Cauze de deces prin TCC
Hemoragia externa Depresie respiratorie/cardiaca: datorita compresiei trunchiului cerebral Reducerea presiunii de perfuzie cerebrala datorita HIC, prin: - efectul de masa - edemul cerebral difuz
Evaluarea clinica a pacientului cu TCC
Date anamnestice Evaluarea nivelului de constienta si GCS Interpretarea semnelor vitale Examenul obiectiv
Interpretarea semnelor vitale
Semnele de soc: hipotensiunea si tahicardia apar rar in TCC Bradicardia si hipotensiunea arteriala: pot fi cauzate de un reflex Cushig secundar unei hipertensiuni intracraniene Tahicardia si hipotesiunea arteriala aparute brusc: semn de iminenta de angajare Bradipnea: semn precoce de HIC Respiratia Cheyne – Stokes sau respiratia central neurogena: leziune de trunchi cerebral
Clasificarea TCC
Minor – GCS = 13-15 Mediu – GCS = 9-12 Sever – GCS ≤ 8
Impedimente in stabilirea GCS
Leziuni orbitale Leziuni ale membrelor Copii care nu vorbesc AVC in antecedente Se vor lua in considerare oricare dintre factorii de mai sus care pot modifica GCS
Semne obiective care sugereaza existenta unui proces expansiv intracranian
Comă & midriază fixă unilateral Slăbiciune lateralizată a extremităţilor “Poziţii deosebite” (in special dacă există asimetrie) –
Decorticare
–
Decerebrare
UPU – management pacient neurochirurgical grav 1. Reevaluare primară: ABCDE – IOT (RSI) dacă nu a fost efectuat sau starea pacientului s-a deteriorat – – – PaO2 > 60mmHg si evitarea hipocapniei TAM > 80-90mmHg Monitorizarea permanenta a functiilor vitale 2. Reevaluare secundară – Factori de risc, mecanism producere – Analgezie – Efectuare CT precoce –
Consult neurochirurgical cat mai rapid posibil si reevaluare seriata la nevoie
– – – –
Evaluarea secundara pentru depistarea altor leziuni Recoltarea de probe biologice Tratamentul HIC Interventie chirurgicala sau internare ATI
TCC - Sumar
ABC Evaluarea starii de constienta, GCS Se decid investigatiile imagistice Clasificarea tipului si severitatii Decizia de consult NCH, transfer, internare sau eliberare la domiciliu Urmarire prin ambulator sau medic de familie daca este necesar
Elemente de management a pacientilor cu traumatism vertebro-medular
Traumatisme cervicale - examinare ABC cu imobilizare riguroasa a gatului Se desface colierul cervical (mentinand imobilizarea manuala) si se examineaza regiunea cervicala in intregime Semne clinice de suspiciune de leziune de coloana Se efectueaza examenul neurologic Semne clinice specifice
Traumatisme cervicale-examen neurologic Activitatea motorie Tulburãri ale sensibilitãţii Modificarea reflexelor Disfuncţii autonome Tonusul sfincterului anal
Semne clinice specifice Areflexie flască Respiraţie diafragmaticã Rãspuns la durere doar în zona supraclavicularã Rãspuns motor limitat la flexia antebraţului Priapism Şoc neurogen
Tratamentul fracturilor cervicale si leziunilo spinale Imobilizare cu guler cervical Se evitã tracţiunea sau compresia Se efectueazã radiografii ale restului coloanei (toracică şi lombară) dacã există tulburãri senzoriale Se administreazã fluide i.v. şi agenţi vasopresori alfa agonişti în cazul şocului neurogen Antibiotice în cazul fracturilor deschise Consult/internare NCH, ortopedie Steroizi în doze mari
Complicatii precoce ale leziunilor spinale Hipoventilaţie ce duce la pneumonie Vărsături cu aspiraţie datoritã imobilizãrii coloanei vertebrale cervicale Durere datorată presiunii Disreflexie autonomã
Leziuni posibile de stragulare sau spanzurare cãile aeriene compromise de hematom fracturã de coloanã cervicalã trombozã carotidianã fracturã laringianã edem cerebral / HIC paralizia corzilor vocale
Rezumat
Trebuie luată în considerare posibilitatea unei leziuni cervicale şi imobilizat gâtul în cadrul evaluãrii primare Se decide dacă sunt necesare radiografii Se începe administrarea steroizilor i.v. în caz de suspiciune de leziune spinalã Se decide dacã sunt necesare alte consulturi de specialitate sau de transfer