Strategii pentru dezvoltarea competentelor de lectura la

Download Report

Transcript Strategii pentru dezvoltarea competentelor de lectura la

Strategii didactice pentru
dezvoltarea competenţelor de
lectură la ciclul primar
Metode şi tehnici
pentru
dezvoltarea cititului fluent şi
conştient
Obiectivul lecturii
consolidarea
deprinderilor de citire
corectă, fluentă,
conştientă şi expresivă
Dezvoltarea cititului fluent
•
Fluenţa înseamnă citire aparent lipsită
de efort, cu expresivitate şi inflexiuni
relevante ale vocii.
• Fluenţa poate fi dezvoltată prin instruire
directă, folosind cititul repetat sau prin
incorporarea cititului repetat într-un
context care este interesant şi are sens.
Metodele şi tehnicile didactice
aplicabile în scopul dezvoltării
fluenţei
•
•
•
•
•
Cititul repetat
Citirea în gând
Cititul cu un coleg
Teatrul cititorilor
Cititul în cor şi repetarea
Cititul repetat
•
Cercetările arată că citirea aceluiaşi material
din nou şi din nou conduce nu doar la
îmbunătăţirea cititului acelui text, dar cititul fluent
se poate transfera şi la alte texte.
• Pentru a fi eficientă, metoda presupune
alegerea unor texte la nivelul de instruire al
elevilor ( să conţină între 90- 96% cuvinte
pe care elevii să le recunoască, să fie intere• sante şi cu sens, dar nu prea uşor predictibile ).
Citirea în gând
• Fiecare elev îşi alege ce să citească
( reviste, cărţi de poveşti, poezii,
enciclopedii).
• Învăţătorul face acelaşi lucru- citeşte.
• După o sesiune de 15- 20 minute de citire
în gând, urmează o discuţie cu elevii, care
fac un scurt rezumat oral a ceea ce au citit
şi recomandă şi altora.
• Se notează ceea ce au citit copiii.
Cititul cu un coleg
•
Elevii sunt împărţiţi pe nivele de lectură
şi se fac perechi: un cititor fluent cu un
cititor mai puţin fluent.
• Câte doi, citesc pe rând paragrafe ale
aceluiaşi text.
Teatrul cititorilor ( citirea pe roluri)
•
Reprezintă transformarea în lucruri
spuse a textului scris.
• Este o modalitate naturală de a promova
fluenţa pentru că elevii exersează cititul
fluent fără să-şi dea seama că fac acest
lucru.
• Elevii câştigă încredere pentru a vorbi în
public.
Teatrul cititorilor
•
Pentru această activitate, avem nevoie
de o piesă scurtă sau un basm transcris.
• Textul ar trebui să fie destul de scurt
pentru a fi citit în 10- 15 minute şi să aibă
dialog mult pentru ca fiecare actor să aibă
ceva de spus.
Paşii care trebuie urmaţi:
• Învăţătorul parcurge textul şi îl împarte în părţi pe care le
pot spune copii diferiţi.
• Se solicită voluntari pentru diferitele părţi şi se împarte
câte un exemplar din text.
• Învăţătorul citeşte cu voce tare textul pentru ca elevii să
îl audă citit fluent.
• Elevii vor citi în ecou părţile textului( învăţătorul citeşte o
secţiune, apoi elevii citesc acea secţiune).
• Elevii desemnaţi vor citi diferitele părţi ale textului.
• Dacă nu sunt suficiente părţi pentru fiecare,
unii elevi vor fi spectatori.
• Se poate înviora atmosfera cu elemente
de costumaţie şi decor.
• Elevii vor folosi gesturi pentru a-şi
acompania textul şi pot reacţiona la ce au
spus alte personaje prin limbaj corporal.
• Se exersează citirea scenei respective de
mai multe ori pentru a deveni mai fluenţi.
Cititul în cor şi repetarea
•
Citirea în cor a unei poezii este o
modalitate naturală de a dezvolta fluenţa.
• Poeziile sunt menite să fie citite/ recitate
cu voce tare.
• Cititul în cor al unor poezii poate fi
distractiv pentru că elevii vor explora
potenţialul dramatic al poeziei şi al vocilor
proprii.
Poezii citite în cor
•
Scopul pentru care cerem elevilor să
citească în cor este cel de a le menţine
vocile animate, nu tărăgănate.
• Copiii vor învăţa să se concentreze pe
sunete dacă sunt provocaţi să pronunţe
astfel încât poezia să sune într-un anume
fel.
Poezii dialogate
•
Multe poezii pot fi împărţite între două
voci.
• Ideea este ca poezia să menţină ritmul.
• Perechi de copii pot exersa poezia până
când o pot recita lin.
• Se poate bate ritmul pentru a mări
efectul dramatic.
Poezii în canon
•
Unele texte sună foarte bine când le
spunem cu grupuri mici care repetă
acelaşi vers, dar încep la intervale diferite.
Cititul în cor şi repetarea
•
Se pot utiliza variaţiuni la fel ca în
muzică: tare, uşor, uşor spre tare, tare
trecând spre uşor, cu silabe punctate, cu
silabe care se unesc, cu intonaţie care
urcă sau coboară etc.
• Se poate varia numărul de vorbitori
pentru fiecare parte a poeziei ( unison,
solo, duet, grup).
Strategii de comprehensiune
•
•
•
•
•
•
•
•
Activitatea dirijată de lectură
Procedura recăutării
Predarea reciprocă
Citirea şi rezumatul în perechi
Utilizarea întrebărilor de ordine superioară
Dramatizarea
Metoda contrastelor/comparaţiilor
Atelierul de lectură
Activitatea dirijată de lectură
• Este o strategie care ghidează citirea în
gând, urmată de întrebari de înţelegere a
conţinutului.
• Învăţătorul adresează o întrebare, iar elevii
citesc textul pentru a afla răspunsul.
• Apoi discută răspunsul cu grupul.
• Metoda se centrează pe comprehensiune
şi poate fi folosită atât cu texte narative cât
şi informaţionale.
Ce urmăreşte metoda?
•
•
•
•
•
•
Să sprijine înţelegerea cu întrebări care
preced cititul în gând.
Dezvoltă capacitatea elevului de a răspunde la
întrebări.
Subliniază predicţia/anticiparea ca un aspect
important al citirii în care copiii folosesc.
cunostinţele lor anterioare şi gândirea critică
pentru a genera noi cunoştinte şi idei.
Permite învăţătorului să introducă elemente de
literatură cum ar fi structura acţiunii şi
caracterizarea personajelor.
Serveşte ca model pentru copii pentru
a citi mai multe texte singuri, independent.
Paşii metodei
• Trecerea rapidă prin text – se citeşte titlul textului, se
discută despre subiectul care va fi abordat în text şi
pentru a-i încuraja să formuleze întrebări despre ceea ce
urmează a fi citit.
• Termeni în avans - se aleg 6-10 cuvinte din text şi se
cere elevilor să facă anticipări pe baza acelor termeni.
• Organizator verbal – se oferă o scurtă prezentare a
subiectului despre care urmeaza sa citească, după care
elevii vor formula întrebări la care se pot aştepta să
primească răspuns în urma citirii textului.
• Segmentarea textului în cinci părţi şi pregătirea
întrebărilor pentru fiecare parte.
• Întrebările se vor referi la cele mai importante părţi ale
textului în ordinea în care acestea sunt prezentate.
Întrebări (cerinţe)
• Citiţi pentru a afla care sunt personajele şi unde
are loc întâmplarea.
• Citiţi mai departe pentru a afla cum sunt
personajele.
• Citiţi pentru a afla care este problema principală
cu care se confruntă personajul principal.
• Citiţi pentru a afla ce face personajul pentru a
rezolva problema.
• Citiţi pentru a afla sfârşitul povestirii.
• Cum se compară situaţia de la începutul
povestirii cu cea de la sfârşit?
• Întrebările se adresează înainte ca elevii
să citească fiecare fragment.
• Elevii citesc în linişte, iar după ce termină
de citit o parte, vor spune ce răspunsuri au
găsit, citind cu voce tare pasajul care vine
în sprijinul răspunsului găsit.
• În final, se va efectua o activitate prin care
elevii vor explora sensurile textului. Pot
dramatiza o parte sau pot numi partea lor
preferată sau pot răspunde la întrebări
despre aceste părţi.
Predarea reciprocă
•
•
•
•
•
Este o formă de învăţare prin cooperare, în care, pe
lângă practica celor patru strategii de lectură: predicţia,
interogarea, clarificarea şi rezumatul, elevii învaţă
despre interdependenţa pozitivă şi dezvoltă abilităţi
interpersonale.
Practic, elevii preiau rolul învăţătorului, pe rând şi :
rezumă ceea ce au citit, gândesc o întrebare pe
marginea textului şi cere celorlalţi elevi să răspundă,
clarifică probleme sau conduce discuţii pentru
clarificarea lor.
Într-un fel, elevii devin ucenici cognitivi, deoarece
folosesc modelul învăţătorului, dar preiau din ce
în ce mai mult responsabilitatea pentru ceea ce
învaţă .
Metoda dă foarte bune rezultate, dar trebuie
oferite modele şi demonstraţii.
Citirea şi interogarea
•
•
•
•
•
Se citeşte textul pe secţiuni, notându-se
termenii cheie pe marginea textului.
Cu ajutorul termenilor cheie, se recapitulează
materialul formulând întrebări.
Se notează întrebările.
Elevii se gândesc la răspuns şi scriu
răspunsul. După ce elevii au avut cam 20 de
minute pentru această activitate, vor spune care
sunt termenii notaţi, întrebările pe care le-au
formulat şi ce răspunsuri au primit.
Aceste întrebări vor fi potrivite pentru
recapitularea materiei.
Procedura recăutării
• Este o activitate pe care o pot folosi elevii
când citesc un text care este mai dificil de
înţeles.
• Elevii vor lucra în grup, unul dintre ei
citeşte paragraful cu voce tare, ceilalţi vor
pune întrebări despre cele incluse în text
şi împreună vor gasi răspunsul corect.
• Învăţătorul va canaliza întrebările spre
forma potrivită.
Exemple de întrebări ,,bune”:
• Care este cel mai important lucru pe care
autorul a dorit să-l transmită?( ideea
principală)
• Ce crezi că a vrut să spună
prin...?(clarificarea detaliilor)
• Oare de ce s-a întâmplat
astfel...?(deducţii)
• Ce trebuie să înţelegem?(înţelegerea
mesajului)
Rezumatul în perechi
• Un elev citeşte un paragraf, pe care îl
rezumă cu voce tare, celalalt elev pune o
întrebare, la care ambii trebuie să
răspundă.
• Apoi se schimbă rolurile.
Utilizarea întrebărilor de ordine
superioară
•
Multe dintre întrebările învăţătorului
solicita doar memoria. El ar trebui să
adreseze întrebări de ordin superior oricând
este posibil pentru a sprijini dezvoltarea
abilităţilor de comprehensiune a textului citit.
•
Este mult mai bine să întrebăm ,, Cum nea comunicat autorul ca Scufiţa Roşie
era o fetiţă neascultătoare?” decât
,, Cu cine s-a întâlnit în pădure?”
Dramatizarea
•
Este o modalitate eficientă de a
interpreta şi analiza sensurile poveştii.
• Dramatizarea va urma după ce elevii au
citit povestea şi au avut ocazia să se
gândească la ea.
• Se vor alege momente cu semnificaţie
sporită, care dau posibilitatea elevilor să
se antreneze şi să reflecteze
Metoda
contrastelor/comparaţiilor
•
Poveştile simple, mai ales basmele, au
personaje şi situaţii care sunt în contrast
puternic unele cu celelalte.
• Poate fi relevant pentru elevi să studiem
comparativ aceste elemente, să explorăm
intertextualitatea dintre poveşti.
Atelierul de lectură
•
Se poate organiza în cadrul orei de lectură sau
ca activitate extraşcolară.
• Elevii citesc acelaşi text care este discutat pe
parcursul lecturii.
• Se urmăreşte în paralel cu cititul, formarea
capacităţilor de înţelegere, analiză şi interpretare
de text.
•
Este o activitate în grup, cu roluri specifice.
Fiecare elev lucrează în grup cu ceilalţi şi
participă la toate discuţiile, fiecare trebuie să-şi
aducă contribuţia cu idei pentru fiecare rol.
ROLURI
• CONTROLORUL – are grijă ca toată lumea să
înţeleagă ce lucrează
• CERCETAŞUL – cere informaţii necesare de la alte
grupuri sau de la învăţător
• CRONOMETRORUL – are grijă ca grupul să se
centreze pe sarcină şi ca lucrul să se desfăşoare în
limitele de timp stabilite
• ASCULTĂTORUL ACTIV – repetă sau
reformulează ce au spus alţii
• INTEROGATORUL – solicită idei şi contribuţii
referitoare la sarcina de lucru de la ceilalţi membri
ROLURI
• SINTETIZATORUL – trage concluzii în urma discuţiilor
din grup avute pe marginea materialelor date
• CITITORUL – citeşte grupului materialele scrise
• ILUSTRATORUL – desenează ceva inspirat din cele
citite
• CONECTORUL – face conexiuni între text şi lumea de
afară( propria experienţă de viaţa, întâmplări din şcoală
sau comunitate, alte texte etc.)
• Rolurile se aleg în funcţie de specificul şi
conţinutul textului, sau se pot inventa şi altele.
Cum organizăm ora de lectură
Exemplu
Înainte de a citi un text- teme puse în
•
•
•
•
•
•
•
discuţie:
Ce fel de text voi citi?
De ce citesc acest text?
Care crezi că va fi subiectul acestei cărţi răsfoind-o
şi privind imaginile, coperta etc.? Predicţii.
Ce ştii despre autor?
Ce cunoştinţe ai legate de tema /subiectul cărţii?
Aştept ca această carte să fie o provocare pentru
mine deoarece…..
Aştept ca această carte să-mi ofere informaţii
despre……..
În timpul lecturii
Interogarea multiprocesuală
•
•
•
•
•
•
•
Întrebări literale
Întrebări de transpunere
Întrebările interpretative
Întrebările aplicative
Întrebările analitice
Întrebările sintetice
Întrebările de evaluare
După citirea textului - metode
1. CADRANELE
Explicaţi titlul:
Ce conexiuni(legături) ai
făcut atunci când ai citit
textul?
Alcătuiţi propoziţii cu
cuvintele explicate la
vocabular :
Scrie cinci întrebări legate
de conținutul textului.
Pune aceste întrebări
colegilor din grupul tău
2.SCHELETUL DE RECENZIE
• Exprimaţi într-o propoziţie despre ce este
vorba în textul citit:
• Alegeţi o expresie semnificativă pentru
mesajul textului:
• Rezumaţi, într-un cuvânt, esenţa textului:
Alegeţi “culoarea” textului:
• Fă un desen potrivit textului:
3. HARTA POVESTIRII
Titlul:
Autorul:
Subiectul :
Scrie un scurt rezumat al povestirii
Personajele:
Descrie personajele principale:
Acţiunea:
Povesteşte o scenă palpitantă:
Evaluare:
Crezi că povestirea merită citită? Motivează:
2.
PIRAMIDA POVESTIRII
3.
1. Numele personajului principal.
2. Doua cuvinte ce descriu
personajul.
3.Trei cuvinte ce descriu cadrul.
4. Patru cuvinte ce expun problema.
5. Cinci cuvinte ce descriu primul
eveniment.
6. Şase cuvinte ce descriu al doilea
eveniment.
7. Şapte cuvinte ce descriu al treilea
eveniment.
8. Opt cuvinte ce conţin soluţia.
5.
6.
7.
8.
4.
Cum puteţi sǎ lucrati cu o carte
după ce aţi citit-o?
•
•
•
•
•
•
•
•
Faceţi o copertǎ/învelitoare pentru carte.
Pregǎtiţi o paginǎ de ziar pentru carte.
Pregǎtiţi o pantomimǎ sau un dans care
,‚relateazǎ” o parte din poveste.
Scrieţi o scrisoare autorului în care sa-i spuneţi
cât de mult v-a plǎcut cartea.
Costumaţi-vǎ într-un personaj al cǎrţii şi
interpretaţi o scenǎ din carte.
Organizaţi un joc „Cine ştie câştigǎ”.
Cititi expresiv fragmente selectate din text.
Faceţi un poster.
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Interpretaţi rolul unui agent de vânzǎri şi „vindeţi”
cartea.
Faceţi un tablou care ilustreazǎ o parte din carte.
Citiţi o serie de fragmente descriptive din carte.
Scrieţi o scrisoare unui prieten recomandându-i cartea.
Pregǎtiţi o ecranizare a poveştii pentru TV sau radio.
Scrieţi o „scrisoare de afaceri” unui bibliotecar
explicându-i de ce ar trebui achiziţionatǎ cartea.
Scrieţi jurnalul unui personaj din carte.
Faceţi un set de benzi desenate pentru poveste.
Compuneţi un cântec care spune povestea.
Faceţi o pǎpuşǎ care reprezintǎ personajul principal al
poveştii.
Faceţi un teatru de pǎpusi cu scene din poveste.
Bibliografie
• Îmbunătăţirea deprinderilor de citit- scris –
suport de curs pentru formarea cadrelor
didactice elaborat de KFB Consult, 2011
• Charles Temple, Jeannie L. Steele, Kurtis S.
Meredith, adapt. Nicolae Creţu, Strategii de
dezvoltare a gândirii critice pentru toate
disciplinele şcolare, Ghidul 2, Editura Pro
Didactica, 2002
• Leslie Anne Sacks (abcteach.com)