Transcript Masurarea si reprezentarea spatiului
MASURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI TERESTRU Utilizarea hărţilor în geografie
Reprezentări cartografice
Globul geografic - reprezentare grafica,exacta a formei Pamantului redusa la scara.
Glob fizic Glob politic Harta –reprezentare cartografica , in plan orizontal pe baza unui sistem de proiectii , a unei parti sau a unei intregi suprafete terestre, micsorata si generalizata in functie de o anumita scarade proportie, folosind semne conventionale in raport cu tematica.
PROIECŢIILE CARTOGRAFICE Modul de realizare al hărţilor
Procedeul matematic de transpunere al suprafeţei curbe a Pamântului pe o suprafaţă plană se numeste PROIECŢIE CARTOGRAFICĂ.
Planul de proiecţie poate fi: un cilindru – proiecţia cilindrică; este tangent la Ecuator; un con – proiecţia conică; este tangent la o paralelă; plan tangent intr-un punct pe suprafaţa Pamantului – proiecţia azimutală;
Proiecţia azimutală
Proiectia azimutala polara
Proiecţia conică
a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei cartografice.
Proiecţia cilindrică
a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei cartografice
ELEMENTELE HĂRŢII
Titlul hartii Scara de harti i(numerica sau grafica) Coordonatele geografice (caroiajul hartii) Elemente de planimetrie prin simboluri (cai de comunicatie, izvoare, retea hidrografica) Legena hartii –cuprind reprezentari ale reliefului care apar frecvent in urmatoarele modalitati - cote de altitudine sau de adancime
echidistanta(distanta altimetrica egala intre doua curbe de nivel succesive) -curbe batimetrice – linii inchise trasa pe suprafata adacime; Cadranul hartii
SCARA HĂRŢII
Scara numerică – raportul care ne arata de cate ori a fost miscsorata o suprafata de teren pt a fi reprezentata pe harta
unde: 1
N
d D
N – scara hărţii d – distanţa grafică pe hartă sau plan D – distanţa reală din teren.
Scara grafică reprezintă raportul
d D
exprimat grafic. După modul de construcţie şi precizia măsurării
scară grafică simplă
Pentru construcţia scării grafice simple se divizează un segment de dreaptă în mai multe părţi, de obicei în cm, notându-se originea O. În partea dreaptă a originii se notează diviziunile cu lungimile valorilor naturale corespunzătoare scării date. Partea din stânga originii zero se numeşte talon şi este împărţit în mai multe segmente, oferind astfel posibilitatea măsurării unor distanţe până la a zecea parte dintr-o diviziune din partea dreaptă a originii. Talonul poate fi simplu sau exagerat.
Cadranul hărţii
CURBELE DE NIVEL
Distanta constanta, masurata pe verticala î ntre planurile orizontale de intersectie a terenului se numeste
echidistanta,
notata pe harti cu litera E. Echidistanta are î ntotdeauna aceeasi valoare î n cadrul unei harti, variind î n functie de scara hartii si de complexitatea reliefului. Cu cât echidistanta este mai mica, cu atât relieful este mai bine reprezentat pe harta.
Î n functie de echidistanta curbele de nivel sunt de mai multe feluri:
- normale
, care se desemneaza prin linii continui normale
- principale
, care apar pe harti sub forma unor linii mai groase
- ajutatoare
, care se traseaza sub forma unor linii î ntrerupte
- accidentale
, care se traseaza prin linii punctate
Fig.7.8. Tipuri de curbe de nivel a - principale; b - normale; c – ajutatoare d- ajutatoare
Un alt indiciu al directiei de înclinare a terenului îl constituie indicatoarele de panta (bergstrichuri), reprezentate prin liniute scurte, trasate perpendicular pe curbele de nivel, îndreptate în josul pantei.
Indicatoare de panta pe curbele de nivel a - mamelon; b - depresiune
Relatie distanta - echidistanta d 1 = d 2 = d 3 = E (10 m) Traseul curbelor de nivel pe dealuri şi vai Curbe de nivel fata în fata
Cota pe harta topografică Reprezentarea unei viroage
CURBE BATIMETRICE
Marerea Galileii
Harta batimetrică - Gura de varsare a bratului Sf. Gheorghe
HARTA HIPSOMETRIC Ă A JUDEŢULUI BOTOŞANI
Tipuri de Hărţi
Clasificarea hărţilor se face după mai multe criterii -dupa scara :hărti la scara mare 1:20 000, 1:25 000, 1: 100 000 -hărti la scara mijlocie 1: 200 000- 1: 1 000 000 -hărti la scara mica 1: 1 000 000 – 1 000 000 000 -hărţi speciale – harti fizico geografice - harti economico geografice -harti geomorfologice, hidrologice etc -după mărimea teritoriului reprezentat –hărţi pe care apare reprezentata intreaga suprafata terestra –planiglobul - planisfera -mapamond -hărti ale emisferelor, continentelor , statelor -după destinaţia utilizării –hărţi folosite in diverse domenii de activitate -navigaţie maritimă, fluvială, aeriană, hărţi şcolare, hărţi topografice
După numărul culorilor se pot deosebi: - hărţi monocrome (editate în alb-negru); - hărţi policrome (cu două sau mai multe culori).
a b c planiglob; planisfera; mapamond.
Măsurarea distanţelor şi suprafeţelor pe hărţile geografice şi în orizontul local
In scoala-pe harti cu tematica variata se pot stabili/efectua -Pozitia geografica – prin calcularea valorilor de latitudine si de longitudine, urmarind gradatiile de pe caroiajul hartii -Aprecierea pe harti a distantei dintre doua localitati - prin unirea cu o linie a doua localitati - masurarea acesteia cu ajutorul riglei - transformarea valorii in functie de scara hartii -Calcularea suprafetelor pe harti(a unei localitati, padure,etc) - se marcheaza pe o hartie transparenta suprafata ce urmeaza a fi apreciata -hartia transparenta se aplica peste o hartie milimetrica si se calculeaza numarul in mmp cuprinsi in perimetrul suprafetei ce urmeaza a fi apreciata
Fixarea cunoştintelor
Definiti empiric următorii termeni: coordonate geografice, glob geografic, harta, scara de proporţie, elemente de planimetrie , elemente de nivelment, cota, curba de nivel, echidistanţa, curba batimetrică ,planiglob , planisfera, mapamond,
Fixarea cunoştinţelor –scara hărţii
In functie de scara numerică realizaţi scara grafică 1: 25 000 000, 1:50 000; 1:100 000; 1: 500 000; 1: 1 000 000; 1:40 000 000 Aplicaţii Calculaţi distanţa din teren dintre două puncte, ştiind că pe hartă sunt 2 cm, iar scara hărţii este 1: 100 000.
Calculaţi distanţa dintre Bucureşti şi Atena pe harta murala cu scara 1: 22 000 000
FIŞA DE LURU
I. Se da harta topografica de mai jos pentru care se cere: 1) Precizati valoarea echidistantei normale si principale 2) Precizati cotele altimetrice pentru punctele A,E,C F,B
FIŞA DE LURU
Se dă harta topografică de mai jos pentru care se cere:
1. Precizaţi valoarea echidistanţei. 2) Precizaţi cotele altimetrice pentru punctele B şi D. 3) Calculaţi distanţa, în km, dintre punctele A şi C ştiind că scara hărţii este de 1:50.000.