Transcript Barometrul Rural august 2006 AGENŢIA PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE THE GALLUP ORGANIZATION Agenţia pentru Strategii Guvernamentale Metodologia cercetării  Volumul eşantionului: 1500 persoane de 18 ani şi peste din.

Barometrul Rural
august 2006
AGENŢIA PENTRU STRATEGII
GUVERNAMENTALE
THE GALLUP ORGANIZATION
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Metodologia cercetării

Volumul eşantionului: 1500 persoane de 18 ani şi peste din mediul rural
Tipul eşantionului: eşantion stratificat, probabilist, bi-stadial, cu stratificare în
primul stadiu

Criterii de stratificare: 18 arii culturale şi gradul de dezvoltare al localităţilor rurale
(3 categorii)

Eşantionare: selecţie probabilistă a punctelor de eşantionare (secţii de votare, 147)
şi a persoanelor. Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste
electorale

Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia
neinstituţionalizată din mediul rural, cu o eroare tolerată de ± 2,6 %

adultă
Validare: eşantionul a fost validat pe baza datelor INS şi a recensământului
populaţiei 2002

 Ancheta

de teren: iulie 2006
Proiectarea eşantionului a fost realizată de prof. dr. Dumitru Sandu.
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
2
Agricultură
Care este cea mai mare problemă a agriculturii din
România? (întrebare deschisă)
Venituri mici, insuficiente pentru a
lucra pamântul
Agricultura este una din temele ce se află permanent
pe agenda publică a populaţiei, fie ea urbană sau rurală.
Problemele agriculturii percepute de cei care trăiesc
în mediul rural se concentrează asupra costurilor de
producţie (costul ridicat al lucrărilor agricole, lipsa
veniturilor pentru achiziţionarea utilajelor) şi pieţelor
de desfacere - preţul foarte mic pe piaţă pentru produsele
agricole, ce conduce la nerecuperarea cheltuielilor.
Lipsa profitabilităţii activităţilor agricole este confirmată
şi de analiza cheltuielilor medii pentru lucrările agricole
şi a veniturilor obţinute din vânzarea produselor.
20%
Lipsa sau insuficienţa subvenţiilor /
fondurilor acordate de stat
16%
Lipsa utilajelor pentru lucrări
14%
Preţul mare al lucrărilor agricole
14%
Pretul mic de vânzare al produselor
agricole
6%
Nerecuperarea cheltuielilor agricole/
lipsa profitului
4%
Preţul mare al combustibililor
4%
Lipsa forţei de muncă
4%
Pamântul rămas pârloagă
3%
Comercializarea produselor/ lipsa
pieţei de desfacere
2%
Calamităţile naturale: seceta,
inundaţiile
2%
Dezinteresul guvernantilor faţă de
agricultură
2%
Absenţa/ calitatea slabă a sistemului
de irigatii
2%
Vârsta înaintată a celor care
muncesc pamântul
2%
NŞ/NR
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
18%
3
Agricultură
Analizând individual profitul activităţilor agricole, se constată că mai bine de jumătate din intervievaţii
care au vândut produse agricole a cheltuit mai mult decât a obţinut din comercializare, iar din cei
care au avut profit, majoritatea s-a situat sub suma de 24 milioane lei vechi anual (în medie 2 milioane/lună).
Care a fost suma totală pe care aţi investit-o
în ultimul an în activitatea agricolă ?
10 - 50 mil.
ROL
29%
[% calculate din cei care au vândut produse]
peste 50 mil.
ROL
3%
NŞ / NR
18%
0- 10 mil.
ROL
33%
Care a fost suma totală pe care aţi obţinut-o
în ultimul an din vânzarea produselor agricole ?
peste 50 mil.
ROL
7%
NŞ / NR
25%
10 - 50 mil.
ROL
32%
Nimic
17%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
sub 10 mil.
ROL
36%
N=195
4
Agricultură
Trebuie remarcat că numai 13% dintre gospodării comercializează produsele agricole obţinute,
cei mai mulţi consumând în gospodărie (65% consumă aproape tot, iar 14% între jumătate şi trei sferturi).
De asemenea, o mică parte din produsele obţinute (sub un sfert) este consumată în familia extinsă
(copiii care locuiesc în afara gospodăriei părinţilor).
[% din cei care au vândut în ultimele 12 luni
produsele obţinute (animale sau recoltă)]
Din produsele (recoltă sau animale)
pe care le-aţi obţinut în ultimele 12 luni,
cam cât...
Deloc
Între un sfert şi jumătate
Aproape tot
Aţi consumat în
gospodărie
Aţi dat copiilor /
părinţilor / altor
rude
6 4 8
Sub un sfert
Între jumătate şi trei sferturi
NŞ/NR
4 %
65
14
61
20
Sumele investite şi obţinute
n/din activitatea agricolă
- valori medii
Care a fost suma totală pe care
aţi obþinut-o în ultimele 12 luni
din vânzarea produselor
agricole?
Care a fost suma totală pe care
aţi investit-o în ultimul an în
activitatea agricolă?
28.3
26.9
9 23 5
N=195
Aţi vândut
83
6 3 31 4
Astfel, media veniturilor obţinute în ultimul an de gospodăriile
intervievate (28.3 milioane lei) este aproape egală cu suma totală
investită în ultimul an în activitatea agricolă (26.9 milioane lei).
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
5
Agricultură
Care au fost principalele dificultăţi
în a vă vinde produsele?
Cum aţi vândut cea mai mare
parte dintre produse?
[% din cei care au vândut în ultimele 12 luni
produsele obţinute (animale sau recoltă)]
[% din cei care au vândut în ultimele
12 luni produsele obţinute (animale sau recoltă)]
Da
prin intermediari şi comercianţi individuali
Nu
61
10
%
firmelor private de colectare
29
direct în piaţă
63
27
65
8
70
9
firmelor prelucrătoare
19
72
9
altcuiva
direct la marginea drumului, la şosea
7
4
78
81
87
%
20
condiţiile de vânzare a produselor în
3 9
pieţele agroalimentare sunt proaste
costul transportului a fost prea mare 3 8
nu aţi primit plata la timp
21
12
8
17
9
direct la persoane acasă
direct în târgurile din sate
56
a fost greu să găsiţi cumpărător
pentru produsele dvs.
NR
29
preţurile pentru produsele dvs. au fost
prea mici
10
13
9
7 3
taxe mari de vînzare în pieţele
3 6
agroalimentare
a fost greu să găsiţi un mijloc de
26
transport al produselor
aţi avut prea puţine produse 23
alegerea 1
produsele dvs. nu au fost împachetate 2
şi bine prezentate
N=195
alegerea 2
altceva 2
nu am avut dificultăţi
NŞ/NR
10
4
N=195
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
6
Agricultură
În ultimii 3 ani...?
În următorii 3 ani, aveţi de gând să...?
da
da
nu
NR
nu
NR
NC, nu are în proprietate
NC, nu a avut în proprietate
%
%
aţi cumpărat
teren agricol
4
aţi vândut din
terenul agricol
3
pe care îl aveaţi
în proprietate
95
87
1
1 10
cumpăraţi teren
agricol
vindeţi din
terenul agricol
pe care îl aveaţi
în proprietate
9
5
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
89
81
2
1 12
7
Agricultură
Pământul reprezintă mai mult decât o resursă economică, este o resursă a întregii familii ce nu trebuie înstrăinată.
41% dintre cei care afirmă că nu doresc să-şi vândă terenul agricol îşi motivează decizia prin faptul că doresc să
lase pământul copiilor sau rudelor. 25% afirmă că terenul pe care-l deţin este principala sursă de trai. Atitudinea faţă
de înstrăinarea pământului este foarte strâns legată de vârsta intervievaţilor. Astfel, pentru tineri (până la 35 ani),
terenul pe care-l deţin constituie sursa principală de venit şi în acelaşi timp consideră că preţul actual de vânzare
este prea mic. Odată cu creşterea vârstei, se acordă şi mai mare importanţă pământului ca moştenire a familiei.
[% din cei care nu au de gând să vândă teren agricol]
Motivele pentru decizia de a nu vinde pământul
Care este principalul motiv pentru
care nu intenţionaţi să vindeţi din
terenul agricol pe care îl aveţi în proprietate?
peste 65 ani
62.3
intre 51 si 65 ani
14.4
46.6
intre 36 si 50 ani
25.2
38.8
sub 35 ani
19.6
0%
32.8
29.1
20%
40%
vreau să las pământul copiilor sau rudelor
preţul pământului este prea mic acum
NŞ/NR
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
17.8
60%
11.6 2.8 8.8
11.7
9.2
12.9
9.0
10.4
7.6
8.8
20.6
80%
100%
cultivarea terenului e principala mea sursă de trai
altceva
8
Agricultură
O altă problemă importantă care conduce la o profitabilitate scăzută
a agriculturii este fragmentarea terenului agricol.
În medie, un intervievat are în proprietate
sau în folosinţă 1,8 ha de teren arabil.
În acelaşi timp, terenul arabil nu este
concentrat într-o singură parcelă.
În câte parcele (loturi) este împărţit
terenul arabil pe care-l lucraţi dvs.?
[% din gospodăriile care au teren arabil în proprietate sau folosinţă]
Valoare medie: 3,0 parcele
Terenul arabil este împărţit în medie în 3 parcele,
iar o parcelă are o dimensiune medie de 0.73 ha.
Această fărâmiţare a terenului are drept consecinţă
creşterea consumului de combustibil pentru utilajele
agricole folosite, deci o creştere a resurselor investite,
în condiţiile scăderii preţurilor de comercializare a
produselor agricole.
Patru
13%
mai mult de 4
parcele
15%
NŞ / NR
7%
Trei
20%
Una
23%
Două
22%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
N=1126
9
Agricultură
Agricultura este considerată în acest moment
ca fiind neprofitabilă sau având un profit foarte scăzut şi
doar 21% consideră că s-ar putea obţine mai mult profit.
În prezent aţi putea obţine mai mult profit din agricultură?
nu e cazul,
nu ne
ocupăm cu
agricultura
10%
NŞ/NR
10%
da
21%
Cum aţi putea obţine mai mult profit
din agricultură?
[% din cei care consideră că ar putea obţine
mai mult profit din agricultură]
prin subvenţii acordate de stat
70
prin stabilirea unor preţuri minime de
4 14
vânzare a produselor agricole
33
prin înfiinţarea unor centre de
4 19
colectare a produselor agricole
prin uşurarea condiţiilor de obţinere a
creditelor pentru investiţii în
4 17
agricultură
nu
59%
Mijloacele de creştere a profitului ţin mai mult de politicile
agricole decât de eforturile întreprinzătorilor, intervievaţii
sugerând ca posibile soluţii subvenţiile de la stat (89%),
stabilirea unor preţuri minime de vânzare a produselor agricole (51%),
înfiinţarea unor centre de colectare a produselor agricole (40%) şi
uşurarea condiţiilor de obţinere a creditelor pentru investiţii în
agricultură (27%).
prin lucrarea pământului în asociere
cu alţi proprietari
altă modalitate
14 5 %
17
6
6 12 7
6 34
alegerea 1
alegerea 2
prin reducerea importurilor 2 6 6
alegerea 3
prin arendarea terenului unor mari
27 3
exploataţii agricole
NŞ/NR 3
N=199
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
10
Agricultură
Deşi există o deschidere din partea agricultorilor către obţinerea de credite pentru investiţii în agricultură, nivelul
de informare cu privire la programele de finanţare este unul foarte scăzut. Numai 57% dintre intervievaţi au auzit
despre programul „Fermierul”, iar dintre aceştia doar 8% afirmă că îl cunosc foarte bine. Principalele surse de
informare cu privire la acest program sunt televiziunea (61%) şi radioul (19%).
Aţi auzit de programul „Fermierul”?
NR
1%
nu am auzit
niciodată de
acest
program
42%
Dvs. cui credeţi că se adresează acest program?
(întrebare deschisă)
[% din cei care au auzit de programul Fermierul]
da, cunosc
foarte bine
acest
program
8%
doar anumitor
oameni
33%
da, am auzit
de program,
dar cunosc
puţine lucruri
despre el
25%
tuturor
51%
da, dar nu
ştiu aproape
nimic despre
acesta
24%
NŞ/NR
16%
nimănui
0.4%
Oamenilor cu bani 21%;
Proprietarilor de teren 14%;
Agricultorilor 12%; Patronilor/
Fermierilor 10% Locuitorilor
din mediul rural 7%; Tinerilor
5% Crescatorilor de animale
4%; Oamenilor cu putere/
influenţi/ cu relaţii 4%; Celor
care vor să facă o afacere în
agricultură 3%; Altor tipuri de
oameni 7%; NŞ / NR 20%
N=848
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
11
Agricultură
În ceea ce priveşte programul „Renta viageră agricolă”, 34% au auzit despre el. Dintre aceştia doar 5% afirmâ
că au cunoştinţe suficiente despre acesta. Principalele surse de informare sunt mass media (televiziunea în primul
rând) şi cercul de prieteni sau cunoscuţi. Instituţiile publice precum primăria sau cele specializate sunt menţionate
de doar 8%, respectiv 1%. Cei care au auzit de programul Renta Viageră Agricolă consideră că banii daţi de stat
sunt prea puţini (41%).
Aţi auzit de programul „Renta Viageră Agricolă”?
da, cunosc
foarte bine
acest
NR
program
1%
5%
nu am auzit
niciodată de
acest
program
65%
Legat de renta viageră, ce anume credeţi că ar descuraja
în primul rând oamenii să beneficieze de acest program?
[% din cei care au auzit de programul Renta Viageră Agricolă]
banii daţi de stat sunt prea puţini
da, am auzit
de program,
dar cunosc
puţine lucruri
despre el
15%
da, dar nu
ştiu aproape
nimic despre
acesta
14%
41%
programul se adresează doar
oamenilor în vârstă
14%
oamenii nu vor să-şi vândă sau săşi arendeze terenul în niciun caz
11%
procedurile ce trebuie urmate
pentru a beneficia de program
8%
cheltuielile pentru vânzarea
terenului sunt mult prea mari
7%
alt motiv
NŞ/NR
4%
15%
N=505
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
12
Agricultură
Şansele de reorientare către un alt domeniu economic sau de extindere a activităţii agricole sunt mici
(5% au intenţia de a începe o afacere proprie, non-agricolă, iar 8% ar dori să dezvolte o fermă).
Domeniile non-agricole, cele mai menţionate sunt comerţul şi construcţiile (15 respectiv 13%), iar 33%
dintre cei care doresc să-şi deschidă o astfel de afacere încă nu pot spune domeniul de activitate spre
care se vor orienta.
În următorii 2 ani dvs. sau altcineva din familie aveţi intenţia... ?
Nu
DA
să dezvoltaţi o
fermă /
exploataţie
agricolă
să porniţi firmă /
afacere proprie
(exclus fermă)
89
91
8
%
5
Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/NR
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
13
Integrare europeană
Atitudinea faţă de integrarea României în Uniunea Europeană
este una pozitivă în rândul a 61% dintre respondenţi. 16% afirmă
că intrarea României în Uniunea Europeană nu este un lucru bun,
în timp ce 23% nu au o opinie formată în acest sens.
În ceea ce priveşte efectele în plan personal, doar 26% sunt
optimişti şi cred că vor avea de câştigat.
Opinia referitoare la intrarea României în Uniunea
Europeană
studii postuniversitare
100.0
universitar de lungă durată
75.0
universitar de scurtă durată / colegiu
şcoală post-liceală
Opinia privind intrarea României în Uniunea Europeană
este influenţată de nivelul de instruire al persoanei,
în sensul în care odată cu creşterea nivelului de educaţie,
scade ponderea persoanelor care nu ştiu sau refuză
să răspundă la această întrebare.
şcoală maiştri
17.1
62.4
ucenici
19.7
69.2
7.7
57.4
primar (1- 4 clase)
17.8
46.0
fără şcoală
12.8
45.5
0%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
13.3 6.1 1.0
70.3
treapta I liceu (9 - 10 clase)
20%
nu, nu este bine
11.3 1.4
16.8
3.8
24.1
0.7
2.3
45.5
60%
NŞ
1.2
19.2
38.9
4.5
40%
11.4 2.3
5.6 11.1
79.6
profesionala
da, este bine
18.2
83.3
liceu (9 – 12 clase)
4.2
12.5
68.2
gimnazial (5 - 8 clase)
În schimb, lipsa unei opinii faţă de acest proces prin
care trece ţara şi faţă de consecinţele estimate în plan personal
este determinată în cea mai mare parte de lipsa de informaţii
credibile, accesibile intervievaţilor.
20.8
87.5
80%
4.5
100%
NR
14
Integrare europeană
În urma intrării în Uniunea Europeană,
dvs. personal credeţi că veţi avea mai degrabă...?
Ca urmare a integrării în Uniunea Europeană,
România va trebui să respecte o serie de
condiţii în diverse domenii.
Care dintre acestea vă preocupă cel mai mult?
Condiţiile de cultivare a terenurilor agricole
de pierdut
13%
nici de
câştigat, nici
de pierdut
45%
de câştigat
26%
NŞ / NR
16%
27%
Condiţiile de producere şi comercializare a
produselor animaliere (carne, lapte, etc.)
16%
Condiţiile de creştere a animalelor
13%
Condiţiile de producere şi comercializare a
bãuturilor în casă (vin, ţuică, etc.)
2%
Condiţiile de cultivare a viţei de vie
2%
Altă condiţie
1%
Nu e cazul, nu mă preocupã nimic
NŞ/NR
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
28%
12%
15
Integrare europeană
Principalele preocupări legate de condiţiile ce vor fi impuse după intrarea României în Uniunea
Europeană sunt cele referitoare la condiţiile de producţie atât a produselor vegetale cât şi
animaliere. În acelaşi timp, nivelul de informare este foarte scăzut. Cu mai puţin de un an înainte
de intrarea în vigoare a cotei de lapte impuse de Uniunea Europeană, doar 28% dintre intervievaţi
au auzit despre aceasta şi dintre aceştia doar 30% ştiu că această cotă înseamnă limitarea
cantităţii de lapte pe care România o poate produce.
Aţi auzit că începând cu 2007 agricultorii
din România vor primi subvenţii de la
Uniunea Europeană?
Aţi auzit de fondurile structurale de care
România va beneficia după intrarea în
UE?
NŞ/NR
5%
Nu
44%
NŞ / NR
3%
Nu
79%
Da
18%
Da
51%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
16
Integrare europeană
Aţi auzit de cota de lapte impusă
de Uniunea Europeană?
Din câte ştiţi dvs., la ce se referă
aceasta?
[% din cei care au auzit de cota de lapte impusă de UE]
NŞ / NR
1%
Nu
71%
Da
28%
Producerea laptelui în
condiţii cât mai igienice
43%
România să nu producă
mai mult decât cantitatea
de lapte stabilită prin
negociere cu UE
Firmele care produc lapte
să câştige bani cât mai
mulţi
Altceva
Nu ştiu la ce se referă cota
de lapte
Cât de multe aţi dori să aflaţi despre
condiţiile de obţinere a produselor agricole
(vegetale şi animaliere) după intrarea
României în Uniunea Europeană?
Foarte multe
20%
30%
NŞ / NR
10%
3%
Deloc
15%
Destul de
multe
39%
2%
21%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Puţine
16%
17
Capital social
Capitalul social reprezintă calitatea comunităţilor rurale de acţiona împreună pentru a atinge
obiective comune, calitate tradusă în reţele sociale, norme şi relaţii de încredere.
27% dintre intervievaţi au participat în ultimul an la activităţi
în beneficiul comunităţii (curăţare de şanţuri, pietruire, văruire etc.),
fie în mod voluntar, fie pentru că a fost obligatoriu.
Se observă că acest tip de comportament este mai des întâlnit
în cadrul persoanelor mature (peste 35 ani şi mai puţin de 65).
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
18
Capital social
În acelaşi timp, se constată că există diferenţe între atitudini şi comportament. Astfel, dacă doar 27% au
participat în ultimul an la astfel de activităţi în beneficiul comunităţii, mai mult de 57% afirmă că ar participa cu
muncă şi timp alocat unor astfel de iniţiative. O astfel de diferenţă poate fi explicată şi prin lipsa unor proiecte
sau iniţiative comunitare în care intervievaţii ar fi putut să se implice.
În mediul rural, preotul (79%) şi doctorul (75%) se bucură
de cel mai înalt nivel de încredere (multă şi foarte multă
încredere)
Câtă încredere aveţi dumneavoastră în ... ?
Foarte puţină
/ deloc
Puţină
Multă
Primarul comunei dvs.
Consilierii locali
Foarte multă
21
27
19
27
44
32
9 8
52
Profesorii şi învăţătorii din sat
16 9
48
Doctorul dvs.
13 9
Poliţistul din sat
19 15
Asociaţiile agricole din sat
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
27
12
10
27
16
48
30
14 20
16 2
9
3
3
18
10
59
21
3
5
Preotul dvs.
Micii întreprinzători din sat
NŞ/NR
%
3
10
20
49
19
Biserică
Biserica joacă un rol foarte important în comunităţile rurale, preotul fiind investit cu cea mai mare încredere,
comparativ cu alţi actori sociali (79% au multă sau foarte multă încredere). Aproape 50% au donat în ultimul
an bani la biserică, valoarea medie fiind de 59,8 RON anual, bani ce au fost donaţi pentru ajutorarea sinistraţilor
sau pentru diverse lucrări de reparaţii sau întreţinere a bisericii.
Chiar dacă oferirea unor donaţii către biserică
depinde de comportamentul religios, mai precis
de frecvenţa mersului la biserică, se constată că
29% dintre persoanele care nu obişnuiesc să
meargă la biserică au făcut donaţii în ultimul an.
Valoare medie
59,8 RON
20 - 40 RON
26%
50 - 70 RON
13%
80 - 100 RON
8%
1 - 15 RON
20%
NŞ / NR
25%
Peste 100
RON
8%
de fapt, niciodată
o dată pe an sau mai rar
frecventarea bisericii
Câţi bani aţi donat în total în ultimul an?
Donaţii către biserică, în ultimul an
de Crăciun, de Paşte şi alte zile sfinte
o dată pe lună
de două, trei ori pe lună
29.1
66.2
34.9
61.8
47.2
51.8
52.6
45.7
58.5
62.1
36.7
de mai multe ori pe săptămână
63.2
36.8
69.2
zilnic
0.0
20.0
nu
40.0
o dată pe săptămână
Da,
au făcut donaţii
da
40.0
60.0
23.1
%
80.0
100.0
Nu,
nu au făcut donaţii
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
20
Biserică
Acest lucru este explicabil prin importanţa rolului social al bisericii, 88% dintre intervievaţi afirmând
că biserica ar trebui să se implice mult sau foarte mult în rezolvarea unor probleme sociale.
Cât de mult se implică biserica, preotul din sat
în ajutorarea celor nevoiaşi sau rezolvarea
problemelor sociale din satul dvs.?
Cât de mult credeţi că ar trebui să se implice biserica,
preoţii în ajutorarea celor nevoiaşi sau rezolvarea
unor probleme sociale?
Destul de
mult
37%
Puţin
27%
Foarte puţin
/ deloc
NŞ/NR
1%
6%
Puţin
5%
Foarte mult
13%
Foarte puţin
/ deloc
13%
Foarte mult
40%
NŞ/NR
10%
Totuşi, doar 50% afirmă că biserica şi preotul din
sat se implică în ajutorarea celor nevoiaşi sau în
rezolvarea problemelor sociale din sat.
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Destul de
mult
48%
21
Migraţie
12% dintre intervievaţi doresc să plece în următoarele 12 luni într-o ţară străină pentru a lucra,
în timp ce în 17% dintre gospodării, cel puţin o persoană a lucrat temporar în străinătate, după 1990.
Intenţia de a pleca în străinătate pentru muncă,
în următoarele 12 luni
Intenţia de a migra pentru muncă nu
este specifică gospodăriilor celor mai
sărace (unde nivelul veniturilor nu
permite achiziţionarea celor strict
necesare), ci mai degrabă unei categorii
de mijloc ce îşi poate asigura minimum
necesar, dar nu şi bunuri mai scumpe.
Total
Aprecierea veniturilor gospodăriei
Tinerii (până în 35 ani) sunt mai dispuşi
să plece să muncească în străinătate.
11
86
reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne
0
restrângem de la ceva
reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar
cu restrângeri în alte domenii
83
12
ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem
cumpărarea unor bunuri mai scumpe
76
18
ne ajung numai pentru strictul necesar
78
14
nu ne ajung nici pentru strictul necesar
83
10
0
Diferenţa până la 100% o reprezintă NŞ/NR
Da,
intenţionează să plece
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
89
20
40
60
80
100
da
nu
Nu,
nu intenţionează să plece
22
Migraţie
Modalităţile cele mai utilizate de a pleca în străinătate sunt cele informale:
rude (32% dintre cei care au plecat) sau alte persoane plecate la lucru în
străinătate (19%). Doar 15% au apelat la firme private şi 8% la instituţii
de stat. Este important de remarcat că 5% au apelat la reţele de persoane
ce înlesnesc plecările, metodă care are un risc foarte mare, neexistând nici
un fel de formalizare sau de garanţii.
Ultima oară când aţi lucrat în străinătate,
la cine aţi apelat în principal pentru a putea pleca?
19%
firmă privată
Dvs. aţi lucrat în străinătate pentru
un timp?
Dar altcineva din gospodărie a
lucrat în străinătate pentru un
timp?
86
93
13
6
82
17
Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ/ NR
8%
persoane care se ocupă de plecări în
străinătate pentru muncă
5%
1%
[% din cei care au
lucrat în străinătate]
2%
13%
nimeni
NŞ/NR
Dvs. aţi călătorit în străinătate după
1990?
DA
15%
instituţie de stat
altcineva
NU
32%
rude
altã persoană plecată la lucru în
străinătate
prin bisericã / comunitate religioasã
Călătorii / lucru în străinătate după 1990
4%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
23
Migraţie
În ultimul an, suma medie provenită din munca în străinătate într-o gospodărie în care cel puţin un membru
a fost plecat, este estimată la 3165 Euro, existând şi gospodării în care valorile au depăşit 10,000 Euro.
Doar în 48% dintre cazuri cei plecaţi la muncă în străinătate trimit în mod regulat bani acasă.
În total cam câţi bani proveniţi din munca în străinătate, au intrat în gospodăria dvs. în
ultimul an (inclusiv bunuri în dotare sau care au fost vândute)?
[% din cei în a căror gospodărie există cineva care a lucrat în străinătate]
Nu au intrat
bani
19%
100 - 1000
EURO
17%
Valoare medie
3165 EURO
1001 - 3000
EURO
13%
NŞ / NR
42%
Peste 10,000
EURO
2%
3001 - 5000
EURO
4%
5001 - 10,000
EURO
3%
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
24
Migraţie
Care au fost principalele trei moduri
în care au fost utilizaţi banii din migraţie?
[% din cei în a căror gospodărie
există cineva care a lucrat în străinătate]
Este important de remarcat că 42% dintre cei care trimit bani
în ţară preferă să facă lucrul acesta în mod formal, prin
transferuri bancare, în timp ce 21% apelează la alte persoane.
De obicei banii câştigaţi sunt investiţi în gospodărie, fie pentru
modernizarea locuinţei sau pentru construirea locuinţei.
extins / modernizat locuinţă
26%
cumpărare bunuri de folosinţă
îndelungată
25%
cumpărat alimente
21%
cumpărat îmbrăcăminte
20%
plătit datorii / credite
20%
plata utilităţilor
15%
construit locuinţă
Doar 4% au investit în agricultură şi 1% au investit într-o afacere
non-agricolă.
12%
cumpărat autovehicule
9%
cumpărat locuinţă
8%
cumpărare medicamente, plată servicii
medicale
8%
investiţii în agricultură
cumpărat animale
cumpărat terenuri agricole
4%
3%
2%
cumpărat terenuri intravilane
1%
investiţii în afacere non-agricolă
1%
alt mod
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
12%
25
Instituţii publice
Cât de mulţumit sunteţi dvs. de …?
Foarte nemulţumit Nemulţumit
Multumit
Foarte mulţumit
%
Problemele cele mai mari la nivel local sunt cele
care stau în responsabilitatea autorităţilor locale:
starea drumurilor din sat (63% sunt nemulţumiţi),
curăţenia din sat (47%) şi activităţile care se
desfăşoară la căminul cultural (48%).
Poştă
3 9
76
Posibilităţile de a face cumpărăturile în sat
3 15
75
Dispensarul / cabinetul medical de care
aparţineţi
4 16
70
Calitatea apei în sat
5 17
70
Farmacia din comună
5 15
70
Şcoala din satul dvs.
2 14
68
70
Siguranţa dvs. şi a bunurilor dvs.
5
20
Primăria localităţii dvs.
7
19
63
5 15
64
20
61
Modul în care funcţionează telefoanele
Mijloacele de transport public pe care le
folosiţi
11
Iluminatul public
10
Curăţenia din satul dvs.
Starea drumurilor din sat
Activităţile care se desfăşoară la căminul
cultural
7
26
7
6
3
8
50
39
26
6
59
40
24
9
34
22
28
3
1
Diferenţele până la 100% reprezintă NŞ / NR
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
26
Instituţii publice
Care credeţi că sunt cele mai importante două domenii asupra cărora Guvernul ar
trebui să se concentreze mai mult în perioada următoare?
Creşterea nivelului de trai al
populaţiei
38
Crearea de locuri de muncă
La nivel naţional, autorităţile ar trebui
să se concentreze în perioada următoare
asupra:
• creşterii nivelului de trai al populaţiei (58%),
• creării de locuri de muncă (46%),
• agriculturii (31%) şi a
• sistemului de sănătate (20%).
23
13
Agricultura
Sănătatea
Combaterea corupţiei
7
3
Reforma în justiţie
Protecţia socială
Educaţia
6
3
20
23
18
13
6
3
6
2 4
Fiscalitatea (taxe şi impozite) 0 2
Integrarea Europeană 11
Combaterea infracţionalităţii 01
Administraţia publică 10
Protecţia mediului 01
Primul
Al doilea
Industria 01
Alt domeniu
1
NŞ / NR
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
27