Transcript Diapozitivul 1

Sumar
• Ploieşti – oraşul aurului
negru
• Scrisoare catre elevii mei
• Carte, dulce carte
• Crochiuri
• Psiho
• Premiile noastre
• La steaua
• Dintre sute de catarge
• Credo
• Realitate şi ficţiune
• Mozaic
Ploiesti
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Ploiesti - Orasul Aurului Negru
Situat in sud-estul Romaniei, avand o populatie de peste 250.000 locuitori, Ploiesti e unul din cele mai importante orase din Romania, pe locul doi dupa Bucurestila productia
industriala.
Aflat la 60 Km de Bucuresti, strabatut de meridiana 26° si de paralela de 44° 55’, Ploiesti e citadela industriei petroliere.
Ploiestiul e de asemeni cunoscut pentru productia si exportul de produse petrochimice si chimice,echipamente pentru industria petrolului, rulmenti grei, detergenti,
imbracaminte, mobila ca si pentru specialistii trimisi sa lucreze in afara tarii.
Potentialul economic al orasului e remarcabil datorita:
- traditiei si profesionalismului companiilor de proiectare (PETROSTAR, RAYTHEON ENGINEERS & CONSTRUCTORS, IPIP, COMPROIECT 92, MAAD INTERNATIONAL,
IPCUP, CONSPROECT, ICERP) in domeniul forajului, echipamentelor si rafinarii petrolului.1
- unor mari companii din domeniul industriei petroliere (S.N.P. PETROM PETROBRAZI, S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, S.N.P. PETROM PECO
PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, VEGA - ROMPETROL, PETROTEL – LUK OIL).
- celor mai mari producatori de utilaj petrolier (UPETROM 1 MAI, UZUC, UZTEL, 24 IANUARIE, FLINTAB ROMANIA).
- altor mari companii care apartin unor firme renumite (TIMKEN, COCA-COLA, EFES PILSNER, BRITISH AMERICAN TOBACCO).
Ca orice oras Ploiestiul e condus de un primar si un consiliu local care urmaresc rezolvarea problemelor orasului legate de utilitatile publice salubritate dezvoltare economica,
culturala, protectie sociala.
Istoria orasului e legata de numele marelui domnitor Mihai Viteazul care a cumparat locul pe care se afla Ploiestiul l-a colonizat cu soldati si a intemeiat un targ infloritor.
Ploiestiul a fost prezent in toate momentele istoriei tarii noastre ,numeroasele monumente ridicate atestand acest fapt (Statuia Libertatii, Statuia Soldatului de la 1877,
Catedrala Sf. Ion). Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate, culturale, istorice
sieconomice:
- muzeul petrolului
- muzeul de istorie si arheologie
- muzeul ceasului
- muzeul de arta
In Ploiesti se gasesc casele memoriale ale unor oameni de cultura, personalitati puternice care au influentat viata politica si culturala a
tarii :Ion Luca Caragiale, Nichita Stanescu, Constantin Dobrogeanu Gherea, Hagi Prodan
Centrul orasului e dominat de cladirea impoznta a Palatului Culturii.Conceput ca un Palat de Justitie, el adaposteste astazi mai multe institutii
de cultura cea mai importanta fiind biblioteca Nicolae Iorga.2
Ploiestiul e un important centru comercial aflat la confluenta drumurilor ce leaga sudul tarii de Transilvania si Moldova. Aici isi au sediile
numeroase banci care fac ca activitatea economica sa se desfasoare in bune conditii si sa prospere.
Ploiestiul e si un important centru de cultura si educatie. Pe langa numeroase scoli si licee in Ploiesti funcioneaza Universitatea de Petrol si
Gaze care pe langa specialisti in petrol pregateste si specialisti in domeniul economic si umanist. De asemeni aici functioneaza si numeroase
institutii de invatamant particulare.
Viata culturala a orasului se desfasoara in cadrul unor institutii renumite de cultura: Teatru Toma Caragiu, Teatru de Estrada, Filarmonica si
Teatru de Papusi.
Dar,cel mai reprezentativ loc pentru orasul Ploiesti este Bulevardul cu castani, care strabate orasul din centru pana la Gara de Sud. El este si
va ramane simbolul Ploiestiului.
Bucea Elena – IX E
Scrisoare catre elevii
mei
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Îmi place să cred că orice dialog este
posibil.
Toţi simţim nevoia să comunicăm, mai
ales în contextul actual când ne presează
atâtea lucruri.
M-am gândit, în primul rând, la voi, elevii,
care aveţi uneori nevoie să cereţi un sfat,
să prezentaţi o problemă care vă
presează, să ieşiţi dintr-o situaţie ce pare
fără ieşire.
SĂ NU UITAŢI CĂ SUNTEM AICI !
Poate nu toţi profesorii sunt dispuşi să
fie partenerii voştri de dialog, dar
încercaţi.
Există oameni dispuşi să vă întindă
mâna, doar să doriţi ajutorul lor.
Numai prin dialog şi comunicare putem
să depăşim împreună problemele
voastre care sunt şi ale noastre.
Cu simpatie, 3
•
Prof. A. Sora
Carte,dulce Carte
Fiecare din lecturile noastre lasã o sãmânţã care încolţeşte, spunea Jules Renard în “Jurnalul” sãu. Astãzi, oare, mai
avem timp pentru citit? Mai are rost sã citim literaturã? Mai foloseşte literatura la ceva?
Criza lecturii ne apare din ce în ce mai clarã ca un fenomen real al ultimului timp. Aceasta îi preocupã nu numai pe
profesorii de limbã si literaturã şi pe unii pãrinţi, ci şi pe toti cei care se intereseazã de soarta Cãrţii, de la cei care o scriu
pânã la cei care o vând.
Dezinteresul faţã de lecturã nu este un fenomen ivit peste noapte, acesta fiind explicabil prin prisma naturii evidenţei
pe care o trãim. Pãşirea în era vizualului, în care computerul şi televizorul reuşesc sã ofere mai mult şi mai repede decât o
fãcea pâna acum pagina scrisã, este una din coordonatele ce ţin de aceastã realitate, cãci imaginea ocupã acum primul loc,
fiind uşor de manevrat şi de accesat într-o epocã a vitezei. Realitatea virtualã şi prezenţa semnelor au pus stãpânire pe
copiii şi pe adulţii de astãzi, „izbutind” sã îi „izgoneascã” din preajma filelor cãrţilor.
Literatura dã expresie unei trãiri a noastre care altfel ar rãmane mute, lãrgindu-ne conştiinţa şi rafinându-ne
sensibilitatea (T.S.Eliot, Funcţia socialã a poeziei). Aşadar, rostul lecturii ar fi unul deosebit de important: cunoaşterea de
sine şi construirea unei personalitãţi capabilã sã vieţuiascã într-o lume în continuã mişcare, capabilã sã îşi construiascã un
sistem de valori real şi trainic. Literatura are un bogat potenţial formator; veritabilã artã, la îndemâna oricui doreşte, ea
cultivã bunele maniere ale minţii (Marcel Proust), originalitatea, imaginaţia, creativitatea contribuind la reuşita în viatã. Un
cititor „activ” de literaturã ştie sã îşi aleagã cuvintele, sã le înteleagã puterea; el poate utiliza cu uşurinţã diferitele registre
ale limbii; el poate întrebuinţa în limbajul sãu valorile de sugestie, modulaţiile de ton observate în limbajele cãrţilor.
Cât despre ultima întrebare, am putea rãspunde: categoric DA, cãci literatura e cãlauza pentru explorarea lãuntricã şi
catalizatorul de adaptare a sinelui cu cei din jur. Ea este intrumentul flexibil al comunicarii interumane. Limbaj universal,
literatura reuşeşte sã reţinã şi sã exprime generalitatea vieţii de pretutindeni şi de totdeauna; o realitate ce conţine o
infinitate de lumi posibile cu reţele felurite, care ne ghideazã în marile teme ale umanului: dragostea, prietenia, familia,
societatea, suferinţa sau boala, literatura este imaginea „furatã” si prelucratã artistic a realitãţii ce ne înconjurã. Literatura
ne creazã ca oameni, lipsa ei rãpunându-ne; ea ne ajutã sã trãim cu adevãrat, dându-ne sens şi claritate vieţii, perpetuitate
şi vitalitate.
Prof. Adelina Venete
Crochiuri
Nicicảnd gutuiul bun şi darnic
N-a copt atảtea bulgǎraşe…..
Era pe cảnd cu povestiri şi zmei
Eu adormeam în poala mamei .
Nina Cassian
Am fost, sunt şi voi fi o lacrimǎ albastrǎ, rece o inimǎ, un surâs blajin şi vioi al sufletului,o bucurie a fiinţei.Un gând nǎstruşnic ce te poartǎ
în adincurile întunecate ale vieţii,o frunzǎ moartǎ, îngǎlbenitǎ de vreme, ce cade pe pamảntul gol şi rece.Un pârâiaş cu apǎ limpede, ce-şi croieşte
drum printer stảncile statornice şi ascuţite, pentru a gasi! A gǎsi un exemplu mai bun în lume în suflet şi în inima ta.
Familia este un lucru sacru, orice fiinţǎ are la moment dat o famile. Dumnezeu a întemeiat prima datǎ o familie dǎruindu-i lui Adam un
prieten.
Intr-o familie existǎ dragoste, cǎldurǎ, prietenie , iar ea ar trebui sǎ fie perfectǎ, sau cel puţin perfectǎ. Multe familii se destramǎ din cauza
lipsei de dragoste, cǎldurǎ şi prietenie. Dacǎ Dumnezeu a lǎsat-o, este sfảntǎ; iar dacǎ-ţi iubeşti familia , implicit îl iubeşti şi pe Dumnezeu.
Binenţeles cǎ este greu.Poate cea mai grea decizie, deşi mǎ îndoiesc.
De exemplu, ai un foarte bun prieten, care te ajutǎ la orice şi îţi este alǎturi tot timpul. La un moment dat cineva de încredere îţi spune ǎ acest
prieten te-a trǎdat. Te duci la el , vǎ confruntaţi faţǎ în faţǎ, acesta recunoaşte adevǎrul, iar ţie îţi rǎmảne sǎ alegi :îl ierţi şi alegi prietenia , sau te cerţi
cu el şi alegi adevǎrul:
În primul rảnd,în astfel de momente trebuie sǎ stai şi reflectezi asupra acestei dilemi. Depinde
de tine ce vei alege,
În al doilea rảnd, dacǎ el îţi este prieten şi nu mai are secrete faţǎ de tine, iar aceea faptǎ a fost o greşealǎ sau a fost spre binele tǎu, îl ierţi,
dacǎ nu, probabil meritǎ sa-I dai o a doua şansǎ, asta în funcţie de fapta pe care a facut-o.
In concluzie, este foarte greu sǎ faci o astfel de alegere. Mai bine alegi adevǎrul dacǎ ai trecut prin mai multe astfel de alegere. Mai bine alegi
adevǎrul dacǎ ai trecut prin mai multe astfel de experienţe şi bineînţeles mai întải îţi testezi şi analizezi potenţialul prieten, asta pentru a nu fi trǎdat.
DIALOGURI POSIBILE
Se spune,(cel puţin aşa am auzit eu) cǎ în orice persoanǎ , chiar şi în cel mai laş existǎ un mic erou!
Cine e ecest erou? Simplu! E aceea laturǎ noastrǎ, cunoscutǎ sau nu. Latura fǎrǎ inhibiţii, curajoasǎ,care nu se teme de banalitǎţî.
Dacǎ întrebi un pompier:”Te simţi erou fiindcǎ ai salvat pisica vecinei de la 3?” el îţi rǎspunde cǎ “Nu!”, normal. Toatǎ lumea crede cǎ eşti un
erou doar dacǎ faci cine ştie ce faptǎ, ce meritǎ rǎsplǎtitǎ cu lauri.
Dar nu este aşa! Oricine este erou! Eşti erou chiar şi cảnd ajuţi o bǎtrảnicǎ sǎ traverseze, sau din pảinea din care tocmai ai cumparat-o,
jumǎtate sǎ o dai unui sǎrac sau unui cảine infometat, sau îţi împarţi umbrela cu un necunoscut. Lucruri care par absolute banale, dar ai fǎcut pe
cineva sǎ-ţi fie Binenţeles nu spune nimeni sǎ nu faci astfel de lucruri, rǎmảne la latitudinea fiecǎruia…
A fi erou e un lucru bun! Ştiind cǎ ai fǎcut o faptǎ bunǎ , poţi trǎi împǎcat cu conştiinţa ta. Dar dacǎ nu faci nimic bun, pentru cei din
jurul tǎu, şi te gảndeşti doar la tine, sǎ nu te întrebi mai tảrziu de ce parcǎ ai un gol în stomac şi te simţi vinovat faţǎ de tine.
Dacǎ nu faci o faptǎ bunǎ, nu ai de unde sǎ cunoşti sentimentul de satisfacţie, de împlinire.
Invaţǎ sǎ faci bine şi atunci vei cunoaşte:”EROUL DIN TINE”
Petcu Dana Florentina
Efectele psihologice ale culoriilor
Viata fara culoare nu ar fi posibila. Ne place sa vedem « color », admiram sau criticam culorile ce ne inconjoara.
ROSU
Efecte psihologice: culoare foarte calda, stimulator general, irita, provoaca, incita la actiune, in deosebi in plan psihomotor, stimulator intelectual,
nelinistitor, senzatie de apropiere in spatiu, excitare, aprindere, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile mintale de idei.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: se caracterizeaza ca "forta vointei"; specifica tipului activ, excentric, ofensiv-agresiv, autonom,
locomotor, competitiv, operativ; exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism.
PORTOCALIU
Efecte fiziologice: accelereaza pulsatiile inimii; mentine presiunea sangvina; favorizeaza secretia gastrica si digestia.
Efecte psihologice: optimism, veselie; culoare calda; stimulator emotiv; senzatie de apropiere puternica; culoare sociabila; este mai activ decat
galbenul; impresie de sanatate si optimism; in cantitati mari pare dulceag si iritant.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: aceleasi caracteristici ca si la culoarea rosie.
GALBEN
Efecte fiziologice: stimuleaza nervul optic, influenteaza functionarea normala a sistemului cardiovascular.
Efecte psihologice: caldura, intimitate, satisfactie, admiratie, inviorare; culoarea cea mai vesela, stimuleaza vederea, stimuleaza si intretine starea de
vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate. Privita mult timp, culoarea galbena da
senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este suportabila.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: exprima spontaneitate si este caracteristica tipului activ, proiectiv, expansiv, investigativ si cu un
nivel ridicat de aspiratie. Exprima variabilitate, aspiratie, originalitate, veselie.
VERDE Efecte fiziologice: scade presiunea sangvina; dilata vasele capilare.
Efecte psihologice: liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, contemplare, abundenta de asociatii mintale de idei; culoare rece, placuta,
odihnitoare, linistitoare si calmanta.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: exprima "elasticitatea vointei", concentrare, siguranta, introspectie, persistenta, indrazneala,
abstinenta, autoevaluare. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut, posesiv, imuabil.
ALBASTRU Efecte fiziologice: scade presiunea sangvina; scade tonusul muscular; calmeaza respiratia si reduce frecventa pulsului.
Efecte psihologice: culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare, indeamna la calm si reverie, predispozitie la concentrare si liniste interioara; in
exces conduce la depresie; seriozitate, tendinta spre evocare, spatialitate, ingaduinta, pace, dor, nostalgie; favorizeaza dezvoltarea proceselor de
inhibitie si de incetinire a ritmului activitatii.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: se caracterizeaza prin "profunzimea trairilor si sentimentelor"; caracteristic pentru tipul concentric,
pasiv, perceptiv, unificativ; exprima liniste, satisfactie, tandrete, iubire si afectiune.
VIOLET Efecte fiziologice: intenisfica activitatea cardiovasculara; accelereaza respiratia, influenteaza pozitiv rezistenta cardiaca si pulmonara.
Efecte psihologice: culoare rece, nelinistitoare si descurajatoare; stimuleaza; efect contradictoriu: in acelasi timp atractie si indepartare, optimism,
nostalgie; culoare ce da o senzatie de gravitate.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: tristete, melancolie, penitenta.
NEGRU Efecte fiziologice: repaus, reducerea activitatii metabolice.
Efecte psihologice: retinere, neliniste, depresie, introversie (interiorizare), induiosare; impresie de adancime, plinatate si greutate.
Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: deces, tristete, doliu, sfarsit, singuratate, despartire, moarte.
GRI Culoare luminoasa si pura, bine saturata, da senzatia de dinamism, veselie, miscare, este o culoare vie. Devine valoroasa mai ales in prezenta
altor culori, ale caror efecte le atenueaza.
Prof. Adelina Venete
Limba şi literatura română
Premii obtinute la olimpiade
Concursul naţional „M. Eminescu”
Bucur Ioana - XII E- menţiune
şi concursuri judetene si nationale Gherasim
Irina – XI A – menţiune
Istorie
Anul scolar 2006-2007
Marinache Iulian – XIC – premiul III
s
Dănăilă Andreea – XICs – menţiune
Biologie
Olimpiada de biologie –faza judeţ
Condurăţeanu Andrian- IX A – menţiune
Concursul „Floarea de apartament”
Premiul I – „Cel mai bun proiect”
- Todea Alice – IX G
- Cristea Răzvan – IX E
Premiul II – „Cea mai frumoasă plantă
- Petcu Dana – IX A
Premiul II – „Cea mai frumoasă prezentare de stand”
- Dumitrescu Cătălina – IX G
Geografie
Lazăr Mihai – XI G - menţiune
Matematică
Concursul „Elie Radu”
Tatomirescu Georgiana XIJ- menţiune
Ion Cristian – XII G-menţiune
Beldiman Horia – XIIG –menţiune
Concursul naţional de matematică aplicată „Adolf Haimovici”
Lazăr Mihai – XI G – premiul III
Tehnic
Olimpiada interjudeţeană
Aron Nicolae – X – menţiune
Dumitru Bogdan – X – menţiune
Ţintea Nicolae – X –menţiune
Enescu Răzvan –XI G- premiul I
Bănică Ionuţ – XI G – premiul III
Răducanu Andrei – XII G – menţiune
Sârghe Iulian – XII E – menţiune
Olimpiada tehnică – naţională- Proiectant CAD
Enescu Răzvan – XI G – premiul III
Concurs profesional – faza judeţ
Bană M. Valentin - premiul I
Popa M. Bogdan – premiul I
Negoiţă Leontin – premiul I
Stan Georgian – premiul I
Concurs profesional – faza naţională
Stan Georgian – premiul I
Un motiv
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Un motiv…
Cu fiecare zi care trece sufletul meu infloreste,
Respira aerul iubirii si capata transparenta…
Aparent banal,dar in substrat plin de esenta tare a fericirii.
Petalele timpului se scutura si se pierd in vidul abstract
Al existentei,dar eu renasc cu fiecare secunda
Pe care acesta o arunca…
Pentru ca tu gravitezi in jurul axei mele
Si imi luminezi interiorul…
Ma faci sa capat stralucire si ma ghidezi concentric
Spre un alt Univers…
Acel Univers cald in care
Nu suntem decat noi doi…
O lume ce se naste in fiecare zi din emotiile si sentimentele noastre
Din dorinta,dragoste si vesnicie!
Asta este unul din sutele,
Miile de motive pentru care
Te Iubesc!
Exotic
Deja simt cum incep sa prind aripi si
Sa-mi iau zborul spre
Taramurile calde ale Iubirii…
Exoticul plajei ce contureaza drointele si
Albastrul cerului ce amplifica visele
Imi deschid un nou orizont.
Incep sa simt,sa traiesc…
Orice lucru prinde alta forma
Si culorile se intrec pe ele in
Exprimarea sentimentelor mele.
E un dans fantastic din orice unghi
Ai privi aceasta traire ce incet se pierde
Reverie …
Comoara
Am descoperit cea mai valoroasa comoara
Pe care oricine si-ar dori sa o aiba!
Se numeste Siguranta si
Pe ea sunt gravate in slove din aur
Increderea si Speranta,iar daca
O deschizi vei descoperi Fericirea ce
Contureaza Sentimentele ce se nasc din
Profunzimea dorintelor…
Din ele rezulta inocenta Iubirea care
Nu e desenata in forma de inima,
Pentru ca inimile se pot frange,
Ci in forma de cerc,
Pentru ca el nu se sfarseste niciodata…
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Esenta
Ingerii s-au coborat pe Pamant pentru
A ne semna contractul Fericirii si a ne sculpta iubirea
In infinit!
Sclipiri din flacarile pasiunii contureaza spatiul
Dintre mine si tine,umplandu-l cu dragostea izvorata
Din sinceritatea ochilor nostri si
Focul de pe buzele noastre.
Stelele ne impletesc coroane din mugurii inocentei,
Iar Soarele ne mangaie cu razele sale
Ce denota eternul…
Mi-am atins scopul si anume
Dorinta de A Iubi…
Sunt fericita….!
Iubirea
In azurul cald al cerului si in valurile line
Ce se sparg incet de tarmul Fericirii
Se naste firav in nisipul marunt al Vietii un fir
Arzand in vid culoarea dragostei…
Atarna greu in mediocritatea muritorilor,dar
Inalta in infinit sufletele sincere,
Conturate de inocenta.
E vorba de Iubire…
Isi face loc in fiecare coltiosr din mine si
Imi dicateaza angelic faptul
Ca te-am intalnit!
Culeg inocenta margaritarelor ce formeaza iubirea si
Zidesc fiecare zambet sau sarut in
Absolutul fericirii noastre…
Zbor in acelasi ritm cu pescarusii…
Ma bucur de soare,admir luna si
Privesc fluturii ce ma inunda cu viata.
Adorm creand vise ce ziua prind viata,dar
Mai presus de toate,ma contemplu in
Sinceritatea privirii tale si
Ma inec in adevarul sperantelor noastre…
As luna stelele,as aduna apele si as culege florile….
As lua stelele si le-as stinge in absolutul dragostei noastre,
Dar as fi prea egoista s alas noaptea fara lumina…
As aduna apele marilor si le-as varsa
In paharul fericirii,
Dar tot nu ar fi bine,pentru ca
As lasa Pamantul fara esenta…
As culege florile campurilor si le-as presa
In jurnalul iubirii noastre dar…
Cernamorcenco Lidia
XII C
Dintre sute de catarge
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
TU
Tu?
Tu eşti o floare roşie
Răsărită pe câmpul verde,
Nemuritor al dragostei.
Eu?
Eu cred că noi
Nu trebuie să fim alături doar în vis
Ci trebuie să fim uniţi
Precum clipele timpul ce trec
Ce trec…
Odată cu viaţa şi cu dragostea noastră.
Spune-mi că mă iubeşti …
MĂ ÎNTREBI
Dacă te iubesc
întrebă marea
singura măsură a durerii mele…
Dacă te iubesc
întreabă stelele
în nesfârşitele nopţi de singurătate…
Dacă te iubesc
întreabă…
sau mai bine nu …
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Ultimul sărut
Iubita mea cu ochi de stele
Simbol al timpului trecut
Ce cauţi tu-n visele mele ?
Poate ai venit să te sărut.
De ce nu vrei ca să-mi dai pace
De ce mă chinui ne-ntrerupt
În nopţile când lumea tace
Poate ai venit să te sărut.
Dar acum pleacă şi mă lasă
Căci eu mă chinui să te uit
Tu n-ai vrut să-mi fii mireasă,
Eu nu mai vreau să te sărut.
Lepădatu Andrei Leonard –
Clasa – IX A
Credo
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
IERTARE ITI CER EU, TIE
IERTARE iti cer eu, tie
Pentru tot ce ti-am facut
Si as vrea sa nu mai fie
Urat si neplacut.
IERTARE iti cer eu, tie
Daca crezi ca n-am vazut
Ca mi-ai aratat tu, mie
Cat ma iubesti de mult.
IERTARE iti cer eu, tie
Plangand si te chemand
Sa vii din nou la mine,
Sa stiu ca nu te-am pierdut.
O RUGACIUNE CATRE DUMNEZEU
Doamne!ca in fiecare seara,
Apara,vegheaza si fa sa dispara
Tot ce-i rau sa nu mai doara
Tot ce-i bine sa apara,
Langa fiecare om crestin
Inima Tu sa i-o alini,
Cu o rugaciune si un sfat
Sa-l veghezi neincetat
Pentru ca o ruga catre Tine
Face oricui numai bine.
Amin.
INVATARE CATRE CRESTINI
Daca Dumnezeu ar fi acum pe Pamant,
I-as cere un singur lucru Sfant:
Sa aiba grija atat de mine,
Sa pot avea incredere in bine
Binele sa-i ocrotesca,
Pe toti din jur cat si din casa
Sa poata avea si ei speranta
Asa cum am eu in viata,
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Speranta de a darui cuiva
Ce inseamna dragostea
Dragostea fata de Dumnezeu
Atotputernic si Milostiv mereu,
Impartasindu-ne credinta
Peste toata suferinta.
Amin.
SPERANTE
Ratacesc printre amintiri,
Gandindu-ma la tine
Astept vechile priviri
Ce au ramas depline.
Privesc pe cer la astre,
La luna si apoi la soare
La gandul ce ma paste
La gandul ce ma doare.
Astept cu nerabdare o clipa de iubire,
O clipa de tandrete,
A carei nemurire,va fi vesnic:”Tinerete”.
Si atunci cand noi ne vom iubi,
Mai mult ca niciodata
Si din ochi ne vom sorbi
Iubire adevarata,
Vei sti ce mult au insemnat
Toate acestea pentru mine,
Cuvant cu cuvant ce e citat,
Acum depind de tine.
DA DOAMNE!
Da Doamne pe acest Pamant,
Da Tu un lucru Sfant
Ca in fiecare zi si noapte
Noi sa avem sanatate,
Sanatatea mult dorita
Si o viata fericita.
Amin.
Paraschiv Georgiana -XIIC
Realitate si fictiune
•
•
•
•
•
•
•
•
Eroinele mele
de I. Mares, prozator, dramaturg, narator si personaj
Intr-o zi cand ma ntorceam de la scoala, am vazut ceva pe cer. Nu era o pasare, nu era un avion, nu era
nici Superman…erau fetitele Powerpuff. In vitrina magazinului Omnia din Ploiesti, era un televizor pe care
erau sterile ProTV, unde Andreea Esca anunta ca Mojo Jojo devasteaza lumea. Fetitele powerpuff mi-au
spus ca nu il pot invinge singure pe Mojo Jojo si m-au rugat sa le ajut. Eu le-am spusca nu am
superputeri ca si ele. Acestea s-au gandit o clipa si mi-au spus ca se vor duce oana la primar s ail sune de
la “telefonul de urgente” pe profesotul Utonium sa aduca niste element X. Imediat el a ajuns si mi-a dat sa
beau elemental X. Eu, nedumerit, l-am intrebat de ce sa beau elemental X. El mi-a supus ca fetitlle au fost
facute din DULCE, ACRISOR, SI CEVA FERMECATOR.
DAR PROFESORUL UTONIUM A ADAUGAT DIN GRESEALA INCA UN ELEMENT: ELEMENTUL X. Dupa ce lam baut m-am transformat in PowerMares. Am zburat pana in Townsville, unde Mojo Jojo distrugea
orasul. Vazand ca nu il putem invinge pe Mojo Jojo a venit sa ne ajute si PowerDarandau. In timp ce venea
spre noi, PowerDarandau a daramat cu un ciocan Marele Zid Chinezesc. Zburand cu viteza luminii
(stinse), acesta s-a lovit de Superman. Acesta, nervos, l-a batut pe PowerDarandau cu mana stanga.
Ramasi singuri, eu si cu Fetitele Powerpuff ne-am dat seama ca in mainile noastre sta destinul intregii
lumi. Fetitele Powerpuff au dat cu raze X, iar eu, PowerMares, i-am dat lui Mojo Jojo lovitura de gratie:
pumnul de aur cu care l-am aruncat pana de dupa gratii.
SI DIN NOU SITUATIA A FOST SALVATA DE FETITELE POWERPUFF SI……..POWERMARES.
VA URMA
Mares Ionut, cls a IX-a A
Mozaic
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Firmituri de la ospăţul
gândurilor mele
Să vezi dincolo de om,
De înveliş,
Să ajungi cu ochii
undeva în miezul tabloului,
să percepi lumina ce nu se vede
să simţi iubirea
din intermezzo...
... apoi
poţi spune îmi ajunge şi
te simţi furnica
care ţine o balanţă în echilibru.
Colţ de stea
După o noapte agitată,
M-am trezit liniştită.
Hotărârea era luată,
Subconştientul învinsese.
Nu voi face nici la dreapta,
nici la stânga,
Nu voi merge nici înainte.
Drumul meu este altul,
De pe o floare pe o stâncă,
Apoi pe un colţ de stea,
Coborând pe o rază,
pătrund în suflet...
renasc în zâmbet.
Sete
Sunt însetată de frumos...
Sub orice formă
Floare,suflet, culoare,
Parfum, poezie, soare.
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Dorinţă
Îmi doresc să găsesc
în fiecare zi
Un motiv de bucurie.
Îmi doresc să primesc
în fiecare zi
o floare.
Îmi doresc să zâmbesc
în fiecare zi
OAMENILOR
Imi doresc
în fiecare zi
să IUBESC !!!
Pentru tine ...
Niciodată nu ţi-am înteles iubirea
şi nu am ascultat sfaturi
Te-am crezut duşman
şi am greşit.
Dar dacă mă vezi,
bucură-te acum …
M-am trezit
Şi trăiesc cum ne dorim…
Al patrulea gând
E atât de multă primăvară …
îmi simt ochii inundaţi de verde...
Până şi cerul are luciri de verde.
Ca pe o pânză, stropi de toporaşi
Şi fă-mă liliac apoi împuşcă-mă
cu soare.
Prof. Monica Sava