Transcript Îmbunătățirea competentelor de lectura în

DE CE (MAI) CITIM?
Nu-i poţi spune unui copil „Citeşte!”
sau „Iubeşte!”…Trebuie să-şi dorească
singur asta!
Verbul „a citi” nu suportă imperativul.
DE CE (MAI) CITIM?
Citim, pentru că literatura ne ajută să trăim ca oameni……..adevăraţi
oameni;
•
•
Mulţi citesc pentru a se instrui, pentru a-şi face o cultură solidă;
• Alţii citesc pentru a se putea transpune în nenumăratele vieţi, imposibile
întâlnite în cărţi;
• Mai există şi altă categorie, care citeşte pentru a simţi acea emoţie
specială pe care o carte poate să o ofere şi viaţa reală, nu;
• Uneori, lectura are efecte decisive asupra construcţiei morale,
comportamentale şi modului de gândire a unei persoane, asupra evoluţiei
sale ulterioare;
•
Pentru unii ,lectura devine ajutorul nesperat în crizele existenţiale.
“ LECTURA ESTE PENTRU SPIRIT, CEEA CE EXERCIŢIUL
ESTE PENTRU TRUP.”
(MIHAI BENIUC)
Cartea reprezintă un complet depozit al inteligenţei
omeneşti. Uitate între file de sute de ani, par moarte, dar noi
le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o citeşti
când vrei, cum vrei şi de câte ori vrei.
Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai
înţeles-o, nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii.
Cartea este comoara fără preţ, în care unii îşi adună
cele mai frumoase gânduri, pentru ca alţii să le poată folosi în
voie.
“Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al
vieţii omenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un
viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi
biruinţele sale toate.
Cartea ne este prieten credincios, de nădejde.”
Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face
să te bucuri, să râzi şi să plângi.
Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme
asupra unui pasaj, să te întorci la altul, pe lângă care ai trecut
în grabă, dar la care simţi nevoia să revii, să meditezi
îndelung în timpul lecturii şi după ce ai terminat-o, să reiei
cartea oricând doreşti.
O carte te trimite la alte cărţi şi toate, împreună
formează baza trainică a culturii noastre.
Tocmai pentru că este deţinătoarea atâtor puteri, nu
credem în dispariţia literaturii şi, cu atât mai mult, în
dispariţia cititorilor.
Lectura? Calculatorul? Televizorul?
Toate sunt importante, atâta vreme cât
sunt surse de învăţare şi de dezvoltare a
personalităţii copilului;
Lectura este, totuşi, “pe cale de
dispariţie” în învolburata epocă a vitezei...
S.O.S.! LECTURA ÎN PERICOL
Deşi se cunosc beneficiile lecturii asupra
cititorilor, se pot număra tot mai puţini cititori în
devenire, comparativ cu anii trecuţi.
Cauzele sunt multiple. Se constată că invazia
mass-mediei şi a tehnologiei ultraperformante ne
ţine departe de CARTE ,deşi nu vor putea înlocui
CARTEA niciodată.
a) MASS-MEDIA
Există o dependenţă pe care
o creează atât vizionarea de filme,
ascultarea muzicii cât şi simpla
vizionare a programelor TV, fără
niciun scop prestabilit.
Televiziunea oferă
curiozităţi copiilor prin imagini,
sunete, efecte speciale, de aceea
timpul dedicat lecturii se reduce
drastic. Un alt efect negativ este
vizionarea filmelor realizate după
cărţi ce duce la renunţarea la
lectură.
NIMIC NU POATE
ÎNLOCUI TEXTUL CITIT!
b) REVOLUŢIA IT
Dacă în urmă cu 30 de ani computerul era
un accesoriu de lux, azi, aproape fiecare
puşti are capacitati superioare de utilizare a
calculatorului in comparatie cu părinţii.
Folosit în mod abuziv la o vârstă mică, calculatorul, în
mod paradoxal, limitează copilul în devenirea lui.

Jocurile pe calculator, practicate sub supravegherea
părinţilor şi limitate în timp pot ajuta la dezvoltarea atenţiei şi
inteligenţei.

Consumate în exces însă, fură timpul elevilor şi le
oferă o dimensiune alternativă vieţii ,privându-i de contactul
direct ,atât cu oamenii, cât şi cu valorile culturale,
c) ANTURAJUL
Anturajul îşi pune adânc
amprenta asupra fiecăruia. Elevii nu
citesc, deoarece, acest lucru nu e
practicat nici de prietenii lor.

Se creează astfel o serie de
relaţii de interdependenţă care
afectează negativ dezvoltarea
elevilor.

Astfel, dacă mentalitatea
modernă a eliminat lectura ca
alternativă a petrecerii timpului liber
în defavoarea altor lucruri, e lesne de
înţeles că aceasta este o cauză a
lipsei interesului de a citi la elevi.
d) LIPSA RESURSELOR FINANCIARE ŞI DE TIMP
Explozia de edituri a adus şi o explozie de
preţuri, puţini elevi putând să-şi mai permită să
achiziţioneze cărţi, puterea de cumpărare fiind tot
mai scăzută.
Timpul tot mai limitat al tuturor: de la părinţi la
copii, toţi sunt într-o permanentă criză
de timp.
Apar însă şi alte neajunsuri în
calea lecturii care sunt mult mai greu
de înlăturat: mediocritatea, lenea,
dezordinea, delăsarea.
Curriculumul actual promovează sistemul
comunicativ-funcţional, sistem ce presupune formarea
integrată a capacităţilor de receptare / exprimare orală şi a
celor de receptare a mesajului scris şi de exprimare
scrisă.
Competenţa este un indicator pentru ceea ce
trebuie să facă un elev, ceea ce el trebuie să realizeze.
Performanţa este măsura realizării efective a
unei competenţe, ceea ce face elevul în mod concret .
UNDE SE POT FORMA ȘI DEZVOLTA ACESTEA?
- în familie ;
- în școală;
- în bibliotecă;
- în cluburi;
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERFORMANŢA
ELEVILOR ÎN DOMENIUL LECTURII
Locul lecturii în programul şcolar;
Organizarea demersului didactic în ceea ce priveşte
predarea/ învăţarea citit – scrisului;
Diversitatea suporturilor de lectură, a materialelor
didactice;
Varietatea abilităţilor şi strategiilor de lectură pe care elevii
sunt solicitaţi să le folosească;
Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să
exprime reacţii proprii la textele citite;
Funcţionarea bibliotecii şcolare şi a bibliotecii clasei ;
Accesul la calculator şi la internet;
 Utilizarea software-ului educaţional pentru dezvoltarea
competenţelor de citire ;
Absenteismul ;
Atitudinea familiei faţă de lectură;
MEDIEREA COMPETENȚEI
Vizează dezvoltarea încrederii în sine a copilului,
facilitarea apariţiei sentimentului de competenţă în
situaţiile de învăţare :,, sunt în stare”, ,,sunt capabil”, ,,eu
pot”.
CUM REALIZĂM MEDIEREA COMPETENȚEI ?
Cunoaşterea nivelului de expertiză al copilului şi al
experienţei de viaţă a acestuia;
Selectăm acele activităţi de învăţare care respectă acest
nivel şi care pot trimite la experienţe concrete de viaţă ale
copilului;
Recompensăm răspunsurile;
Explicăm strategiile prin care copilul obţine succesul în
învăţare ;
Asigurăm centrarea atenţiei pe reuşita strategiilor folosite
în învăţare;
CUM REALIZĂM MEDIEREA PROVOCĂRII
INTERESULUI PENTRU LECTURĂ ?
Stimulăm şi încurajăm o atitudine deschisă la
confruntarea copilului cu situaţii noi, dificile;
Facilităm confruntarea copilului cu situaţii noi
și complexe;
Încurajăm manifestarea creativităţii , a
curiozităţii şi originalităţii;
Recompensăm succesul;
Încurajăm asumarea de riscuri realiste faţă de
sarcinile propuse;
Susţinem copilul să identifice şi să
monitorizeze schimbările care se produc în
situaţia lui şcolară;
În scoală ,elevii nu trebuie doar să
răspundă la întrebări , ci să şi înveţe să
iniţieze o conversaţie ,să-şi exprime punctele
de vedere, să se implice în rezolvarea de
probleme , să-şi argumenteze ideile şi
atitudinile ,să exerseze convenţiile unei
comunicări civilizate şi să interiorizeze
valoarea comunicării.
De aceea , activităţile didactice trebuie să
cuprindă o varietate de experienţe de
comunicare orală şi scrisă.
La clasele I-IV se aloca o oră de lectură
distinctă în orarul săptămânal;
În clasele I – II, citirea zilnică a diferitelor
texte de către cadrul didactic alternează cu
citirea independentă a elevului ;
În clasele a III-a şi a IV-a elevii sunt încurajaţi
să citească atât texte literare, cât şi texte
nonliterare.
Lectura este exersată atât în mod tradiţional
cât şi la fiecare disciplină de studiu
(matematică, istorie, geografie etc.) în diferite
registre: citirea tabelelor, a graficelor,
schemelor, hărţilor etc.
SCOPUL
LECTURII

să dezvolte gustul elevilor pentru citit şi să-i facă să
iubească cartea;

să formeze în mod progresiv un tânăr cu o cultură
comunicaţională şi literară de bază:

capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii;

capabil să înţeleagă lumea din jurul său;

capabil să fie sensibil la frumosul din natură şi la
cel creat de om ;

capabil să –si exprime gândurile, stările, sentimentele,
opiniile;
Competenţa generală
Utilizarea limbii române în receptarea
şi producerea mesajelor în diferite
situaţii de comunicare
Obiective cadru
 Stimularea capacităţii de receptare a textului
literar/nonliterar;
 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi
scrisă;

Dezvoltarea interesului pentru lectură;
 Dezvoltarea capacităţii imaginative şi
creative;
OBIECTIVE SPECIFICE
 Formarea unei atitudini de grijă şi respect
faţă de carte;
 Familiarizarea copiilor cu diferite tipuri de
scriere;
 Cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu
apariţia, distribuirea sau păstrarea cărţilor;
 Cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor
literare;
 Exprimarea preferinţelor literare în conexiuni
interdisciplinare;
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Raportarea emoţiilor afective la mesajul
textelor literare;
 Cultivarea sensibilităţii artistice prin lectură
 Împărtăşirea experienţei personale;
 Dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a
capacităţii de exprimare orală, spontană,
corectă, expresivă;
 Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului;
 Stimularea capacităţii creatoare.
a.
Textul literar
Conţinuturi
1.
Literatura pentru copii – lumea copilăriei, lumea
necuvântătoarelor, lumea fantastică;
2.
Basme, poveşti povestiri, fabule, legende – literatura română şi
universală
•
Real şi imaginar în basm;binele şi răul în basm; personaje pozitive şi
negative;
•
Fabula: antologia viaţă-alegorie în fabulă; morala fabulei
•
Povestiri istorice – figuri de voievozi şi domni în istoria românilor;
•
Poezia – anotimpurile văzute de poeţi; poezia naturii;
•
Legende – adevăr şi legendă; legende istorice;
•
Poveşti, povestiri, romane pentru copii;
b.
Textul nonliterar-funcţional
•
Regulamentul şcolar, afisul, reclama, anuntul, prospectul, factura,
ghidul, articolul de lege, reţeta culinară, enciclopedia, harta,scrisoarea
de felicitare, programul de spectacol, dicţionarul, rebusul;
c. Desene, tabele, diagrame, simboluri, cifrul, sondaje
Importanţa lecturii pentru copii
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu
actuală. E un instrument care dezvoltă posibilitatea de
comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor
de gândire şi limbaj.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe
care le implică:
• aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc
cunoştinţele despre lume, despre realitate;
• aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la
educarea copiilor în dimensiunile etice şi estetice;
• aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept
consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de
muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a
capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.
Ce trebuie să citească un elev din
clasele I –IV?
 texte literare - studiate in manualele de citire
ale fiecărei clase;


texte literare si nonliterare - intercalate intre
textele de citire;
lecturi suplimentare extraşcolare,
recomandate de învăţător.
Criterii generale în selectarea şi indicarea
titlurilor pentru lectură:
Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie
de următoarele criterii:
 gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj,
imaginaţie, emoţii, sentimente etice şi estetice;
 sfera de interese şi preocupări ale elevilor;
 capacitatea de înţelegere a mesajului conţinut în
opera literară;
 calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate;
 calităţile stilului - simplitate, naturaleţe, proprietate să permită elevului o înţelegere uşoară a mesajului
lecturii.
Modalităţi pentru stimularea interesului pentru
lectură:
•conversaţia problematizată ;
• modelul de cititor oferit de învăţător;
• citirea/povestirea incitantă;
• organizarea unor concursuri;
•alcătuirea unor albume/fişe de lectură;
• şezători literare şi medalioane literare;
• întocmirea unor portofolii;
•formarea bibliotecii de clasă /bibliotecii personale;
•ghicitorile literare;
•jocul cu versurile ;
•diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti ;
•lecţiile de popularizare a cărţilor;
•expoziţiile de carte ;
•dramatizările;
Stimularea interesului pentru lectură în cadrul
familiei
Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printro muncă a factorilor educaţionali( familia şi şcoala), o muncă
care presupune perseverenţă, voinţă.
Familia constituie primul mediu de viaţă,socială şi culturală,
iar prin valorile pe care le transmite copilului , asigură premizele
dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale acestuia.
De aceea, familia trebuie să se implice activ în apropierea
copilului de miracolul cărţii încă înainte de învăţarea alfabetului,
atracţia fiind produsă de vizualizarea imaginilor.
Lectura bunicilor, a mamei sau a tatălui ,mai ales înaintea
orelor de somn, constituie cea mai bună modalitate de a stabili
primele contacte ale copiilor cu cărţile.
Poveştile, povestirile, poezioarele din lumea păsărilor şi
animalelor sau cele având ca eroi copii de vârstă apropiată cu
care copilul se poate identifica, reprezintă genul de literatură
care încântă copilăria.
PĂRINŢII ŞI BUNICII - păstrători ai unui bogat tezaur de
poveşti
Iată câteva modalităţi pe care le-am propus părinţilor pentru petrecerea
unor momente plăcute alături de copii, pentru a-i ajuta să pătrundă în lumea
magică a cărţilor:
• Faceţi din lectură o activitate obişnuită familiei! (exemplul personal,
acţiunile în comun sunt cele mai bune metode de a stimula gustul pentru
lectură)
•Alegeţi cărţile care v-au încântat şi dvs. copilăria, dar şi pe cele cu
personaje noi, îndrăgite de ei (cereţi sfatul d-nei învăţătoare pentru cărţile
potrivite);
•Citiţi împreună cu copilul dvs.!
•Organizaţi jocuri literare împreună cu el!( Recunoaşte povestea/
personajul / autorul / titlul);
•Vorbiţi mult cu copilul dvs despre cărţi!
•Vizionaţi împreună filme realizate după poveşti şi basme!( discutaţi
asemănările şi deosebirile, de preferat după citirea cărţii);
•Introduceţi copilul în lumea minunată a cărţilor!(biblioteca din oraş,
librării);
•Încurajaţi copilul să descopere literatura în călătorie!
•Înfiinţaţi-i o bibliotecă personală!
Atitudinea familiei faţă de lectură
Fiecare învăţător , în întâlnirile periodice cu
părinţii, va promova importanţa lecturii în mediul
familial,încurajarea părinţilor de a acorda atenţie
bibliotecii de acasă, mediului creat pentru
stimularea lecturii, modelului pe care familia îl
oferă.
Orice plimbare poate fi un motiv pentru
lectură, dar un alt fel de lectură - cea a semnelor
de circulaţie, a comportamentului, a culorilor, a
reacţiilor celorlalţi.
Orice călătorie prin şi în afara localităţii, este,
de asemenea, un prilej pentru a povesti istoricul
locurilor, pentru amintiri şi impresii.
ETAPE ŞI PARTICULARITĂŢI ALE
PROCESELOR DE FORMARE ALE
ABILITĂŢILOR DE
CITIRE /LECTURĂ
ÎN ŞCOALĂ
1. Lectura literară = citirea corectă, perceperea literelor și recunoașterea
cuvintelor ;
2. Lectura funcțională = citirea conștientă, înțelegerea conținutului
textelor și mesajelor oferite de acestea;
3. Lectura evaluativ-critică = citire critică , aprecierea valorii textelor și
evaluarea informațiilor obținute din textul citit .
ETAPA I:
Consolidarea mecanismelor citirii corecte deprinse de copii încă din
clasele I-II. Realizarea primelor achiziții pentru lectura individuală.
ETAPA a II-a :
Achiziția metodelor și cunoștințelor specifice pentru lectură metodică a
unui text.
ETAPA a III-a
Participarea independentă şi individuală la munca propusă în clasă
Cum îmbunătăţeşte învăţătorul exprimarea orală
a elevilor ?
construieşte diferite contexte de comunicare
prin:
• crearea ocaziilor pentru activităţi de comunicare
independente, de grup şi cu întreaga clasă ;
• reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja
interacţiunea elevilor ;
• jocuri de rol sau dramatizări;
• formarea unor grupe flexibile , a căror
componenţă se schimbă frecvent ;
• notarea informaţiilor despre modul în care
gândeşte şi vorbeşte fiecare elev ;
 încurajează procesul comunicării prin :
• utilizarea conversaţiei , a povestirii , a cititului
cu voce tare , a jocului de rol şi a prezentării
orale ;
• discutarea cu elevii despre propriile lor
experienţe ;
• observarea felului în care se exprimă oral
fiecare elev ;
• acceptarea întrebărilor şi a comentariilor
elevilor;
• practicarea regulilor unei comunicări civilizate
(ascultarea și respectarea opiniilor celorlalţi si
nu respingerea lor);
 ajută elevii:
• să se exprime clar;
• să facă asocieri ;
• să ţină cont de sentimentele celorlalţi ;
• să aprecieze relaţiile de prietenie ;
• să aibă în vedere,că pot exista soluţii
diverse pentru o anumită problemă ;
• să înţeleagă felul în care oamenii folosesc
limbajul ca să obţină ceea ce doresc ;
 evaluează felul în care se exprimă oral un elev ,
observând :
• siguranţa cu care se exprimă elevul în diferite scopuri ;
• situaţiile de comunicare in care exprimarea orală a
elevului este eficientă ;
• capacitatea elevului de a fi un bun ascultător;
• impactul pe care îl are exprimarea orală a unui elev
asupra auditoriului ;
• modul în care vorbitorul ţine cont de reacţiile
auditoriului sau dacă aceste reacţii afectează prestaţia
vorbitorului ;
• cum se descurcă elevul în viaţa cotidiană în ceea ce
priveşte comunicarea orală ;
• ce convenţii sociale ale comunicării orale înţelege şi
foloseşte elevul ;
Dacă elevul parcurge toate activitățile legate
de lectură, indiferent de materia la care se citeşte,
atunci va fi capabil :
 să raporteze imaginile la text şi textul la
imagini;
 să relateze fragmentul indicat;
 să reproducă oral textul citit;
 să rezume în scris un text;
 să caracterizeze personajele unui text narativ;
 să alcătuiască planul de idei al unui text;
 să scrie texte proprii inspirate din textele
citite,etc.
Expunerea prin povestire,în special la clasele mici;
Conversația despre o carte sau apariție editorială;
Dezbaterea literară;
Activitatea cu cartea prin citirea expresivă a
învățătorului și a elevilor ;
Recenzia unor cărți prezentată de învățător sau elevi ;
Lecțiile de popularizare a cărților ;
FORME Metoda demonstrației ;
Metoda excursiilor literare ;
DE
ÎNDRUMAREMetoda exercițiilor ;
Întâlnirile cu scriitorii ;
A LECTURII Șezătorile literare în cadrul clasei sau clase diferite;
Seri de basme și de poezie în clasă sau bibliotecă;
Medalioane literare ;
Simpozioane literare ;
Concursuri ;
Confecționare de albume literare ;
Reviste literare ;
Călatorii imaginare pe hartă ;
Emisiuni televizate sau la radio ;;
Privite în raport cu vârsta copiilor, competenţele de bază
reclamă capacitatea de a găsi şi utiliza o sursă de informare
(ziar, revistă, carte, site). Dar, după ce informația a fost
identificată, elevul trebuie ajutat să o prelucreze şi să se
pregătească pentru expunerea datelor selectate.
La formarea acestor competențe putem aplica
urmatoarele tehnici interactive:

Lectura intensivă

Lectura sau discuția ghidată

Alcătuirea planului de idei

Floarea de nufăr

Explozia stelară

Reacția cititorului

Agenda cu notițe paralele / Jurnalul dublu

Pânza discuției
Metode şi mijloace diverse pentru a le stimula activitatea creatoare: cântece,
poezii, tablouri, drumeţii, audiţii, compuneri model.
Povestirea în lanţ
Este un joc prin care
conţinutul poveştilor citite
este redat de cât mai mulţi
elevi. Povestea este
cunoscută de toţi elevii.
Elevii sunt aşezaţi în cerc
formând un “lanţ”. Este
numit primul elev să povestească. Acesta povesteşte
un fragment, altul continuă
povestirea de acolo de
unde s-a oprit primul şi tot
aşa până la sfârşitul
acesteia. Copilul care nu
poate continua povestirea
“rupe lanţul” şi drept
pedeapsă trebuie să
citească cu o lectură mai
mult.
Recunoaşteţi povestirea !
Place mult elevilor şi îi determină să
citească povestirea pentru a putea câştiga
jocul. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte
patru. Se prezintă câte un fragment dintr-o
povestire şi li se cere să recunoască titlul şi
autorul. Câştigă cei care au recunoscut
toate povestirile.
Recunoaşteţi personajul
Din fragmentele prezentate trebuie să
recunoască numele personajului şi titlul
povestirii.
JOCURILE LITERARE
Dramatizările după diferite lecturi
Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să exprime
reacţii proprii la textele citite
elevul - cititor este încurajat să îşi formeze capacitatea de
a reflecta, de a-şi dezvolta creativitatea şi gândirea critică;
• abilităţi de comprehensiune literară (identificarea ideilor
principale, ordonarea cronologică a evenimentelor,
identificarea relaţiei cauză – efect etc.);
• abilităţi de comprehensiune prin deducţii (a identifica
ideile implicite, a anticipa rezultate, a identifica trăsături de
caracter etc.);
• abilităţi de comprehensiune evaluative (a distinge între
fantastic şi real, a distinge între fapte şi opinii etc.);
• abilităţi de organizare (a ordona evenimente, a clasifica
idei, personaje etc.);
•
“Minibiblioteca clasei” – fiecare
elev poate aduce câte o carte şi
realizează o mică bibliotecă.
Notează toate cărțile într-un
„registru”. Se face instructajul
despre rolul bibliotecii din clasă,
despre cum trebuie să se păstreze
aceste cărţi, despre modul cum
trebuie să fie citite, fără a fi rupte,
pătate sau pierdute.
Realizarea unui catalog al
cărţilor din biblioteca personală şi
selectarea acestora după conţinut.
Modalităţi de abordare a textului pentru dezvoltarea
competenţele de lectură:
Abordarea ilustrativă-lectura unui text ilustrativ, extragerea cu elevii a
trăsăturilor marcante ale textului;
Abordarea centrată pe” punctele tari” ale textului –identificarea
elementelor- cheie pentru interpretarea textului, opţiuni/alternative
interpretative;
Abordarea retoric – argumentativă - identificarea elementelor specifice
discursului de tip argumentativ, analizarea acestora;
Abordarea problematizată – pornind de la elementele-surpriză ale
textului;
Abordarea tabulară- identificarea paradigmelor semantice ale
textului/câmpuri semantice/lexicale, corelaţii în plan conotativ;
Abordarea din perspectiva comunicativă – identificarea rolurilor de
comunicare, interpretarea mesajului ca act de comunicare;
Abordarea structurală – analiza pe niveluri de organizare a textului:
morfosintactic, semantic – corelaţii între observaţiile făcute pe diverse
paliere ale analizei;
Abordarea lineară – Progresie textuală, conştientizarea aşteptărilor,
anticipări, formarea macrostructurilor comprehensive, feed-back-uri;
Metode activ-participative
utilizate în orele de limba şi
literatura română
1.BRAINSTORMING ( ASALTUL DE IDEI) M 12.JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE
2. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ (METODA
PIRAMIDEI)
3.CUBUL
4.CVINTETUL
E
T
O
D
E
13.JOCUL DE ROL(SIMULAREA)
14. LASĂ-MĂ PE MINE SĂ AM ULTIMUL
CUVÂNT
15. MOZAICUL
5.CIORCHINELE
16. PREDICŢIA(ANTICIPAREA)
6. CADRANELE
17.
7.DIAGRAMA VENN
8.EXPLOZIA STELARĂ
9.GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/
COMUNICAŢI
10.HARTA CONCEPTUALĂ
11.HARTA TEXTULUI
A
C
T
I
V
E
PĂLĂRIILE GÂNDITOARE
18. METODA R.A.I.(Răspunde, Aruncă,
Interoghează)
19. SINELG
20. STUDIUL DE CAZ
21. ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT
22. TURUL GALERIEI
CRITERII DE EVALUARE

Ritmul de lectură;
 Capacitatea de asimilare şi prezentare a
lecturii;
 Dezvoltarea gradului de stimulare a
capacităţii creatoare.
Strategii didactice
pentru dezvoltarea
competenţelor de lectură
la ciclul primar
Metode şi tehnici
pentru dezvoltarea cititului
fluent şi conştient
•
•
•
•
•
Cititul repetat
Citirea în gând
Cititul cu un coleg
Teatrul cititorilor
Cititul în cor şi repetarea
MODALITĂŢI DE EVALUARE
Verificarea caietelor/fişelor de lectură;
Convorbirile cu clasa şi individuale despre
lecturile elevilor;
Observarea performanţelor;
Controlul fişelor de cititor la bibliotecă.
FINALITĂŢILE LECTURII LA ŞCOLARUL MIC
• Consolidarea deprinderii de citire, fluentă, conştientă şi expresivă;
• Formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;
• Lărgirea ariei de informaţie a elevilor;
• Creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii în general;
• Cunoaşterea, îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă
complexă;
• Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;
• Cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;
• Definirea şi aprecierea valorilor morale;
• Formarea discernământului etic;
• Dezvoltarea gustului estetic;
• Îmbogăţirea şi activizarea vocabularelui, dezvoltarea capacităţii de
exprimare;
• Stimularea capacităţii creative;
• Formarea idealurilor etice şi estetice;
• Dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni
interdisciplinare;
• Lărgirea orizontului imaginativ;
Ţinând cont de ceea ce spunea
Freinert:
“Problema principală a educaţiei rămâne
nu atât conţinutul învăţământului ,cum s-ar
crede astăzi, cât modul de a provoca setea
de cunoaştere a copilului …” rămâne ca
noi, dascălii, să găsim cele mai potrivite
modalităţi de eficientizare a demersului
didactic, astfel încât să stimulăm apetitul
pentru lectură al elevilor.
Să ne lăsăm
îmbrăţişaţi
de lectură…
“Să facem cunoştinţă!” activitate suţtinuta la Biblioteca
V.A. Urechia , in prezenţa
doamnei bibliotecare Geta
Eftimie care le prezintă copiilor o
parte din cărţi si regulile pe care
trebuie să le respecte atunci
când împrumută o carte.
“Cărţi mari şi cărticele, învăţăm multe din ele” –
activităţi de consiliere susţinute de bibliotecara Mariana Patron si de învăţătorii
claselor I-IV in biblioteca şcolii noastre .
“O carte, o bucurie” - acţiune caritabilă - donaţie de
cărţi către copii defavorizaţi de la Şcoala Emil Gârleanu în
cadrul proiectului educaţional
“Dăruim din suflet’’
Expoziţie
de carte
Aşadar,
“Nu e alta ,mai frumoasă şi mai de folos
în toată viaţa omului zăbavă ,decât cetitul
cărţilor”
(Miron Costin)
Vă dorim Sărbători fericite şi un An Nou cu
sănătate!