Transcript modalitati de abordare a evaluarii

MODALITĂŢI DE ABORDARE A
EVALUĂRII
LA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
ÎN CICLUL PRIMAR
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Szekely Eva Monica
Autor lucrare:
instit. Moldovan Codruţa Maria
Gimnaziul Nicolae Bălcescu
Târgu Mureş
ARGUMENT
“OMUL FIINŢEAZĂ SUB SEMNUL MĂSURII ŞI AL COMPARAŢIEI CU ALŢII ŞI CU PROPRIUL SINE”


Întreg ciclul existenţei noastre este un şir neîntrerupt de
examene în faţa naturii, a societăţii şi în faţa propriei
noastre conştiinţe.
Actul evaluativ trebuie privit ca un act de mare
responsabilitate morală, civică şi profesională din partea
educatorilor, aceştia fiind meniţi să lumineze calea
evolutivă a noilor generaţii. Respectul pentru statutul socio
– profesional conferit de comunitate îi obligă pe aceştia din
urmă să se ocupe angajat, cu simţ de răspundere de
educaţie, deoarece elevii de astăzi sunt cei care vor
determina evoluţia socială de mâine.
ARGUMENT
Lucrarea de faţă s-a născut din două
motive:
* dorinţa de a cerceta cu mare atenţie
evaluarea, ca o componentă de bază a
procesului instructiv – educativ;
* dorinţa de a-i face pe elevi să
desluşească cu plăcere şi drag tainele
limbii române.
ARGUMENT
A) Experimentul pedagogic desfăşurat în
anul şcolar 2008-2009 a pornit de la
ipoteza că aplicarea, în activitatea la clasa,
a metodelor tradiţionale coroborat cu cele
complementare/alternative de evaluare, va
creşte eficienţa activităţii de receptare a
textului literar, ceea ce va trezi la elevi
interesul pentru lectură, pasiunea pentru a
înţelege ceea ce este dincolo de cuvinte,
schimbându-le conduita de învăţare şi
formându-le valori şi atitudini pozitive.
ARGUMENT
B) Limba română înseamnă mai mult decât o
disciplină de învăţământ: prin textele studiate de
copii în ciclul primar, această materie pune bazele
„personalităţilor” de mai târziu; limba maternă îi
ajută pe elevi să-şi formeze
şi să-şi modeleze
propriul „eu”, îi învaţă cum să-şi exprime gândurile
şi simţămintele.
„Cred sincer că limba română, în care m-am
născut şi pe care o slujesc cu toată dragostea, e
pâinea, vinul, aerul fără de care viaţa noastră
nu s-ar lega de pământ.”
Fănuş Neagu
CUPRINSUL LUCRĂRII
CAPITOLUL I
EVALUAREA DIDACTICĂ – COMPONENTĂ A PROCESULUI
INSTRUCTIV - EDUCATIV
1.1 Conceptul de evaluare didactică
1.2 Funcţiile evaluării
1.3. Operaţii în evaluarea didactică
1.4. Tipologia evaluării didactice
1.5. Surse de eroare în evaluare
CAPITOLUL II
OBIECTIVELE EVALUĂRII LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
2.1 Obiectivele cadru
2.2 Obiectivele de referinţă
2.3 Standardele de performanţă
CUPRINSUL LUCRĂRII
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLAREABORDARE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ
3.1.Delimitări conceptuale
3.2. Metode de evaluare didactică
3.2.1. Metode tradiţionale de evaluare
a) Evaluarea orală
b) Evaluarea scrisă
c) Evaluarea practică
3.2.2. Metode moderne/alternative/complementare de evaluare
a) Autoevaluarea
b) Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în clasă
c) Investigaţia
d) Proiectul
e) Portofoliul
CUPRINSUL LUCRĂRII
CAPITOLUL IV
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANŢA
FOLOSIRII STRATEGIILOR DE EVALUARE ÎN CADRUL
ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
4.1. Tema cercetării
4.2. Prezentarea problemei cercetate
4.3. Tipul cercetării
4.4. Obiectivele cercetării
4.5. Ipoteza cercetării
4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetării
4.7. Descrierea etapelor cercetării
4.8. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor
CONCLUZII
CAPITOLUL I
EVALUAREA
COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV
Conceptul de evaluare didactică
Alături de predare şi învăţare, evaluarea reprezintă o
componentă de seamă a procesului de învăţământ, fiind punctul
final într-o succesiune de evenimente. Orice act educaţional
implică, în mod direct sau indirect, sistematic sau nesistematic,
evaluarea. Prin evaluare, dascălul obţine informaţii strict
necesare cu privire la rezultatele activităţii de învăţare,
concretizate în cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi
dobândite de către elevi. Evaluarea este, astfel, principalul
instrument care permite autoreglarea procesului didactic, fie prin
măsuri imediate, fie prin acţiuni speciale întreprinse periodic.
CAPITOLUL I
EVALUAREA
COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV
Tipologia evaluării didactice
După momentul plasării evaluării în raport cu secvenţa
învăţării, se disting următoarele tipuri de evaluare didactică:



iniţială (predictivă, parţială, diagnostică, de
plasament)
continuă (formativă, de progres, pe parcurs,
permanentă)
sumativă (certificativă, cumulativă, globală, finală, de
bilanţ)
CAPITOLUL I
EVALUAREA
COMPONENTĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV
Evaluarea iniţială se efectuează în contextul unui program de
instruire şi este menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor la
începutul unui ciclu sau perioade de instruire, condiţiile în care aceştia
se pot integra în programul stabilit. Ea constituie chiar una din
premisele conceperii programului de instruire.
Evaluarea continuă presupune verificarea rezultatelor pe
parcursul procesului didactic, realizată pentru secvenţe mici, precum şi
optimizarea pe parcurs, continuă, a procesului curricular. Trecerea la
secvenţa educaţională următoare se realizează numai după ce se cunosc
modul de desfăşurare, eficienţa educaţională a secvenţei evaluate,
rezultatele obţinute de elevi, o dată cu adoptarea de măsuri ameliorative
pentru procesul curricular.
Evaluarea sumativă implică o estimare globală a rezultatelor la
finele unei perioade mai lungi de instruire, o apreciere finală a unei
activităţi educaţionale. Datorită acestui fapt, ea nu poate oferi informaţii
complete cu privire la măsura în care toţi subiecţii cunosc conţinutul ce
trebuie asimilat, însă permite selectarea, compararea, clasificarea şi
ierarhizarea elevilor.
CAPITOLUL II
OBIECTIVELE EVALUĂRII LA LIMBA ROMÂNĂ
Una din direcţiile principale de modernizare a
procesului evaluativ este identificarea de indicatori
de performanţă, care să asigure realizarea unei
evaluări obiective şi monitorizarea la diferite niveluri
a procesului. Dat fiind faptul că activitatea de
evaluare se poate realiza la diferite niveluri - macro,
micro şi intermediar, criteriile care stau la baza ei,
pot avea diferite grade de generalitate şi
operaţionalitate.
Practic, evaluarea poate avea la bază standarde
curriculare
de
performanţă,
descriptori
de
performanţă, obiectivele operaţionale ale activităţii
didactice, obiective de evaluare şi criterii de evaluare.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Strategiile de evaluare sunt manierele
operaţionale, flexibile şi creatoare de selectare
şi îmbinare, într-un anumit context evaluativ,
a metodelor, tehnicilor şi probelor de evaluare
a randamentului şcolar şi de stabilire a
modalităţilor şi momentelor în care ele se
aplică, pornind de la obiectivele educaţionale
urmărite şi de la conţinuturi.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Metodele de evaluare sunt căi, instrumente, modalităţi de
acţiune, cu ajutorul cărora, evaluatorul obţine informaţii în legătură
cu randamentul şcolar al elevilor, cu performanţele acestora, cu
nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de formare a abilităţilor etc.,
prin raportare la obiectivele propuse şi la conţinuturile ştiinţifice.
Eficienţa actului educaţional depinde în mare măsură de
personalizarea actului metodologic. Teoria şi practica educaţională
este confruntată dintotdeauna cu problema obiectivităţii sau
subiectivităţii metodelor de evaluare, în general, şi a notării în
special. Se utilizează diferite metode de verificare şi evaluare ; nu se
recomandă utilizarea preferenţială a uneia sau alteia din metode ;
soluţia cea mai potrivită este îmbinarea lor în funcţie de situaţia
concretă a variabilelor procesului instructiv-educativ.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
O posibilă clasificare a metodelor de verificare şi evaluare este următoarea:
Metode de evaluare tradiţionale

Metode de evaluare orală
Metode de evaluare scrisă
 Metode de evaluare practică
Metode de evaluare moderne/alternative/complementare
Autoevaluarea
 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în
clasă
 Investigaţia
 Proiectul
 Portofoliul

Important este să privim componentele acestui sistem ca
metode de evaluare complementare şi nu exclusiviste, în
încercarea de a acoperi împreună întreaga realitate educaţională.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Probele orale constau, de regulă, în realizarea unei
conversaţii prin care învăţătorul urmăreşte în ce măsură şi-au
însuşit elevii cunoştinţele, atât sub aspectul cantităţii, dar mai
ales al calităţii, performanţele şi progresul intelectual al elevilor,
capacitatea de aplicare a noului în diferite situaţii.
Conversaţia euristică stimulează gândirea creativă a
elevilor prin intermediul întrebărilor putându-se ajunge la soluţii
inedite. Cheia acestei conversaţii o constituie modul de formulare
al întrebării şi structura acestia.
EXEMPLU PROBĂ ORALĂ
LECŢIA: „VIZITĂ” DUPĂ I.L. CARAGIALE, CLASA A III-A


Citeşte cu
voce tare
textul !


Identifică
alineatele
textului şi
explică rolul
lor !

Povesteşte
oral un
fragment
din text.
Răspunde
la întrebări
referitoare
la textul
studiat.
Găseşte
cuvinte cu
sens
asemănător
pentru
cuvintele
date.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Probele scrise se numără printre formele clasice
ale evaluării şi presupun tratarea în scris a sarcinilor
de lucru. Principalele forme ale evaluării scrise sunt:
evaluarea cu ajutorul testelor, evaluarea pe baza
lucrărilor scrise, evaluarea cu ajutorul chestionarelor,
temele scrise efectuate acasă.
EXEMPLU PROBĂ SCRISĂ
LECŢIA: „VIZITĂ” DUPĂ I.L. CARAGIALE, CLASA A III-A
Rezolvă cerinţele următoare:
Timpul şi spaţiul:
1. Identifică- în text- cuvintele care arată momentul şi locul de
desfăşurare a întâmplării povestite în Vizită.
2. Ce detalii ale mobilierului şi ale altor obiecte sunt surprinse în
descrierea salonului doamnei Popescu ?
Personajele:
3. Identificaţi personajele din text
în ordinea apariţiei
în ordinea importanţei
Clasificaţi-le în:
-principalesecundare-
EXEMPLU PROBĂ SCRISĂ
LECŢIA: „VIZITĂ” DUPĂ I.L. CARAGIALE, CLASA A III-A
3. Puneţi ideile principale de mai jos în ordinea desfăşurării evenimentelor în
text şi identificaţi etapele acţiunii :
Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi cu trâmbiţa .
Ajuns acasă, naratorul constată că Ionel îi pusese dulceaţă în şoşoni.
Ionel necăjeşte servitoarea , fiind gata să răstoarne maşina de spirt.
Jucăndu-se cu sabia , Ionel o loveşte pe mama sa în obraz..
Povestitorul face o vizită d-nei Popescu, cu ocazia onomasticii fiului ei, căruia îi
duce cadou o minge.
Băiatul leşină, speriind-o pe mama sa.
Jucăndu-se cu mingea, Ionel răstoarnă cafeaua musafirului.
Mama este încântată de felul cum fumează Ionel.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Probele practice se pot realiza cu deosebire la
disciplinele din anumite arii curriculare: ştiinţe,
tehnologie. Luând în considerare însă utilitatea
practică a unor lucrări, se poate aprecia că şi la limba
română există posibilităţi de a folosi probele practice.
Este vorba de acele conţinuturi care vizează scrierea
funcţională: biletul, scrisoarea, cartea poştală,
jurnalul şi altele.
EXEMPLU PROBĂ PRACTICĂ
LECŢIA: SCRIEREA FUNCŢIONALĂ, CLASA A III-A
1. Completează cartea poştală adresată părinţilor
(imaginează-ţi că eşti la mare).
2. Redactează o felicitare adresată bunicii cu
ocazia Crăciunului.
3. Realizează trei enunţuri de reclamă pornind de
la imagine.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Autoevaluarea reprezintă actul psihopedagogic
prin care o persoană "îşi apreciază, verifică,
analizează critic şi evaluează propriile cunoştinţe,
abilităţi, competenţe, comportamente, conduite şi
atitudini în conformitate cu un model, cu un standard,
prin raportare la un obiectiv.
EXEMPLU AUTOEVALUARE
LECŢIA:„VIZITĂ” DUPĂ I.L. CARAGIALE, CLASA A III-A
Încercuieşte
litera
corespunzătoare
răspunsului corect!
Cine spune povestirea ?
a) un copil
b) o bunicuţă
c) un adult
d) un ţăran
Personajul principal este:
a) Ionel
b) doamna Popescu
c) autorul
d) servitoarea
Locul unde se întâmplă acţiunea
Acest personaj este :
este:
a) fantastic
a) locuinţa familiei Popescu
b) real
b) interiorul unei case
c) imaginar
c) într-un sat din România
d) legendar
EXEMPLU AUTOEVALUARE
LECŢIA:„VIZITĂ” DUPĂ I.L. CARAGIALE, CLASA A III-A
Autoevaluare
Verifică dacă ai răspuns corect. (fiecare elev verifică individual)
1–c
2–a
3–a
4–b

După ce verifică corectitudinea răspunsurilor
oferite, fiecare elev îşi acordă calificativul prin
raportare la scara valorică oferită de cadrul didactic.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Observarea sistematică a elevilor este
una dintre metodele cu o largă arie de
aplicabilitate. Constând în observarea elevului
într-un mod sistematic, nu întâmplător, deci
în observarea continuă şi orientată spre
anumite aspecte, această metodă dezvăluie
comportamentele
afectiv-atitudinale
ale
elevilor, la oricare din disciplinele de
învăţământ.
EXEMPLU: FIŞĂ DE EVALUARE A COMPETENŢEI "ELABORARE DE RĂSPUNSURI LA
ÎNTREBĂRILE PUSE ÎN LEGĂTURĂ CU UN TEXT CU DOMINANTĂ NARATIVĂ"
Nivelul de
comprehensiune
Nivelul 1
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
Criteriile de evaluare
Elevul a răspuns corect la întrebările ale căror răspunsuri sunt
scrise, explicit, în text:
- numele personajelor,
- locul în care se desfăşoară evenimentele opiniile, trăirile şi
sentimentele personajelor
- numele autorului şi titlul operei
Elevul a răspuns corect la întrebările ale căror răspunsuri sunt
redate în text prin substitute:
- pronume personale, (subiecte, complemente) ,
- adjective
Elevul a răspuns corect la întrebările ale căror răspunsuri trebuie
inferate/ deduse din text:
- stabilirea denumirii unei părţi a textului
- stabilirea structurii textului,
- identificarea etapelor esenţiale ale schemei narative
- identificarea ideilor principale
Elevul a răspuns corect la întrebările ale căror răspunsuri nu
sunt scrise în text şi necesită cunoştinţe exterioare textului:
- semnificaţia unui cuvânt, a unei expresii
- părerea proprie despre un personaj, un eveniment, tema sau
subiectul povestirii
Da
Nu
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Investigaţia constă în aceea că se dă elevilor spre
rezolvare o sarcină de lucru scurtă, cuprinzând o
situaţie complicată şi necesitând pentru rezolvare un
timp relativ lung. Este necesar ca investigaţia să
înceapă, să se desfăşoare şi să se termine în clasă sub
supravegherea învăţătorului. Ca mod de organizare, se
poate desfăşura individual sau în grup.
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Proiectul reprezintă o lucrare scrisă, care are la
bază o cercetare teoretică sau teoretico-practică,
amplă şi de durată. Realizarea unui proiect începe în
clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru,
eventual şi prin începerea rezolvării acesteia, se
continuă pe o perioadă de câteva zile sau săptămâni,
în care, elevul are permanente consultări cu cadrul
didactic.
EXEMPLU
Pagina de titlu:
Tema: Ion Creangă - personalitate a literaturii române
Şcoala: Gimnaziul Nicolae Bălcescu, Târgu Mureş
Perioada: semestrul al II-lea
Introducerea:
Disciplina: "Limba şi literatura română"
Clasa: a III-a A
Tipul de activitate: activităţi pe grupe/ în echipe
Dezvoltarea elementelor de conţinut:
Date biografice despre autor
Citate cu aprecieri ale unor autori despre Creangă
Principalele opere
Fragmente şi citate din opere
Compunerile/eseurile elevilor din echipă, în care elevii să valorifice informaţiile culese.
Concluziile
Bibliografia
Anexe
CAPITOLUL III
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Portofoliul reuneşte rezultatele unui ansamblu
de activităţi desfăşurate de un elev într-o anumită
perioadă de timp-teme, lecturi suplimentare, proiecte,
studii, lucrări de creaţie, eseuri, etc. Este o colecţie
formată din produsele activităţii de învăţare a
elevului, care sunt selectate de elev şi însoţite de
reflecţiile sale personale asupra lor.
EXEMPLU
ION CREANGĂ
ADAUGĂ ÎN PORTOFOLIU:






Citeşte Amintiri din copilărie;
Selectează pe o fişă proverbe şi
vorbe înţelepte.
Scurte fragmente din scrierile sale,
pe care le-ai citit şi care te-au
impresionat.
Fotografii ale autorului.
Fotografii cu casa memorială de la
Humuleşti;
Compuneri libere pe tema
copilăriei;
Descrie întâmplări hazlii trăite de
tine.
EXEMPLU
ION LUCA CARAGIALE
ADAUGĂ ÎN PORTOFOLIU:
 Citeşte D-l Goe, Bubico;
Realizează desene în care să
ilustrezi schiţele citite.
 Scurte fragmente din scrierile
sale, pe care le-ai citit.
 Fotografii ale autorului.
 Citeşte povestirea Peste 50 de
ani în întregime şi selectează
expresii care arată dragostea
autorului faţă de învăţătorul
său.
CAPITOLUL IV
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANŢA FOLOSIRII
STRATEGIILOR DE EVALUARE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI
LITERATURA ROMÂNĂ
TEMA CERCETĂRII: Studiul eficienţei strategiilor de evaluare
folosite în cadrul orelor de Limbă şi literatură română, în vederea
înţelegerii realităţii prezentate prin intermediul unui text scris şi
a formării dorinţei de a citi.
PREZENTAREA PROBLEMEI CERCETATE: Prin cercetarea
desfăşurată am încercat ca, îmbinând strategiile de evaluare
tradiţionale cu cele complementare / alternative, să ajut elevul să
pătrundă şi să dezlege tainele cărţilor, să facă corelaţii cu
propriile experienţe de viaţă; îmbinarea acestor metode dezvoltă
imaginaţia creatoare, gândirea, inteligenţa, interesele, atitudinile.
CAPITOLUL IV
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANŢA FOLOSIRII
STRATEGIILOR DE EVALUARE ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI
LITERATURA ROMÂNĂ
OBIECTIVELE CERCETĂRII :






formarea de comportamente comunicative cât mai eficiente îmbinând toate
tipurile de limbaj : verbal, nonverbal, paraverbal, limbaj interior ;
educarea capacităţii de comprehensiune/înţelegere a textelor şi de operare cu
anumite concepte/sensuri (global, detaliu, ideea principală, idee secundară,
rezumat, trăsături morale/fizice ) ;
cultivarea unei atitudini pozitive care să ducă la dezvoltarea unui limbaj bogat,
nuanţat, expresiv;
dezvoltarea curajului şi a spiritului de iniţiativă în vederea implicării în activităţile
comunicative şi de lectură, cu scopul depăşirii barierelor comunicative ;
cultivarea plăcerii estetice, a bucuriei de a recepta şi de a crea valori literar
artistice ;
oferirea unui punct de sprijin pentru părinţi şi profesorii de gimnaziu în
cunoaşterea generală a copilului şi a implicării acestuia în activităţile de
evaluare/autoevaluare/inter-evaluare (evaluare colegială).
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
IPOTEZA CERCETĂRII
Aplicarea în activitatea desfăşurată la clasa
de elevi a metodelor tradiţionale, îmbinate cu
metodele complementare de evaluare va
conduce la creşterea eficienţei activităţii de
receptare a textului literar şi implicit la
stimularea interesului pentru lectură, a pasiunii
pentru a înţelege ceea ce este dincolo de
cuvinte, schimbându-le elevilor conduita de
învăţare şi formându-le valori şi atitudini
pozitive.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
Locul de desfăşurare a cercetării: Gimnaziul „Nicolae Bălcescu”
Târgu-Mureş
Perioada de cercetare: anul şcolar 2008 – 2009, semestrul al II-lea
Eşantionul de participanţi :
 eşantionul experimental: clasa a III-a A, condusă de inst.
Szekely Daniela, formată din 23 de elevi;
 eşantionul de control: clasa a III-a B, condusă de inst. Tincu
Camelia, formată din 20 de elevi;
Ambele eşantioane deţin un nivel de dezvoltare fizică şi
intelectuală corespunzătoare vârstei şi competenţe specifice
disciplinei Limba şi literatura română la nivelul standardelor
curriculare prevăzute de programă.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
Eşantionul de conţinut a cuprins texte pe tema
copilăriei, şi anume :

«Puiul» de Alexandru Brătescu-Voineşti

«Vizită» de I. L. Caragiale

«Amintiri din copilărie» de Ion Creangă
Metodologia Cercetării
Sistemul metodelor de cercetare utilizate a inclus
experimentul
psihopedagogic/didactic,
metoda
observaţiei, metoda testelor şi a altor probe de
evaluare.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
Variabilele cercetării
Variabila independentă :
- utilizarea sistematică atât a metodelor de evaluare
tradiţionale, cât şi a celor complementare/alternative.
Variabilele dependente:
- implicarea activă a elevilor în actul lecturii, acceptarea
diverselor opinii, încrederea în forţele proprii,
susţinerea unor puncte de vedere prin argumentare,
interesul pentru lectură, plăcerea de a citi, formarea
de atitudini şi valori pozitive, competenţele de aplicare
a noţiunilor studiate.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape:
1) Etapa preexperimentală - s-au aplicat câte două teste de
evaluare identice (teste iniţiale) pentru cele două eşantioane, în
vederea diagnosticării atitudinii elevilor faţă de textul literar şi a
nivelului capacităţilor de comunicare şi receptare a mesajului oral /
scris.
2) Etapa experimentală – a fost momentul introducerii variabilei
independente în activitatea desfăşurată de eşantionul experimental,
în timp ce pentru eşantionul de control activitatea didactică s-a
desfăşurat în condiţiile obişnuite, aplicându-i-se doar strategii de
evaluare tradiţionale.
3) Etapa postexperimentală – s-a aplicat la sfârşitul
experimentului un test final de cunoştinţe, identic pentru cele două
eşantioane.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
În urma aplicării testelor iniţiale I şi II, cele două eşantioane
au obţinut următoarele rezultate:
NR. DE ELEVI
CALIFICATIV
Eşantion
experiment
PROCENTE
Eşantion
control
Eşantion
experiment
Eşantion
control
FB
9
10
7
6
39%
44%
35%
30%
B
9
9
7
8
39%
39%
35%
40%
S
4
3
4
5
18%
13%
20%
25%
I
1
1
2
1
4%
4%
10%
5%
PREZENTAREA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR
OBŢINUTE LA PRETESTĂRILE APLICATE
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
Etapa experimentală presupune introducerea la grupul de
experienţă a noii modalităţi de lucru şi controlarea situaţiei în
manieră analitică, riguroasă, precisă. Astfel, proiectarea,
desfăşurarea, evaluarea şi reglarea activităţii didactice se va face
în perspectiva modificării introduse.
Elevii din eşantionul experimental au fost tot timpul
îndrumaţi să citească şi alte texte asemănătoare celor din
manual, să facă paralele între noile personaje cu care au făcut
cunoştinţă şi altele cunoscute din lecturile anterioare sau, de ce
nu, din viaţa cotidiană.
Textul a fost privit ca un partener de dialog, care oferă o
multitudine de sensuri ce trebuie descifrate pentru a selecta
mesajul.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
În cadrul lecţiilor din tema Copilăria susţinute în cadrul
experimentului am încercat utilizarea unui sistem de
instrumente de evaluare tradiţionale îmbinate cu metode
alternative de evaluare în vederea creşterii eficienţei învăţării:
-
metoda R.A.I
metoda cubului
reţeaua personajului
grupa de experţi
harta textului
procesul literar
lectura predictivă
- metoda pălăriilor gânditoare
- scheletul de recenzie
- jurnalul triplu
- explozia stelară
- cvintetul
- dezbaterea
- reţeaua de discuţii
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
 Grupa de experţi
Elevii sunt reîmpărţiţi în alte patru grupe enumerând literele
alfabetului (a, b, c, d). se constituie astfel patru grupe de experţi. Fiecare
grupă va avea de completat câte o fişă. Completarea fişei de expert se
face prin negociere. Următoarea etapă este reîntoarcerea la „grupul casă”
şi explicarea conţinutului astfel încât toţi membrii să înţeleagă.
 Harta textului:
Elevii din grupul casă, pe baza datelor acumulate, vor completa o
hartă a textului precizând caracteristicile textului narativ: autorul, titlul,
timpul, locul, personajele, intriga, evenimentele, soluţia, concluzia,
morala.
 Reţeaua personajelor (sarcină de lucru individuală) :
Scrieţi în cercul din mijloc numele personajului principal al
textului, iar în cercurile satelit cuvinte care să exprime însuşiri fizice şi
morale ale acestuia şi care sunt susţinute şi de text.
Coloraţi cu o culoare potrivită cercurile care reprezintă însuşiri
pozitive.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
 Proces literar
Se va alege un complet de judecată format din: grefier, procuror,
preşedinte, avocatul apărării, mama, martorul acuzatului, Nică şi
pârâta mătuşa Mărioara.
Se dezbate vinovăţia sau nevinovăţia copilului Nică.
Elevii (juraţii) din clasă grupaţi în echipe prezintă în faţa celorlalţi
sentinţa găsită de ei.
 Explozia stelară:
Grupul de elevi va fi împărţit în 5 echipe a câte 4 elevi. Tema o
reprezintă personajul principal, Ionel, modul său de purtare şi faptele
lui. Se împart echipelor steluţele pe care ei vor formula întrebări de bază
începând cu cuvintele : Cine? Ce? Când? Unde? De ce?... Fiecare elev
din echipă va trebui să formuleze câte o întrebare.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
 Reţeaua de discuţii:
În perechi, elevilor li se cere să discute dacă ar fi fost mai bine ca
Ionel să fi fost pedepsit de mama sa pentru purtarea necivilizată a
acestuia.
Apoi, fiecare pereche discută cu o altă pereche motivele pro şi
contra, până când ajung la o concluzie.
Când termină toţi, învăţătorul îi invită pe toţi care cred că ar fi fost
mai bine să-l pedepsească pe Ionel să treacă în stânga clasei. Ceilalţi
trec în dreapta. Cei nedecişi trebuie să stea lângă peretele din spate.
Fiecare grup are cinci minute pentru a hotărî care sunt cele mai
bune argumente. Apoi pune cele două grupuri care au păreri clare să
susţină o dezbatere: fiecare grup emite un argument iar oponenţii au
şansa de a veni cu un contraargument înainte de a-şi expune
argumentele lor. Dacă există „nedecişi”, aceştia pot contrazice ambele
părţi. Învăţătorul îi îndeamnă pe elevi ca, atunci când sunt convinşi de
un argument al părţii opuse, să se aşeze între cei cu care sunt de acord.
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
 Jurnalul triplu
ENUNŢ
PUIUL de Al. Brătescu Voineşti
TITLU
Într-o
primăvară,
o
prepeliţă, ce venea tocmai din
Africa, s-a lăsat din zbor întrun lan verde de grâu. După ce
s-a odihnit câteva zile a
Pregătirea
început să adune beţigaşe, foi prepeliţei pentru a
uscate, paie, fire de fân şi a deveni mamă
făcut cuib pe un muşuroi de
pământ, mai sus, ca să nu îl
înece ploile. Pe urmă şapte zile
la rând a ouat câte un ou, în
total şapte ouă ca nişte
cofeturi, pe care a început să
le clocească.
DESEN
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
În urma aplicării testului final, cele două
eşantioane au obţinut următorele rezultate:
Număr de elevi
Procente
Calificativ
Eşantion
control
Eşantion
experiment
Eşantion
control
Eşantion
experiment
FB
8
15
40%
65%
B
8
8
40%
35%
S
3
-
15%
0%
I
1
-
5%
0%
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
ANALIZA, PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA
DATELOR
În momentul aplicării testelor iniţiale, am constatat că
cele două eşantioane erau apropiate din punctul de vedere al
pregătirii şi al performanţelor şcolare. Ulterior, o dată cu
aplicarea testului de evaluare finală rezultatele au evidenţiat
detaşarea clară a elevilor din grupul experimental faţă de cei
din eşantionul de control.
Din discuţiile purtate cu părinţii elevilor participanţi la
experiment, a reieşit că elevii din eşantionul experimental şiau dezvoltat motivaţia pentru lectura suplimentară, lucru
dovedit şi de frecvenţa mare cu care au împrumutat de la
biblioteca şcolii cărţile recomandate.
PREZENTAREA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR
OBŢINUTE LA TESTAREA FINALĂ
EVOLUŢIE EŞANTION DE CONTROL
EVOLUŢIE EŞANTION EXPERIMENTAL
CAPITOLUL IV
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
►
►
►
►
►
►
Coroborând datele oferite de cercetare am constatat următoarele:
îmbinarea metodelor de evaluare asigură creşterea eficienţei învăţării şi
dezvoltă motivaţia pentru lectura suplimentară;
prin utilizarea metodelor alternative de evaluare se pot evidenţia şi chiar
evalua atitudini, trăsături de personalitate care nu pot fi evaluate prin
metodele tradiţionale ;
folosirea metodelor de evaluare complementare duce la formarea unor
deprinderi de muncă ( de învăţare ) care facilitează atitudinea activă a
elevului ;
lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învăţării, cât şi pe
planul climatului psiho-social;
pe parcursul timpului elevii şi-au format o atitudine pozitivă faţă de
evaluare;
învăţarea activ-participativă, învăţarea interactivă, învăţarea urmată
imediat de evaluare şi inter-evaluare a început să-şi pună amprenta pe
stilul de învăţare al fiecărui elev, stil aflat în proces de cristalizare.
CONCLUZII
Prin cercetarea pedagogică desfăşurată la clasă am pus
în evidenţă rolul îmbinării strategiilor de evaluare
tradiţionale cu cele complementare/alternative, în ajutarea
elevului, în pătrunderea şi dezlegarea tainelor cărţilor,
pentru a putea face corelaţii cu propriile experienţe de
viaţă, ducând la dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a
gândirii, inteligenţei, intereselor, atitudinilor.
Am pus în evidenţă, de asemenea, faptul că formele
variate de muncă cu elevii, de măsurare şi apreciere a
rezultatelor muncii, îi atrag pe elevi mai mult, îi determină
să muncească cu conştiinciozitate, îi fac mai receptivi şi
astfel cunoştinţele însuşite sunt durabile şi pot fi aplicate
în situaţii variate.
VĂ MULŢUMESC!