Transcript Descarcă PPT - WordPress.com
Cerc pedagogic Învăţători – setul A 26 nov. 2011
Tema cercului: “Îmbunătăţirea competenţelor de lectură în învăţământul primar ”
BINE A
Ţ
I VENIT!
Vă urează echipa de învăţători a Colegiului Naţional “C. Negri”
MOTO:
“LECTURA ÎNVINGE INCULTURA
”
Obiectivul nostru este de a face din
lectură
un gest natural şi de a arăta prin diverse mijloace că lectura este pretutindeni în viaţă
Contextul normativ al tematicii: Documentul MECTS intitulat “Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2011 – 2012
•
Intervenţia imediată şi unitară pentru ameliorarea performanţelor elevilor în domeniul lecturii
•
Lectura – în dimensiunea sa tradiţională
•
Lectura – alfabetizare în înţelegerea textului
•
Lectura – practici şi preocupări obligatorii, indiferent de disciplină
CONCEPTUL DE LECTURĂ
Câteva categorii noţionale pentru descrierea noii viziuni asupra conceptului: Lectură şcolară - lectură liberă/particulară ; Lecturi literare - lecturi nonliterare; Lectură la şcoală - lectură în familie Lectură remedială
LECTURA
TRADIŢIONAL
M O D E R N
REALIZAREA ACTULUI LECTURII CONDIŢII
“vouloir lire”
(să vrei să citeşti) – implică
intenţia
de lectură;
“pouvoir lire”
(să poţi să citeşti) – presupune o
cunoaştere
a scrisului;
“savoir lire”
(să ştii să citeşti) – mobilizează
competenţele
cititorului.
Lectura, în sens larg, este abilitatea de bază pe care copiii trebuie să o dezvolte în şcoală.
Lipsa competenţelor de lectură are un impact negativ asupra dezvoltării copiilor în plan intelectual, personal şi social.
IMPORTANŢA LECTURII
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică Aspectul cognitiv Aspectul educativ Aspectul formativ
Prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre realitate Lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiuni etice şi estetice Lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală şi dezvoltarea gandirii
FINALITĂŢILE LECTURII
Finalităţile lecturii la şcolarul mic: emergenţa de la elevul care ştie să citească, la elevul care citeşte în mod curent
De ce citim?
pentru viaţă; pentru certificat sau diplomă; - pentru premiu; pentru poziţie socială; pentru recompensă materială; pentru laudă; din ambiţie; din sentimentul datoriei sau al ataşamentului faţă de învăţător; din dorinţa de a cunoaşte, a şti, a afla, a descoperi; din plăcerea sau bucuria de a învăţa; din teama de eşec, de a nu fi pedepsiţi, criticaţi etc.
CE CITIM?
Cărţi de dimensiuni diferite, cu font adaptat vârstei şi imagini sugestive; Cărţi în format electronic (ebooks-uri) ;
Albume;
Enciclopedii; Dicţionare;
Reviste;
Texte literare; Texte nonliterare (reţete, instrucţiuni de folosire a unor obiecte, reguli privind desfăşurarea unor jocuri, afişe, reclame, anunţuri, invitaţii, calendare, facturi, chitanţe etc.) Benzi desenate
Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie de următoarele criterii • Gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire,limbaj, imaginaţie şi emoţii.
• Sfera de interese şi preocupări ale elevilor • Calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate
Cum citim, cât citim?
Lectura lent ă sau aprofundat ă – const ă în parcurgerea unei c ă r ţ i având al ă turi creion, hârtie, dic ţ ionar.
Sensul fiec ă rui cuvânt este clarificat, ceea ce este important se noteaz ă în caiet sau pe fi ş e.
Ritmul – la copii – 5 pagini pe or ă .
Procedee de stimulare/îndrumare a lecturii
1. Portofoliul 2. Ghicitorile literare 3. Jocul cu versurile 4. Diafilmele, benzile audio şi cu poveşti 5. Lecţii de popularizare a cărţilor 6. Expoziţii de carte tematică 7. Şezătorile 8. Dramatizările 9. Citirea în colectiv
Activităţi de promovare a lecturii
Biblioteca clasei Concursurile literare
gen „ Cine ştie câştigă”, „ Recunoaşteţi opera, personajul”
Portofoliile
Lista de lecturi suplimentare
Cercurile / seratele literare Fişele de lectură Excursia literară Recenzia unei cărţi Cercuri de lectură.
Cercuri de oratorie.
Concursuri de creaţie, de recitare..
Întâlniri cu scriitori locali sau naţionali Teatrul Să ne cunoaştem editurile
Cum organizăm ora de lectură
Cum organizăm ora de lectură
METODE DE LECTURĂ
Citirea în ştafetă
C
itirea în perechi Citirea în lanţ Ştafeta greşelilor Citirea alternativă Citirea în ecou Citirea întârziată
Citirea pe roluri
Citirea creatoare Citirea prin şablon Citirea consecutivă Citirea continuă Citirea în şoaptă Citirea în gând Citirea selectivă Citirea expresivă
Dezvoltarea cititului fluent Alte procedee Cititul în cor şi recitarea
cu variaţiuni de secvenţe: tare (forte); uşor (piano); uşor spre tare (crescendo); cu silabe punctate (staccato); cu silabe care se unesc (glissando) punctând un sunet; cu o pauză pronunţată; cu intonaţie care urcă/coboară
Fluenţa – citire aparent lipsită efort, cu expresivitate şi inflexiuni ale vocii
cu variaţiuni ale gamei de voci: voci mai înalte (alto); voci mai joase (tenori sau bass); cu variaţiuni ale numărului de vorbitori: toţi deodată (unison); o persoană (solo); perechi (duet); o parte a corului (în părţi); jumătăţi alternante ale corului (antifonic)
Abilitatea de comprehensiune
INTERPRETAREA ŞI COMPREHENSIUNEA
lectura de gradul I şi cea de gradul al doilea (H. G. Gadamer sau W. Iser)
lectura euristică şi cea hermeneutică (M. Riffaterre)
lectura liniară şi lectura circulară (M. Călinescu)
lectura naivă şi lectura critică (U. Ecco)
Comprehensiune / înţelegerea textului
abilităţi de comprehensiune literală ;
abilităţi de comprehensiune prin inferenţă ;
abilităţi de comprehensiune evaluative ;
abilităţi de organizare.
LECTURA PRIN JOC
“Găseşte cartea !” “E cartea mea!” „Reconstituirea” “Cine a spus asta?” “Adevărat/ fals” “Scrisoare de afaceri” “Poveşti încurcate” “Poveşti inversate” ...
Procedee de efectuare a controlului lecturii
SONDAJELE făcute în timp dau posibilitatea profesorului să obţină informaţii utile. Dacă dorim să constatăm ce citesc elevii, în ce măsură şi-au format o anumită concepţie despre o carte sau despre un scriitor, formulăm o întrebare la care se poate obţine un răspuns precis:
Ce cărţi ai citit luna aceasta?
Care din lecturi ţi-au plăcut mai mult şi de ce?
CONTROLUL FIŞELOR DE CITITOR DE LA BIBLIOTECĂ ne ajută să vedem cât de preocupaţi sunt elevii pentru lectura recomandată de programa şcolară, cât timp păstreaza o carte şi încotro se îndreaptă preferinţele acestora.
Controlul lecturii
elevilor se poate face prin evidențe sub formă de tabele în caiete sau registre, evidența preferințelor copiilor, ritmul lecturilor etc.
Cartea citită de elevi să fie discutată în clasă,elevii să fie ajutați să schițeze din conținutul ei aspectele valoroase,care le sunt necesare la lecții
Atitudinea familiei fa
ţă
lectur
ă
de
,,Copiii noștri nu citesc !” CARTEA depășită azi de televizor, de DVD, de calculator, de internet.
Explicația succesului: oferta întrunește cumulativ trei condiții: este atractivă, spectaculoasă,și nu cere un efort mental special. În fața acesteia, alternativa lecturii pălește.
Nevoia de ritm, melodie, zgomot, de continuă și neîntreruptă ambianţă sonoră tinde să reducă lectura la un minimum impus de obligațiile școlare.
FORMAREA GUSTULUI PENTRU LECTUR
Ă
ÎN CADRUL FAMILIEI
Trucuri. Mesaje către părinţi:
Lăsaţi cărţi peste tot,”aruncate”, chiar şi în autoturism.
Gătiţi împreună, după reţete, carte de bucate.
Amuzaţi-vă, folosind jocuri de cuvinte.
Căutaţi istorioare cu care copiii să se identifice.
Căutaţi jocuri în care cuvântul este vedetă (scrabble, cuvinte încrucişate.
FORMAREA GUSTULUI PENTRU LECTUR
Ă
ÎN CADRUL FAMILIEI Îndemnaţi copiii să facă liste, fie ele de cadouri pentru Crăciun, sarcini care i-ar încânta.
Decupaţi texte, imagini din reviste, ziare.
Mergeţi la bibliotecă şi căutaţi împreună în cărţi secvenţe, informaţii.
Spuneţi o povestioară copiilor la culcare.
„ Copiii pot să înveţe aproape orice, dacă sunt puşi în situaţia să se joace, să încerce, să atingă, să audă, să vadă şi să simtă informaţia” (Jane Huston)
Proiect POSDRU “Dezvoltarea competenţelor cheie citit-scris, premisă a incluziunii sociale”
Literaţia emergentă
Evaluarea literaţiei
Evaluarea informală a literaţiei constă în două părţi principale:
Evaluarea literaţiei emergente
Inventarul informal de citire .
Niveluri de citire
nivelul independent
nivelul de instruire
nivelul de frustrare
.
Cerc pedagogic – nov. 2011
Alte strategii şi metode
Târgul de carte GAUDEAMUS
Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură a 18-a, ediţia se desfăşoară în perioada 23 - 27 noiembrie la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti.
iniţiat şi derulat din anul 1994, este un program complex, de anvergură naţională;
Programul LECTURA
Lansări de carte pentru copii: “Serenadă în re minor pentru greiere solo” “Scrisori pentru Alice” “Ghiduşel în ţara vieţuitoarelor” “Veşti-poveşti pentru când creşti” Colecţia “Literatură pentru copii”, clasele I-IV “Homo Zappiens. Joc şi învăţare în epoca digitală” “Tobias, elefănţelul colorat” “Abracadabra. Magia literelor, silabelor, cuvintelor” “Poveste cu rime şi omonime” “Melcul pe povârniş” “Aventurile pisicii Coada-Coada”
www.cpicncngalati.wordpress.com
vizitaţi pagina web a cercului pedagogic; platformă de comunicare şi de multiplicare a bunelor practici; din câte ştim, e primul site construit exclusiv pentru un cerc pedagogic; accesare pe adresa de mai sus; publicare de materiale pe adresa [email protected]
postare de comentarii
Vă mulţumim pentru prezenţa dumneavoastră la noi şi vă invităm la activităţile demonstrative!