Transcript cerc-pedagogic - Palatul Copiilor Iasi

Anul 2012 să vă aducă sănătate, putere de muncă,
bucurii şi împliniri personale şi profesionale.
Sperăm ca familia Palatului Copiilor Iaşi
să fie împreună în momentele bune şi grele.
Anul 2012 să situeze Palatul Copiilor Iaşi acolo unde-i este locul
şi unde este de o bună perioadă de timp.
La multi ani!




Andreea Macarov
Vasile Apetrea
Viorica Ştefănucă
Ionela Simireanu
•Sandu Carmen
•Bujăniţă Radu
•Spiridon Nicoleta
•Constantinescu Maria
•Păduraru Sorina
•Păduraru Nicolae
•Perju Constantin
•
•
•
•
•
•
•
Vasile Boca
Ionela Gheorghiu
Ştefan Neagu
Ştefan Dimitriu
Ioan Radu
Ioana Bârzu
Irina Ştefana Rotariu
CERCUL PEDAGOGIC AL CADRELOR DIDACTICE PENTRU EDUCAŢIA
NONFORMALǍ
“CARTE FRUMOASǍ, CINSTE CUI TE-A SCRIS,
ÎNCET GÂNDITǍ, GINGAŞ CUMPǍNITǍ;
EŞTI CA O FLOARE, ANUME ÎNFLORITǍ
MÂINILOR MELE, CARE TE-AU DESCHIS.”
•
(TUDOR ARGHEZI, EX LIBRIS)
TEMA:
ÎMBUNǍTǍŢIREA COMPETENŢELOR DE LECTURǍ LA ELEVI
ECHIPA DE REALIZATORI:
Prof.dr. Raluca Ciocoiu
Prof.dr. Irina Dabija
Prof.dr. Andreia Macarov
Coordonator: prof. Constantin Şerban
IAŞI
31 IANUARIE 2012 –
•
CERCUL PEDAGOGIC AL CADRELOR DIDACTICE PENTRU
EDUCAŢIA NONFORMALǍ
AGENDA REUNIUNII
9.00 – 9.30
PRIMIREA PARTICIPANŢILOR
9.30 – 9.40
DESCHIDEREA REUNIUNII - PROF. CONSTANTIN ŞERBAN,
DIRECTOR PALATUL COPIILOR IAŞI
9.40 – 10.00
“ÎMBUNǍTǍŢIREA COMPETENŢELOR DE LECTURǍ LA ELEVI”
SUSŢINE: - PROF. DR. IRINA DABIJA
10.00 – 10.30
“DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE PRIN INTERMEDIUL LECTURII”
SUSŢIN: – PROF. DR. RALUCA CIOCOIU
- PROF. DR. ANDREIA MACAROV
10.30 – 10.45
PAUZǍ DE CAFEA
10.45 – 11.20
“LECTURA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI NONFORMALE”
DEZBATERE MODERATǍ DE:
- PROF.UNIV.DR. MARIANA CALUSCHI – DECAN AL FACULTǍŢII DE PSIHOLOGIE ŞI
ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI – UNIVERSITATEA “PETRE ANDREI” IAŞI
- PROF.UNIV.DR. LAURENŢIU ŞOITU – FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE
EDUCAŢIEI - UNIVERSITATEA “AL.I.CUZA” IAŞI
LANSAREA NEWSLETTER-ULUI “CUVINTE ..... NOI” AL CERCULUI CENACLU LITERAR DE LA PALATUL
COPIILOR IAŞI.
11.20 – 12.00
PREZINTǍ:
PREZENTARE DE CARTE:
1. “ŞAHUL – NIMIC MAI SIMPLU ŞI SUCCESIUNEA PLANULUI”
AUTORI: SILVIA DIACONU – MARIAN DOMINTE
PREZINTǍ: PROF. VLAD UNGUREANU, COORDONATORUL PROIECTULUI N
NAŢIONAL ŞAHUL ÎN ŞCOALǍ” PROMOVAT DE MECTS
2. “SPIRU HARET” – VOL. I – II
- PROF.UNIV.DR. CǍTǍLIN BORDEIANU – SCRIITOR, PUBLICIST, DIRECTOR
BIBLIOTECA JUDEŢEANǍ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI
- PROF. VALERIU STANCU, SCRIITOR, DIRECTOR ADJUNCT BIBLIOTECA
JUDEŢEANǍ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI
DIRECTOR,
PROF. CONSTANTIN ŞERBAN
ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETENȚELOR DE
LECTURĂ (LITERAȚIE) ALE ELEVILOR





Alfabetizare în înțelegerea textului vs analfabeți funcționali
Conștientizarea cadrelor didactice și a părinților cu privire la importanța
înțelegerii textului:
 ora de lectură la ciclul primar
 Alocarea a cel puțin 2 secvențe
Alocarea timpului pentru literație în cadrul fiecărei ore
Formarea resursei umane în domeniul literației: planificarea lecțiilor,
folosirea metodelor și strategiilor de lectură, evaluarea competențelor
de literație, etc
Identificarea exemplelor de bună practică
ÎMBUNĂTĂŢIREA
COMPETENŢELOR DE LECTURĂ
Conform unui studiu al Comisiei
Europene ce a verificat
progresele făcute de
învăţământul din mai multe
state europene, reiese că
aproximativ 40% dintre români
au probleme la calculele
matematice,de înţelegere a
textului citit, în timp ce doar
17% dintre occidentali au
dificultăţi cu lectura, scrisul şi
socotitul.
Printre cauze : abandonul
şcolar din România, datorat
sărăciei populaţiei din mediul
rural.
• În acest context, ministrul Educaţiei, Daniel
Funeriu, a anunţat mai multe măsuri pentru
îmbunătăţirea procesului educaţional şi
reducerea "analfabetismului funcţional“:
•
"Pentru reducerea analfabetismului funcţional
trebuie îmbunătăţirea competentelor de lectură.
Prin aceste măsuri impunem o intervenţie
imediată şi unitară la nivelul întregului sistem,
având beneficiari toţi elevii", a declarat ministrul
Daniel Funeriu.
• Lectura este
importantă.
• Asociem frecvent
cuvântul „lectură” cu
cel de „carte”, iar
pentru cei din
generaţia mea, şi nu
numai, cartea este cea
cu pagini de hârtie.
• Tipuri de cărţi:
- de hârtie
- audio
- electronice
Dar dumneavoastră
la ce vă gândiţi când
auziţi cuvântul
„lectură”?
Eu m-am gândit la
cărţi, reviste, ziare,
educaţie, studiu,
informare,
copilărie (poveşti) şi
lista poate continua.
Două definiţii ale lecturii ar fi:
Lectura se defineşte ca fiind capacitatea necesară
pentru a înţelege, a utiliza şi reflecta plecînd de la
textele scrise şi cele în format electronic, pentru ca
individul să îşi poată atinge obiectivele, să îşi dezvolte
cunoştinţele şi potenţialul, să desfăşoare un rol activ în
societate.
Să ştii să citeşti înseamnă să înţelegi şi să ştii să
foloseşti acele forme ale limbajului scris pe care
societatea le consideră indispensabile şi pe care
individul le apreciază ca valori. Tinerii lectori trebuie să
ştie să construiască o semnificaţie pe baza textelor de
diferite tipuri. Trebuie să citească cu scopul de a învăţa,
de a face parte din comunitatea lectorilor şi pentru
plăcerea personală.
Lectura astăzi
• Profesorii susţin că se citeşte
mai puţin astăzi
• Motivele pentru care cartea şia pierdut din importanţă:
• nu mai constituie o raritate, un
lux
• lectura presupune un efort mai
mare decât privitul şi/sau
ascultatul
Lectura ca
proces cognitiv
• Expunerea precoce şi prelungită
• a copiilor la programele de televiziune
• are efecte negative asupra însuşirii proceselor
cognitive
• Televizorul, computerul şi jocurile video solicită
sistemul percepţiei şi nu pe cel cognitiv
• Lectura activează diferite arii cerebrale, care
necesită atenţie, viziune, memorie, înţelegere
• Lectura presupune cunoaşterea simbolurilor (litere,
cifre etc.), corespondenţa lor cu sunetele (foneme)
limbajului vorbit şi semnificaţia unui număr
considerabil de cuvinte.
Lectura ca parte a literaţiei
• Conform Wikipedia, literaţia „este abilitatea de a citi
pentru a cunoşte şi a scrie coerent şi pentr a avea o
gândire critică asupra celor scrise. Literaţia poate include
şi abilitatea de a înţelege toate formele comunicării, de la
limbajul corporal, pictura, materialele video şi sunetele (a
citi, a vorbi, a asculta şi a vedea). Definiţiile dezvoltate
ale literaţiei includ adesea toate sistemele de simboluri
relevante pentru o anumită comunitate. (...)
• Organizaţia Culturală, Ştiinţifică şi Educaţională a
Naţiunilor Unite (UNESCO) defineşte literaţia ca fiind
abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi
comunica folosind materiale scrise sau printate asociate
diferitelor contexte. “
Competenţele de lectură
Indispensabile pentru:
• a accede la cunoaştere
• a învăţa singuri
• a crea oportunităţi egale
• a accede la piaţa muncii
• funcţionarea unei societăţi democratice
• este un parametru al creşterii economice
• lărgirea experienţei prin analogie cu lumea reală
• îmbunătăţirea calităţii vieţii prin inducerea unui ritm
mai tihnit
Tipuri de activităţi ce induc la lectură:
• să le arăţi cum se face o carte
• să îi pui să facă ei o carte
• poveste cu final deschis
• poveste în care sunt personajele principale
• diversitatea suporturilor de lectură, adaptate
vârstelor, de dimensiuni diferite, cu font adaptat
vârstei şi imagini sugestive, albume, enciclopedii,
dicţionare, reviste, benzi desenate, cărţi în format
electronic; texte literare/ texte nonliterare (reţete,
instrucţiuni de folosire a unor obiecte, reguli privind
desfaurarea unor jocuri, afişe etc.)
• utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să
exprime reacţii proprii la textele citite:
• cititorul este încurajat să îşi formeze capacitatea de a
reflecta, de a-şi dezvolta creativitatea şi gândirea critică.
• dezvoltarea abilităţilor de comprehensiune literară
(identificarea ideilor principale, ordonarea cronologică a
evenimentelor, identificarea relaţiei cauză – efect etc.)
• dezvoltarea abilităţilor de înţelegere prin deducţii (a
identifica ideile implicite, a anticipa rezultate etc.)
exerciţiu de tip completare: se formulează o problemă, o
întrebare şi apoi se lasă elevul să completeze sau se pot
da mai multe variante de răspuns dintre care să o aleagă
pe cea corectă; exerciţiu în care la o afirmaţie se dau mai
multe răspunsuri, elevii trebuind să îl identifice pe cel
greşit dintre acestea;
• Exerciţii:
• Doctorul Shinichi Suzuki, cel
care a dezvoltat programul
pentru vioara, a inteles
usurinta cu care orice copil isi
invata limba materna si a
aplicat principiile de baza ale
deprinderii vorbirii in invatarea
muzicii. El si-a denumit
metoda ......................................
..
• Doctorul Shinichi Suzuki, cel care a dezvoltat
programul pentru vioară, a înţeles uşurinţa
cu care orice copil îşi învaţă limba materna
şi a aplicat principiile de bază ale deprinderii
vorbirii în învăţarea muzicii. El şi-a denumit
metoda :
• metodă de vioară
• abordarea limbii materne
• vioara ca limba maternă
• muzica şi vorbirea
Răspuns: b)
3. Care dintre următorii
factori nu influenţează
mersul creşterii
plantelor:
•factori climatici
•factori edafici
•factori fiziologici
•factori biologici
Răspuns: c)
d) dezvoltarea abilităţilor de înţelegere
evaluativă (a distinge între diferite opţiuni,
a distinge între fapte şi opinii etc.) exerciţiu
închis, cu variantele adevărat-fals pentru
anumite afirmaţii;
Exerciţiu:
Răspundeţi cu adevărat sau fals la
următoarele afirmaţii:
a)Formula chimică a acidului acetic
este CH3-COOH.
b)Acidul acetic este un acid puternic.
c)Acidul acetic este numit şi acid etanoic.
Răspuns: 1 – A 2 – F 3- A
e) dezvoltarea abilităţilor de
organizare (a ordona evenimente,
procese, a clasifica idei etc.) un
exerciţiu pentru orice materie: să
cerem elevilor să stabilească
ordinea corectă a fazelor unui
proces, a etapelor de rezolvare a
unei probleme.
Puneţi în ordine corectă etapele realizării unei fresce:
1. Trebuie să fie un perete din cărămidă sau din piatră, ca să
respire. Se pune mai întâi un strat de var şi nisip
2. Peretele este ud, trebuie lucrat cât mortarul de frescă este
umed.
3. Se desenează
4. apoi - în funcţie de îndemânare şi de rapiditate - trebuie să
mergi la prima, nu prea merge să zgârii, să revii, să ştergi,
după ce se dau două straturi suprapuse de culoare ca să fie
mai opacă suprafaţa
5. se finisează suprafaţa cu o mistrie, prin apăsare iese apa
din var şi suprafaţa rămâne dreapta
6. se scliviseşte
7. apoi se aplică doua-trei straturi de frescă, prin asta
înţelegând var şi câlţi, păr de capră sau paie tocate mărunt,
amestecate foarte bine ca să creeze o infrastructura şi să nu
crape, ca o pânza care trece de la un capăt la altul şi leagă
totul
Răspuns: 1 –
7 -2–3–6
–5–4
Alt exerciţiu de tip răspuns multiplu:
Alegeţi răspunsul corect
dintre variantele date:
1. Unitatea de măsură a
rezistenţei electrice este:
a. voltul;
b. amperul;
c. ohmmul
3. Legea lui Ohm se
scrie :
a. P = RI2
b. R = U/I
c. C =q/ U
Răspuns: 1-c; 2-b; 3-b;
Dezvoltarea gândirii critice prin
intermediul textului
• - câteva consideraţii generale -
Definiţie
• Gândirea critică se referă la aplicarea
corectă a unor abilităţi intelectuale exersate - care presupune, în esenţă,
capacitatea de a discerne şi, în consecinţă,
de a face alegeri conştient.
VS.
Procese ale gândirii
•
•
•
•
•
•
•
Ridică întrebări
Foloseşte informaţii
Foloseşte concepte
Face legături, raţionamente, analogii
Face deducţii
Generează scop
Implică punct de vedere
Rezidurile gândirii
• Golurile în informaţie
• Emoţiile
• Prejudecăţile
• Lene intelectuală/confort
• Gândirea alb/negru (dacă ceva nu este bun
într-o anumită situaţie, înseamnă că este rău
la modul general)
Calităţi ale gândirii “ne-reziduale”;
standarde intelectuale
• Integritate intelectuală
• Independenţă
• Perseverenţă
• Empatie intelectuală
• Modestie intelectuală (a accepta alte păreri)
• Curaj intelectual
Strategii educaţionale
pentru crearea unei practici
în gândirea critică
• nu impune o activitate fără a explica sensul şi relevanţa
• Încurajează întrebările (să îşi exprime dificultatea sau
obiecţiile); lucrat pe formulare coerentă
• Solicită considerarea soluţiilor alternative pentru
flexibilitate
• Îndeamnă-i să formuleze cu propriile cuvinte
• Discută despre prejudecăţi
• Nu redu gândirea critică la nivel academic: încurajează-i
să îşi exprime părerea în chestiuni de etică, morală,
interes public.
• Îndeamnă-i să se exprime în scris pentru limpezime şi
construit argumente
Încurajează-i să citească!!!
Tipuri de exerciţii
pentru dezvoltarea unei gândiri critice
Exerciţii care implică:
• Discernerea între fapt şi interpretarea lui
• Operarea de analogii
• Clasificarea corectă şi crearea de categorii
• Identificarea informaţiilor corecte
• Recunoaşterea erorilor de gândire
• Testarea unor ipoteze