Transcript Prezentare _2

SPRIJIN PENTRU ORGANISMELE INTERMEDIARE (OI) IN VEDEREA GESTIONARII PROCESULUI DE
EVALUARE TEHNICO-FINANCIARA SI SELECTIE A PROIECTELOR DE PROTECTIE A NATURII
FINANTATE DIN POS MEDIU - AXA PRIORITARA 4
Scrierea si Managementul Proiectelor de Protectie a Naturii
Finantate din POS Mediu- Axa Prioritara 4
Managementul Ariilor Protejate Obiectiv prioritar al POS Mediu- Axa Prioritară 4
PLANURI DE MANAGEMENT
1). Necesitate şi importanţă.
2). Conţinutul planului
3). Modul de elaborare
4). Costuri pentru elaborare
5). Timp pentru elaborare
1. Necesitate şi importanţă
Planuri de management.


Sunt necesare fiindcă încă lipsesc la
majoritatea ariilor protejate.
Sunt importante pentru că reprezintă
indicator POS şi pentru că reprezintă singura
cale de optimizare a raporturilor conservare
biodiversitate – exploatare resurse naturale în
zona respectivă.
1. Necesitate şi importanţă
Măsuri de management.


Sunt necesare fiindcă lipsesc pentru
majoritatea habitatelor şi speciilor ce se doresc
a fi conservate în România.
Sunt importante pentru că fără astfel de
măsuri nu se poate practic reglementa
exploatarea resurselor astfel încât să
corespundă cerinţelor de conservare.
Diferenţa între Planuri şi Măsuri:
Chiar dacă ambele categorii sunt necesare şi importante, nu
trebuie confundate!!

Planurile conţin măsuri şi pe lângă ele numeroase alte
aspecte!!

Măsurile nu înseamnă planuri (ci doar o parte a lor, chiar
dacă una indispensabilă)!!
Deci prioritatea POS Mediu sunt planurile de
management (care includ şi măsuri) şi nu doar
măsuri de gospodărire!!
2. Conţinutul planului
Ghidul “Appleton” pentru planuri de management este util
pentru a identifica cele mai importante componente.
Nu trebuie uitat că este totuşi doar un ghid! Deci nu este
obligatoriu ca toate propunerile să se conformeze exact
ghidului ci doar să includă cele mai importante capitole
(i.e. tipuri de activităţi)!
În plus, acest ghid se referă la arii de complexitate mare (i.e.
parcuri naţionale)
2. Conţinutul planului
A. Studiile necesare elaborării planului de management.
Identificarea şi cartarea în teren a speciilor şi habitatelor este
indispensabilă elaborării planului.
Locaţia precisă, limitele şi suprafaţa pentru habitate şi
distribuţia populaţiilor speciilor sunt date foarte importante şi
care din păcate lipsesc în majoritatea cazurilor!
2. Conţinutul planului
A. Studiile necesare elaborării planului de management.
Deci aceste studii, chiar dacă sunt în general activităţi
costisitoare, sunt indispensabile (dacă nu au fost deja
făcute)!
Nu se poate elabora un plan de management fără
informaţiile oferite de aceste studii!!
2. Conţinutul planului
A. Studiile necesare elaborării planului de management.
Atenţie însă la modul de abordare! – cine face identificarea
în teren face şi cartare, deci nu se justifică mai multe
activităţi şi mai mulţi participanţi (i.e. nu merge unul să
identifice, apoi vine altul să carteze şi apoi un altul introduce
datele în format digital!).
2. Conţinutul planului
A. Studiile necesare elaborării planului de management.
În planul de management, descrierea generală a ariei dpdv al
condiţilor fizico-geografice este importantă.
Totuşi nu se justifică cercetări amănunţite a unor factori
geologici, geomorfologici, climatici, edafici dacă aceştia nu
sunt esenţiali pentru managementul speciilor sau habitatelor
în cauză.
2. Conţinutul planului
Exemplu:
Într-o arie protejată are 150 ha se propune cartografierea parametrilor
geo-morfologici, pedologici, climatici, hidrografici si fizico-chimici la
nivel de detaliu ce implică un cost de aprox. 200 000 lei (acelaşi
cost ca şi pentru studiile de vegetaţie şi faună – subiectul principal
al arie în cauză).
În plus, ulterior, pentru Intocmirea unei baze de date cu aceste
informaţii era prevăzut un cost de încă 200 000 lei
2. Conţinutul planului
A. Studiile necesare elaborării planului de management.
În siturile Natura 2000 planul de management se va referi la
speciile şi habitatele existente în Formularul Standard (la
toate!)!
În alte arii de interes naţional se va referi la specii şi habitate
pentru care este desemnată aria şi pentru care există dovezi
referitoare la existenţa acestora (studii sau alte documente
ştiinţifice, acte constitutive ale ariei).
2. Conţinutul planului
CONCLUZIE:
Deci nu se face acum inventariere în sensul de identificare a
unor noi specii sau habitate a căror prezenţă este posibilă
în zonă dar nu este încă certificată de niciunul din
documentele existente.
Prioritatea sunt cele pentru care a fost desemnată
aria protejată!
2. Conţinutul planului
NOTĂ:
Dacă în teren, cu ocazia lucrărilor pentru speciile/habitatele
vizate, se identifică şi alte specii/habitate noi, acestea pot
fi incluse în baza de date. Nu se va introduce însă în
cererea de finanţare (i.e. Propunerea de proiect) o
acţiune de sine stătătoare pentru acest scop.
2. Conţinutul planului
B. Hărţile necesare şi bazele de date.
Pe lângă hărţile elementelor naturale (specii, habitate, soluri, ape,
geologie, relief etc.) sunt foarte importante şi hărţi cu folosinţa
terenurilor şi mai ales proprietatea şi administrarea cel puţin pe
suprafeţele care vor face obiectul măsurilor de management (i.e.
suprafeţele care adăpostesc speciile şi habitatele vizate).
Toate hărţile vor fi realizate obligatoriu în format GIS (şi deci
legate de baza de date care va fi elaborată obligatoriu!).
3. Modul de elaborare
Consultarea factorilor cheie asupra măsurilor de management
şi implicit a potenţialelor restricţii este obligatorie!
Atenţie însă la definirea acelor factori cheie!!
Cei mai importanţi sunt proprietarii de terenuri (care suportă
direct efectele aplicării planului) şi administratorii acestor
terenuri (care vor trebui să pună în practică prevederile
planului).
3. Modul de elaborare
Exemple:
De multe ori sunt trecuţi pe primul loc ca factori cheie:
populaţia din zonă sau autorităţi locale (care nu reprezintă
neapărat proprietarul terenurilor), instituţii ale statului (cu
rol de reglementare şi control), ONG-uri şi unităţi de
învăţământ-cercetare (chiar reprezentanţi ai generaţiei
tinere: elevi şi studenţi).
3. Modul de elaborare
Atenţie la definirea factorilor cheie!!
Chiar dacă şi aceste categorii sunt importante, cele mai
importante la elaborarea măsurilor din planuri sunt
proprietarii de terenuri şi administratorii acestor terenuri!!
Aceştia deci nu pot lipsi din consultări şi trebuie obligatoriu vizaţi
ca şi categorii ţintă atât de activităţile de elaborareimplementare management cât şi de cele de conştientizare!!
3. Modul de elaborare
Atenţie la elaborarea de măsuri de management !
Trebuie să existe o activitate clară (nu neapărat de sine
stătătoare) referitoare la elaborarea de măsuri de
management pentru speciile şi habitatele pentru care e
desemnată aria protejată (pentru toate!!) şi nu pentru
arie în general !!
3. Modul de elaborare
Atenţie la elaborarea de măsuri de management !
Într-un plan de management măsurile de management au eficienţă
maximă atunci când sunt punctuale (i.e. acoperă fiecare caz
particular în parte) şi nu generale.
Deci este de dorit ca măsurile să fie detaliate pentru fiecare populaţie
a unei specii sau ecosistem din teren (e.g. pentru fiecare locaţie
unde apare Campanula carpatica sau o pădure aluvială de anini)
nu la specie sau tip de ecosistem în general (e.g. C. carpatica
sau Păduri aluviale de anini).
3. Modul de elaborare
Exemple
La păduri este indicat ca măsurile să fie făcute pe unităţi de
administrare (i.e. “subparcele” = “unităţi amenajistice” = u.a.uri), fiecare dintre acestea având limite clare şi făcând obiectul
unui set unitar de măsuri.
Dacă nu este posibil decât la nivel de tip de ecosistem sau specie,
aceste măsuri trebuie să acopere toate situaţiile posibile din
aria protejată (un obiectiv dificil de realizat!).
3. Modul de elaborare
Atenţie la elaborarea de măsuri de management !
Implicarea specialiştilor în management este obligatorie!!
Deasemenea, pentru a fi aplicabile în realitate, implicarea
proprietarilor de terenuri şi a administratorilor este foarte
importantă (mult mai importantă decât a ONG-urilor şi chiar a
multora dintre instituţiile de control, reglementare, cercetare).
Deci vorbim aici în primul rând de cei care ştiu ce înseamnă
management şi cei care suportă efectele lui!
3. Modul de elaborare
Exemple de situaţii nedorite:
În unele cazuri au fost propuşi la elaborare reprezentanţi ai diverselor
instituţii de cercetare, de reglementare şi control (ex. APM) şi din
mediul ONG dar numai specialiştii în domeniul gospodăririi nu !
Exemple de specialişti în gospodărirea ...
•
ecosistemelor de plante ierboase: agronomi, respectiv institute
de pajişti, facultăţi de agronomie
•
ecosistemelor de pădure: silvicultori din structuri de administrare,
respectiv ICAS şi alte firme de amenajare a pădurilor, facultăţi de
silvicultură
3. Modul de elaborare
Elaborarea planului de management !
Divizarea în foarte multe activităţi nu duce la un rezultat bun,
mai ales la evaluare şi monitorizare ulterioară!
Exemplu: Preluarea din Ghidul Appleton a categoriilor de
activităţi potenţail necesare şi propunerea ca activităţi
separate în cererea de finanţare. Reziultat = 31 activităţi de
tip A, toate doar pentru elaborarea planului de
management!!
3. Modul de elaborare
Elaborarea planului de management !
Mai ales dacă diverse activităţi vor fi contractate de entităţi
diferite, trebuie să reiasă de undeva că datele vor fi în final
predate în format electronic şi conform unor cerinţe unitare
pentru a putea fi uşor integrate ulterior în structura planului.
Deci datele pentru planul de management vor fi livrate de către
cei care le culeg din teren în format electronic şi după o
structură prestabilită.
3. Modul de elaborare
CONCLUZIE
Elaborarea ulterioară a bazei de date pentru planul de
management trebuie să fie un lucru simplu!
Astfel vor evitate situaţii nedorite de genul – după ce se
culeg toate datele din teren se mai plateşte odată
introducere în format electronic a datelor care ulterior vor fi
introduse în baza de date aferentă planului de management!
4. Costuri de elaborare
IMPORTANT!
Corelarea directă între suprafaţa unei arii protejate şi
costurile elaborării planului de management NU este
universal valabilă, chiar dacă odată cu creşterea suprafeţei în
general creşte şi complexitatea situaţiilor (dar nu
întotdeauna!!!).
4. Costuri de elaborare
Costurile de elaborare depind în primul rând de
complexitatea ariei (nr. de habitate şi specii, forme de
proprietate şi administrare, presiuni antropice şi vulnerabilitate
etc.) şi abia apoi de suprafaţa în sine a acesteia (i.e. de
efortul de a acoperi suprafeţe/distanţe mari)!
Deci nu înseamnă automat că pe o suprafaţă mare suma
necesară trebuie să fie fabuloasă !
4. Costuri de elaborare
Pe de altă parte, chiar dacă pe suprafeţe relativ restrânse
situaţia poate fi complexă (i.e. deci costuri relativ ridicate),
costurile necesare trebuie calculate realist (ex. de situaţie
nedorită: rezervaţie de 10ha din care de fapt doar 3 ha habitat
prioritar = plan de 100.000 euro).
CONCLUZIE: Indiferent de suprafaţă, suma trebuie bine
justificată!
4. Costuri de elaborare
Atenţie la planuri deja existente fie pentru întreaga arie fie
pentru părţi din ea!
Chiar dacă planurile respective nu sunt încă aprobate de
autoritatea de mediu, informaţiile deja culese trebuie
utilizate!
Dacă anumite date existente nu sunt bune, trebuie temeinic
justificată refacerea anumitor lucrări (e.g. cartare,
structura proprietăţii, folosinţa terenurilor, identificarea
ameninţărilor etc.).
4. Costuri de elaborare
În cazurile în care anumite cheltuieli totale la nivel de activitate
pot să pară exagerate pentru evaluatori, este util să fie
prezentate devize detaliate de unde să reiasă clar mai ales:





manopera (per persoană şi per oră şi număr total de ore),
cheltuieli de deplasare,
consultanţă pentru anumite activităţi
costuri pentru întâlniri (e.g. închirieri spaţii)
etc.
4. Costuri de elaborare
ATENŢIE!
Pentru credibilitate, este recomandabil ca astfel de devize să fie
obţinute de la instituţii recunoscute în domeniu – universităţi,
institute de cercetare etc.)
Indiferent de unde provin, astfel de devize/oferte trebuie
să prezinte clar nivelul de detaliu necesar pentru o
evaluare corectă (e.g. indicatorii menţionaţi anterior).
4. Costuri de elaborare
Publicarea planului de management nu se justifică din nici un
punct de vedere, mai ales înainte de aprobarea finală a acestuia!
Până la aprobarea acestuia nu se recomandă nici măcar postarea pe
web pentru a nu creea confuzie (decât cu menţionarea clară a
faptului că este în faza de propunere). În plus, Planul chiar şi
ulterior aprobării este dinamic – se adaptează continuu şi regulat
la 5 ani!
Accesul liber la formatul electronic al variantei aprobate şi
distribuţia în această formă sunt suficiente!
4. Costuri de elaborare
În planul de achiziţii, contractele referitoare la acţiunile necesare
întocmirii planurilor de management trebuie grupate (lucru
solicitat de CSP).
Acest lucru nu trebuie văzut ca favorizare directă a unor instituţii
(cele care sunt specializate în numeroase domenii – e.g.
universităţi, institute) în detrimentul altora (i.e. celor specializate
doar pe anumite tipuri de activităţi).
Licitaţia se poate face ulterior pe loturi şi deci diferite
activităţi pot fi subcontractate de diferite instituţii!
5. Timp pentru elaborare
În cele mai multe cazuri, studiul (identificare, cartare, evaluarea
stare de conservare etc.) asupra speciilor şi habitatelor este strâns
legat de o anumită perioadă a anului (i.e. Nu se poate face
non-stop pe parcursul unui an calendaristic!).
Concluzie: Deseori (mai ales unde sunt multe specii şi habitate
şi/sau suprafeţe mari de parcurs) este necsară derularea unor
astfel de acţiuni pe mai mulţi ani de proiect şi ca atare, elaborarea
planului poate dura mai mulţi ani! Deci atenţie la planificarea
activităţilor de acest gen!!
5. Timp pentru elaborare
Planul de management trebuie nu doar avizat ci aprobat de
autoritatea competentă.
Deci se recomandă ca acesta să fie finalizat cel puţin cu 6
luni înainte de sfârşitul proiectului.
În plus, planurile trebuie supuse SEA înainte de aprobare.
Deci categoric trebuie finalizate mai repede de finalul
proiectului şi supuse SEA pentru ca apoi să poată fi supuse
aprobării!
SPRIJIN PENTRU ORGANISMELE INTERMEDIARE (OI) IN VEDEREA GESTIONARII PROCESULUI DE
EVALUARE TEHNICO-FINANCIARA SI SELECTIE A PROIECTELOR DE PROTECTIE A NATURII
FINANTATE DIN POS MEDIU - AXA PRIORITARA 4
Vă mulţumesc
pentru
atenţie!
Tudor Stăncioiu
0729 555 775,
[email protected]