Transcript prezadriana

Graphein semnifica in greceste descriere, implicand actiunea de a desena si cea de a scrie. Linia
este o miscare a mintii si a maini in acelasi timp, deoarece conturul trasat este o urmare a inflexiunilor
gandirii.
Cuvantul desen acopera mai multe semnificatii ,de la schita ,conceptia operei,linia desenata,la
ebosa,crochiu,plan,contur,traseu.Desenul poate fi figurativ sau abstract.El este o arta spontana , care ii
permite artistului notarea a ceea ce percepe,mental sau dupa natura.
Fie ca este vorba despre un desen rupestru, de o opera pe hartie in creion,negru sau colorat,de o
pictura in ulei,tempera sau acoarela(care este intr-un fel sau altul,mai in tai desenata) sau despre
undesen de copil,vorbim de desen pentru a caracteriza felul in care formele sunt ndicate,independent
de textura si culoare .Desenul este traseu , urma a gandilui creator lasata pe un suport.Incizia silexului
preistoric,hieroglifele egiptene sau urma cernelii sau culorii lasate de penita,de pana,de acul de gravura
sau de pensula-toate constituite vocabularuluigrafic al desenului.Linia este deci conditia fundamentala
a desenului.
Pentru unii , desenul are doar o functie pregaritoare a operei picturale.Aceasta idee falsa (aparuta
in sec. al XVII-lea )pregatitoare,afirmand singura importnta a culorii.
Secolul XX contureaza doua tendinte ale modului in care este inteles si
apreciat desenul . Prima tendinta se refera la desen ca demers al artstului,
exprimare a ideilor sale , o munca pregatitoare compusa din crochiuri , adnotari
,care arata etapele de realizare a operei.Aceasta etapa de inceput in elaborarea
unei lucrari artistice este de multe ori considerata ca opera in sine.
Desenul , scrierea, semnul se intrepatrund schitele lui Klee.Linia este un
mijloc de reflectare , de exprimare a gandurilor.
A doua tendinta vorbeste de creatie ca semn al impunsului si al
gestului,desenul fiind un rezultat intarziat al atitudinii de negare a proiectului
prealabil al artistului.
SCHEMTAZIREA presune o reprezentare simplificata ,
descrierea a ceva reducandu-l la tresaturile esentiale.
SCHITAREA inseamna a da forma “primului gand”,
este primul impuls al gandului.Schita poate fi un desen
sau poate fi realizata in culoare.De asemenea, ea putea
ramane o lucrare autonoma sau poate constitui prima
faza a unei lucrari in devenire.
Realizarea de CROCHIURI .Crochiul este o schita
rapida , compus din cateva trasaturi de creion sau
pensula .Desenul devine instrument de observare si
notare a movului,este materializarea ,este deci diferita de
cea a schitei.
Romanii foloseau un tip de desen incizat cu ajutorul unui varf de metal pe suport de
hartie acoperita cu un strat format din praf de oase, guma Arabica si pigmenti colorati,
<carta tinta>.
Rembrandt este cel mai mare maestru al tehnicii acvaforme in gravura. El exploateaza
acest procedeu cu rezultate plastice spectaculoase.
Romanticii, fascinati de clarobscur, folosesc carbunele, creionul si cerneala (Goya,
Delacroix, Daumier,Millet). Acvatinta este practicata de Goya.
La sfarsitul secolului XIX-lea, desenul contureaza o implicare sociala: desenul
umoristic, mostenit de la Honore Daumier, este publicat in presa.
Artele grafice se reinnoiesc in totalitate: afisele sunt colectionate, ilustratia si grafica de
carte sunt semnate de nume dintre cele mamai celebre ( Matisse pentru Pasiphae de
Montherlant, Chagall pentru Gogol. Bandaa desenata cunoaste un succes considerabil.
Desenul asistat de calculator devine un gen cu o valoare plastica incontestabila.
Aceasta tehnica isi are primele expresii artistice in preistorie , in grotele
de la Altamira si Lascaux .Egiptenii descopera papirusul , pe care isi
ilustreaza textele.Ei folosesc culori transparente,provenind din pigmenti
extrasi din Pamant(ocrul si sienele) sau din minerale.Acesti pigmenti erau
legati de guma arabica si galbenus de ou si diluati cu apa.
Acoarela continua sa fie folosita mai ales ca tehnica adaptata
Improvitatiilor colorate.
Pastelul este des folosit si de catre impresionisti, pentru efectele
de lumina pe care le realizeaza in aceasta tehnica .In ultimul secol ,
pastelul este este explatat in toate formulele sale ,singur sau in combinatie
cu alte tehnici ,fiind sursa unor experiente plastice originale.
Gravura este procesul de incizare a unui desen intr-un material dur
de obicei o placa de metal,adeseori cupru.Gravura este imprimarea pe
hartie a acestei placi.
Gravura este folosita in acest secol din ce in ce mai putin de catre
artisti , in mare parte din cauza procedeelor mecanice cu care este inlocuita.
a)Acvaforte este o tehnica de executare a gravurii pe o placa de metal
care se acopera cu verni.
b)Acvantita este o tehnica asemanatoare cu acvaforte dar care se
acopera cu un strat de substante rasinoase dupa care placa se cufunda in acid.
c)Pointe seche este procesul de gravare cu un ac a unor placi slefuite
fara interventie proceselor chimice , ca in cazul altor tehnoci de gravare
pe metal.
Litografia .Artistul deseneaza pe o piatra calcaroasa
sau cu ajutorul unuicreion gras sau cu cerneala grasa.
Piatra este umezita , apoi incerneluita cuajutorul unui
rulou incarcat cu cerneala grasa.
Xilogravura.Inaintea aparitiei tiparului cu caractere mobile(1455),
lemnul gravat permitea deja existenta cartilor xilografice.Acestea erau
formate din compazitii gravate cu o parte de text,reproduse apoi pe
hartie.Ignoarata in timpul renasterii,gravura pe lemn cunoaste o reinoire
a interesului artistilor in sec al XIX-lea.
Materiale:
1)mina de grafit sau mina de plumb
2)sanguina
3)pensula si penita
4)pastelul uscat sau moale
Suport:cea mai buna hartie pentru carbune ,sanguina si pastel este
groasa si granulata.
Tehnii de lucru:
-pastelul
-pastelul uscat sau moale
-pastelul uleios