Transcript Materiale de training - Aurora

“O reţea europeană pentru supravegherea şi controlul
cancerului de col uterin în noile state membre - AURORA”
Modulul 3: Organizarea, managementul şi evaluarea cursurilor
“Trainingul trainerilor”
www.aurora-project.eu
Acest material a fost publicat în Proiectul «AURORA», cu finanţare de la Uniunea
Europeană, în cadrul Programului de Sănătate.
Cuprins
1. Identificarea nevoilor de training
2. Organizarea trainingului
3. Chestiuni practice
4. Metodologie: teorii educaţionale şi principii de învăţare la adulţi
5. Principii de învăţare la adulţi: andragogia
6. Ciclul de învăţare: cum să explorăm şi asimilăm noi cunoştinţe
7. Rolul trainerului: facilitarea învăţării
8. Capcane ale lucrului în grupuri mici
9. Să înţelegem publicul: discuţiile în grupuri mici sunt satisfăcătoare când…
10. Minighid: 9 paşi pentru lucrul în grup
11. Obţinerea interacţiunii cu publicul: tehici de stimulare a participării
12. Materiale de training
13. Feedback şi evaluare
14. Bibliografie
Identificarea nevoilor de training
Ce este trainingul?
În sectorul de sănătate, trainingul
a devenit parte a activităţii profesionale.
Prin training înţelegem, în general, cursurile şi programele de instruire conduse de un
trainer.
Prea adesea conceptul “condus de trainer” ne duce cu gândul la o prelegere sau o
prezentare. Însă acest fel “tradiţional” de învăţare în cadrul unui curs nu trebuie văzut ca
unicul mod prin care participanţii pot dobândi şi înmagazina cunoştinţe, deprinderi şi
aptitudini şi opera schimbări de comportament necesare pentru ca munca lor să fie mai
eficientă.
Training vs. educaţie
Cursul AURORA va îmbina un training
computer-based cu învăţarea
pe cont propriu.
Educaţia este descrisă cel mai frecvent ca focusarea pe transferul de cunoştinţe către
cursant. Educaţia este procesul derulat, de exemplu, în universităţi.
Trainingul se concentrează pe a învăţa cursantul cum să facă un lucru, respectiv pe
dezvoltarea de abilităţi. Prin urmare, trainingul este mai concret şi specific, iar
obiectivele şi rezultatele dorite, mai uşor de defininit.
Identificarea nevoilor de training
De ce training?
Sectorul de sănătate are nevoie de garanţia faptului că
personalul medical nu este doar instruit adecvat la angajare,
ci e performant pe întreaga durata a activităţii profesionale,
conform standardelor de calitate în vigoare.
• Trainingul este o componentă a dezvoltării personale şi
profesionale.
• Trainingul îi permite cursantului să dezvolte capacităţi
profesionale mai bune şi să aibă performanţe mai mari.
• Profesioniştii bine instruiţi din domeniul medical tratează mult
mai eficient cazurile şi se simt mai bine şi mai împăcaţi cu slujbele
lor. Trainingul poate funcţiona ca stimulent. Nu va creşte doar
capacitatea şi abilităţile profesionale, ci şi motivaţia şi chiar spiritul
de echipă, căci contactul cu ceilalţi participanţi, prin activităţile de
training, dă altă valoare mediului de lucru.
Identificarea nevoilor de training
De ce training?
Procesul de training trebuie să înceapă prin
definirea clară a nevoilor celor instruiţi.
Singurul mod de a ne asigura că nevoile sunt
identificate corespunzător este găsirea unui
mod de obţinere a informaţiilor direct de la
grupul ţintă.
Acest lucru poate fi realizat prin organizarea
de întâlniri preliminare cu reprezentanţii din
sectorul de sănătate, sau intervievierea
doctorilor şi asistentelor. De asemenea,
rezultatele de la “Analiza contextului local” din
cadrul Programului AURORA pot fi folosite
pentru a stabili dacă activităţile intenţionate
răspund nevoilor participanţilor.
Identificarea nevoilor de training
Pentru a redacta obiectivele
de învăţare dorite, avem
nevoie de vocabularul
potrivit.
Exemple de metode de
învăţare alternative:
Clarificarea rezultatelor
de învăţare dorite
• învăţarea la distanţă: traininguri
computer-based şi e-learning
• învăţarea la locul de muncă: mentorat,
coaching şi recunoaştere a performanţei
• învăţare autodidactă: observare,
participare, lectură, cercetare, lucrul la
proiecte
• oportunităţi mai ample: vizite de
studiu, secondări şi asistenţă, conferinţe
şi ateliere de lucru
• pentru a ajuta trainerii şi cursanţii să se
concentreze pe esenţa conţinutului
trainingului;
• pentru facilitarea identificării altor
nevoi de training (pentru viitor).
Rezultatele trebuie să fie:
• specifice
• manevrabile
• realizabile
• relevante
• clare ca timp şi durată
Identificarea nevoilor de training
De ce trebuie trainerii să
piardă timp identificând
obiectivele de învăţare?
Trainingul trebuie să fie pragmatic (potrivit nevoilor cursanţilor), realizabil în
perioada de timp alocată, capabil să permită atât trainerilor, cât şi cursanţilor
să aprecieze progresul şi rezultatele.
Trainerii şi cursanţii trebuie să înţeleagă şi cunoască obiectivele specifice ale
trainingului.
De luat în considerare: contextul specific
al trainingului şi particularităţile
Alegerea tehnicii de training:
grupurilor greu accesibile vizate.
Trainingul este conceput în cadrul Proiectului AURORA şi se adresează
personalului medical de specialitate implicat în screeningul cancerului de col
uterin.
Grupul ţintă al activităţilor de training îl constituie membrii personalului
medical: ginecologi, specialişti în planificare familială, asistente, medici
generalişti etc.
Aşadar, trainerii vor defini mai întâi nevoile participanţilor, pentru a concepe
un training potrivit fiecărui viitor cursant.
Identificarea nevoilor de training
Trasarea obiectivelor trainingului
După identificarea nevoilor de training
şi a grupului ţintă, urmează pasul
setării obiectivelor de training.
Nevoile identificate trebuie transpuse în subiecte concrete, ce pot fi incluse într-un
program de training.
În acelaşi timp, se impune acordarea de atenţie specială grupei ţintă: stabilirea nivelului
de cunoştinţe şi abilităţi şi a metodei celei mai adecvate (a se vedea şi capitolele despre
metodologie şi tehnici de training).
E esenţial să luăm în considerare toate sursele
care contribuie la indentificarea nevoilor
de training.
Se recomandă o abordare sistematică şi structurată pentru transpunerea nevoilor
identificate în obiective ale unei activităţi sau ale unui program de training.
Exemplu de strategie:
• cumularea nevoilor identificate
• stabilirea, cât mai exact posibil, a abilităţilor, cunoştinţelor şi atributelor
comportamentale necesare obţinerii competenţelor cerute de nevoile respective
Identificarea nevoilor de training
•
•
•
•
Decideţi prioritizarea nevoilor cărora vă veţi adresa, în funcţie de importanţa lor.
După discuţii, evaluaţi amploarea deficitului de instruire şi realizaţi o listă a nevoilor.
Luaţi în calcul orice element relevant pentru problema pe care o trataţi.
Formulaţi o concluzie pe baza:
o priorităţii nevoilor
o rezultatelor listei de nevoi şi a severităţii deficitului de instruire
o datelor din alte surse
o duratei probabile a nevoilor – unele probleme dispar în timp
o proporţiei populaţiei ţintă căreia îi corespunde nevoia respectivă
o costului, în termeni sociali şi financiari, ai ignorării nevoii
Cu ajutorul acestei sistematizări este mai dificil să omiteţi aspecte importante ale
problemei.
Organizarea trainingului
Identificarea resurselor de training
În planificarea trainingului, gândiţi-vă şi la resurse. Încercaţi să
le identificaţi cu ajutorul unei liste de verificare:
• Oameni: traineri care au participat la programul AURORA
“Train the trainers”, experţi, medici generalişti, medici
specialişti, participanţii înseşi, pacienţi etc…
• Locaţii: vizite la centrele medicale relevante, spitale,
universităţi etc.
• Materiale scrise sau on-line: materiale de e-learning
AURORA, cărţi, ziare, broşuri, manuale, videouri, materiale online etc.
Organizarea trainingului
Stabilirea celui mai propice mediu de învăţare
Indiferent de metodele adoptate,
trebuie să ne adresăm unei chestiuni
de ordin general: să ne asigurăm că
participanţii se simt confortabil şi sunt
receptivi. Cu alte cuvinte, cum să
stabilim cel mai propice mediu de
învăţare?
Locaţie: oferirea unui mediu de
învăţare distinct de cel de lucru este de
mare ajutor pentru cursanţi. Astfel,
şansele de înteruperi din motive legate
de serviciu (telefoanele mobile vor fi
închise!) vor fi mult mai scăzute,
facilitând atingerea obiectivelor şi
rezultatelor trainingului.
Atmosfera: confortul fizic e important.
Luaţi în calcul:
•
temperatura sălii
•
ventilarea sălii
•
capacitatea sălii
•
aranjamentul sălii – pot toţi
cursanţii să vadă vorbitorul? Poate
vorbitorul să vadă fiecare membru al
audienţei? Sunt destule încăperi (sau
zone pentru activităţile periodice în
grupuri mici)?
Organizarea trainingului
Conceperea activităţii
• Timp: durata evenimentului (o zi, mai
multe)
• Nivelul
participanţi
începători?
trainingului:
pentru
experimentaţi
sau
• Scopul
cursului:
transfer
de
cunoştinţe sau abilităţi, schimbări de
valori sau atitudine? Formulaţi dinainte
rezultatele dorite – ele constituie baza
tuturor viitoarelor decizii şi pregătiri.
Selectarea materialelor şi
metodelor
Trainerul (echipa de traineri) trebuie să
decidă într-un stadiu preliminar cum să
dirijeze trainingul.
Concret, să stabilească:
- ce materiale vor fi oferite cursanţilor,
fie înainte de curs, fie în timpul
trainingului
(programul,
ghiduri,
readere, hand-outs, manuale);
- ce instrumente vor folosi (PowerPoint,
proiector pe ecran mare, video/DVD,
flipchart)
Organizarea trainingului
Organizare practică
1. Trimiterea invitaţiilor sau a confirmărilor de participare către cursanţi (cu cel puţin 2
luni în avans).
2. Trimiterea materialelor către cursanţi cu suficient timp înainte, pentru a se putea
pregăti (cu cel puţin 2 săptămâni în avans).
3. Informarea trainerilor şi a cursanţilor despre “regulile casei”.
4. Pregătirea instrumentelor de evaluare (chestionare pre- şi post-training etc.)
5. Pregătirea insignelor pentru participanţi şi traineri.
6. Pauze de cafea/prânz: asiguraţi-vă că ceaiul, cafeaua şi prânzul pot fi servite la
momentul potrivit.
7. Pregătirea documentelor/materialelor scrise care vor fi distribuite la locaţie.
8. Pregătirea prezentării PowerPoint, a proiectorului, flipchart-urilor şi markerelor etc.
9. După eveniment: cumularea rezultatelor şi planificarea unui follow-up. Discutarea
rezultatelor evaluării cu trainerii şi reprezentanţii institutului de training.
Chestiuni practice
Cum stabilim cel mai bun mediu de învăţare
Sincronizare
Cum facem cursanţii să se simtă confortabil
Reguli de bază
Stabilirea celui mai propice mediu de învăţare
Prea multă alergătură pe ultima sută de metri pentru aranjamente, echipament şi
materiale nu denotă profesionism şi nu inspiră cursantului încredere în trainer.
De aceea, ar trebui să vă asiguraţi înainte de training că trainerii au acces la tot
echipamentul necesar (ex.: proiectoare, PowerPoint, flipchart-uri etc.) ca să poată
începe la timp şi într-o manieră organizată.
Distribuiţi cursanţilor programul în formă finală (inclusiv obiectivele de învăţare) cu 714 zile înainte de curs (în format scris sau electronic).
La începutul cursului, subliniaţi (prin PowerPoint, proiector sau prin material auxiliar
scris) obiectivele de învăţare vizate şi explicaţi de ce au fost acestea considerate
relevante.
Chestiuni practice
Sincronizare
Cum facem cursanţii să se simtă confortabil
Reguli de bază
Cum facem cursanţii să se simtă confortabil
Reguli de bază
Sincronizarea în timp
Crearea confortului cursanţilor
Timpul e o resursă, dar sincronizarea
poate fi un hazard.
Nevoile cursanţilor adulţi diferă de cele
ale altor grupe (de ex., de ale studenţilor).
Mediul de training poate fi unul lipsit de
confort.
Luaţi în considerare, când stabiliţi
programul zilnic de training: cursanţii pot
ajunge de la domicilii la locaţie la timp
pentru începerea activităţii? Un program
prea lung al trainingului nu îi va
determina să plece mai repede pentru a
ajunge acasă la o oră rezonabilă?
Pauzele periodice sunt necesare pentru
revitalizarea publicului – dar ţineţi cont
de faptul că, de obicei, pauzele de cafea
se prelungesc peste timpul estimat de
traineri.
Aşadar, ţineţi cont de următoarele:
curanţii sunt întâmpinaţi adecvat? (Un
membu al echipei de training salută
fiecare cursant la sosire? Se poate servi
cafea? Sunt disponibile insigne cu numele
participanţilor? Echipa de training
încearcă să socializeze cu participanţii în
pauze sau la prânz?)
Chestiuni practice
Cum facem cursanţii să se simtă
confortabil
Reguli de bază
Atenţie la sesiunea de introducere: sunt specificate clar obiectivele de învăţare vizate?
Oferiţi sprijin: fiţi sensibili la posibilele semne de anxietate şi fiţi gata să încurajaţi şi
reasiguraţi atunci când e necesar.
Structuraţi sesiunile astfel încât să fie scurte şi intercalate de pauze. Dar asiguraţi-vă şi că
există suficient timp pentru discuţii şi pentru răspunderea la întrebări, pentru a fi garanta
trainingului ritmul potrivit cursanţilor, mai degrabă decât acela dorit de traineri.
În sesiunile formale, prezentaţi informaţiile într-un mod foarte structurat şi organizat, şi
ajutaţi-vă de cuprins/sinopsis/titluri etc. (de ex., prin PowerPoint).
Păstraţi conţinutul relevant pentru public şi folosiţi moduri de prezentare variate pentru a
menţine interesul.
Este important să oferiţi ocazii pentru aplicaţii practice: studii de caz, discuţii de grup şi
raportări, jocuri de rol etc.
Chestiuni practice
Reguli de bază
Stabiliţi reguli de bază adecvate
E recomandabil şi adecvat să vă asiguraţi că participanţii îşi înţeleg responsabilităţile. Cu
alte cuvinte, nu presupuneţi că fiecare cursant va învăţa voluntar şi pe cont propriu!
Dumneavoastră, ca trainer, sunteţi responsabil să vă asiguraţi că participanţii cooperează
prin respectarea unor reguli de bază, dintre care majoritatea sunt strict de politeţe faţă
de ceilalţi. E întotdeauna mai bine să stabileşti şi prezinţi regulile la începutul trainingului,
pentru a evita eventuale neînţelegeri viitoare.
Luaţi în calcul :
1. Prezenţa la curs, care e dezirabilă – orice tentativă de a “se sutrage” mai
devreme poate fi sancţionată printr-un raport scris la finalul trainingului;
2. Sincronizarea: veţi pierde timp dacă nu demonstraţi că programul se respectă.
Începeţi la orele anunţate şi terminaţi activitatea la timp.
3. Implicarea, care e esenţială – e recomandabil să explicaţi că activităţile derulate
în grupuri mici (a se vedea Capitolul 6) necesită participare activă.
Metodologie: teorii educaţionale şi principii de
învăţare la adulţi
Sunt create pentru a ajuta trainerii (personalul specializat din
domeniul medical) să:
• înţeleagă importanţa participării efective şi active la training şi a varietăţii de
metode folosite
• identifice cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi valorile integrate ale
trainingului în domeniul medical
• dezvolte strategii specifice şi metode de training pentru screeningul de
cancer cervical
• traseze principii de bună practică în screeningul pentru cancer cervical, care
îi vor ajuta pe cursanţi şi traineri să realizeze dacă trainingul a avut efect sau
nu
Principii de învăţare la adulţi: andragogia
Personalul medical de specialitate implicat
în screeningul cervical (ginecologi, asistente,
medici generalişti etc.) a:
• dovedit deja experienţă profesională şi
cunoştinţe de specialitate;
• exprimat interesul de a identifica nevoi
învăţare;
• arătat interes pentru rezultate practice şi
cunoştinţe;
• dorit să lucreze în echipă.
1. Experienţa concretă –>
2. Observarea şi reflectarea –>
3. Formarea de concepte
abstracte –>
4. Testarea în situaţii noi –>
• Procesul ideal de învăţare va acoperi toate cele patru elemente
Cicul de învăţare: explorarea şi asimilarea de
noi cunoştinţe
• Experienţa concretă: jocuri de rol, demonstraţii
o abordare corectă/incorectă – ex.: strategii de comunicare cu GGA în
screeningul pentru cancer cervical
• Formularea de concepte abstracte: discuţii structurate
despre experienţele şi concluziile cursanţilor
o variante multiple
o eurigrame
• Observarea şi reflectarea: prelegere/prezentare
o Cercetare: participanţii primesc bibliografie şi aleg singuri, pe baza
acesteia, cea mai adecvată teorie pentru rezolvarea unui studiu de
caz/răspunderea la o întrebare.
• Testarea în situaţii noi:
o Cursantul întocmeşte o listă de verificare pe baza teoriei. Ceilalţi
cursanţi evaluează dacă într-un anumit studiu de caz teoria a fost
aplicată corect sau incorect.
Rolul trainerului: facilitarea învăţării
•
•
•
•
•
•
Identificarea nevoilor de training
o Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare conform nevoilor GGA
Stabilirea rezultatelor dorite prin training
o Îmbunătăţirea modului în care comunică participanţii, pentru promovarea
screeningului CC
o Îmbunătăţirea procesului de follow-up
o Comunicarea rezultatelor la testele de laborator
Conceperea cursurilor şi a programelor
o În funcţie de contextele locale unde se realizează screeningul CC
o Analizarea şi selectarea resurselor şi metodelor
o În funcţie de cursanţi (personalul medical implicat în screeningul pentru
cancer cervical) şi resursele locale
Susţinerea unui training
o Adaptat cursanţilor
Evaluarea şi analizarea rezultatelor trainingului
Rol de partener pentru institutul de training, pentru discutarea cerinţelor
trainingului
Bariere
• Organizaţionale (legate de
locaţia
trainingului)
şi
individuale
(legate
de
cursanţi)
• Soluţie:
o Training customizat în funcţie
de nevoile publicului
• Personal medical implicat în
screeningul cervical: (ginecologi,
asistente, medici generalişti etc.)
o Implicarea unor tehnici variate
de training
Tehnici de training
• Alegerea
metodologiei
adecvate promovează:
o Schimbarea
comportamentelor
inadecvate ale cursanţilor
o Accentuarea
atitudinilor
pozitive manifestate deja
o Sensibilizarea cursanţilor ca să
accepte nevoia de promovare
şi realizare a screeningului
cervical
o Metoda corectă menţine
interesul cursanţilor
Lucrul în grup
• Implică tehnici de învăţare cooperative sau
colaborative ca:
o Sarcini şi responsabilităţi, discuţii,
explicaţii, schimburi de păreri şi solicitare
de sprijin;
o Grupurile omogene: participanţii se simt
mai în siguranţă, interacţionează mai uşor
cu ceilalţi;
• Grupuri formate pe baza experienţei
profesionale şi a cunoştinţelor despre
screeningul pentru cancer cervical;
o Grupuri eterogene: pot împiedica
învăţarea colaborativă (reticenţi la
participarea la discuţii)
o Lucrul în grupuri necesită abilităţi
specifice ale trainerului
• Sursă de informaţii/modele
Lucrul în grupuri mici
• Crează oportunităţi pentru discuţiile de grup
• Pregătire atentă pentru a obţine:
o o discuţie satisfăcătoare
o concluzii ale utilităţii efective în practica
profesională (principii, linii directoare)
• 3 tipuri de discuţie:
o Discuţiile în grup direcţionate de instructor –
există un răspuns corect, iar scopul este
găsirea acestuia.
o Discuţiile în grup nedirecţionate – nu există un
răspuns corect, scopul este explorarea
subiectului prin participarea şi interacţiunea în
grup a cursanţilor într-o manieră pozitivă şi
constructivă.
o Discuţiile seminar – nu există până în prezent
un răspuns corect unanim acceptat, discuţiile
încearcă să ajungă la câteva concluzii
constructive care să determine decizii
colective între alternativele contradictorii
existente.
Capcane ale lucrului în grupuri mici
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Relaţiile deja existente între cursanţi (colegi)
Respingerea din start a anumitor idei şi acceptarea de-a gata a altora, cu ignorarea
limitărilor lor (automatisme din practica anterioară)
Prea multe referiri la exemple din experienţa personală
Neclarificarea aşteptărilor şi scopului discuţiei
Sarcini neinteresante sau provocatoare
Materiale de discuţie slabe calitativ
Grupuri construite în jurul personalităţilor, mai degrabă decât în jurul sarcinilor
Grupurile prea mari nu asigură participare optimă pentru fiecare membru
Membrii grupurilor s-ar putea să nu se cunoască
Componenţa grupului ar putea împiedica oamenii să se deschidă
Prea multe sarcini pentru grup
Lider de grup insuficient pregătit
Lider de grup prea dominator
Mediu inadecvat pentru discuţii
Să înţelegem publicul: discuţiile în grupuri
mici sunt satisfăcătoare când…
• Paricipanţii au şansa să contribuie:
o împărtăşind cunoştinţe şi experienţe
•
•
•
•
Scopul discuţiei este clar
Atmosfera e caldă şi prietenoasă
Există lidership foarte bun
Participanţii simt că învaţă ceva relevant
Minighid: 9 paşi pentru lucrul în grup
1: Înţelegeţi grupul: componenţă adecvată contextului şi locaţiei
o
Motivaţie, experienţă anterioară, bariere (automatisme din practica anterioară)
2: Planificaţi exerciţiul de grup (subiecte despre screeningul de cancer cervical)
3: Asiguraţi-vă că grupul înţelege sarcinile şi rezultatele de învăţare dorite
o
Identificarea regulilor, sarcinilor, resurselor
4: Asiguraţi-vă că grupul înţelege rolul liderului de grup
o
Facilitarea discuţiilor
5: Dacă dirijaţi o discuţie, puneţi un număr adecvat de întrebări, bine focusate şi
încadrate în timp
o
Deschiderea discuţiei, încurajarea şi continuarea discuţiei
6: Dacă alocaţi o sarcină unui grup mai mic
o
Identificarea perechilor, monitorizarea progresului, intervenţia în discuţie
7 [dacă este necesar]: Gestionaţi membrul de grup deranjant în mod adecvat
o
Focusarea pe obiectivele şi principalele motive de îngrijorare ale grupului
8: Sumarizaţi
o
relevanţa activităţii în practica profesională din domeniul screeningului pentru cancer cervical
9: Revizuire – listă de auto-verificare după discuţia în grup
Obţinerea interacţiunii cu publicul: tehnici pentru
participare
Brainstorming
• Urmărirea unei prezentări
• Publicul este rugat să vină cu idei
• Listarea şi respingerea propunerilor în faza
preliminară a discuţiei
• Discuţia ulterioară/ analiza/ categorisirea
Grupuri „buzz”
• 2-3 persoane sunt rugate să discute un anumit
subiect, apoi să raporteze
• Recomandate când nu există opurtunitatea
unui exerciţiu amplu, în grupuri mici
• Subiect clar, exprimat fără echivoc
• Eficiente în special în stadiile incipiente ale
trainingului
Snowballing sau
piramidare
•
•
•
•
•
•
•
În perechi sau grupuri de trei sau
patru persoane
Discutarea unui subiect pentru o
perioadă scurtă de timp
Apoi, cu o altă pereche/grup de trei
Urmează o discuţie generală
Interacţiunea într-un mediu relativ
“sigur”
Un public de 4-40 de persoane
Necesită o sesiune de feedback în
plen
Stimularea răspunsurilor
din public
Oferă ocazia unui insight în:
• concepţiile
• cunoştinţele
• atitudinile
• valorile
publicului, pe tema promovării screeningului
pentru cancer cervical în rândul GGA
Icebreakers
• Exerciţii scurte la începutul trainingului
• Pentru a crea cursanţilor confort şi a se
cunoaşte mai repede
• Pentru a permite trainerului să identifice
membrii grupului
• Sincronizare
Sarcini pentru
participanţi, anterioare
cursului
• Utile pentru că oferă cursanţilor unele
materiale în avans (background)
• Oferă cunoştinţe de bază
• Identifică probleme relevante în munca
zilnică a cursanţilor (cazuri reale)
Jocuri de rol
• Aplicaţii practice ale teoriilor
• Ajută cursanţii să pună în practică ce au
învăţat
• Lucru cooperativ, în grup: toată lumea
ar trebui implicată
• Situaţii realiste
• Feedback-ul e esenţial
Prelucrarea unui studiu de caz
• Prezentarea unei „poveşti” tematice
(specifice GGA)
o gestionarea unei situaţii date
specifice în screening
o gestionarea comportamentului
unei persoane din GGA datorat
barierelor culturale/lingvistice etc.
o interpretarea rezultatelor şi/sau
instrucţiuni pentru folow-up
• Informaţii de background relevante
• Conţinutul ar trebui gândit pentru
obţinerea de obiective şi rezultate de
învăţare clar definite
• Mai eficient în grupuri mici
Susţinerea unei sesiuni de raportare
• Oferă grupurilor oportunitatea de a
raporta înapoi unele altora
• Permite recapitularea activităţii
• Identifică diferite puncte de vedere
• Oportunitate de a împărtăşi idei
• Dificultăţi:
– răspunsuri şi atitudini contrare celor
aşteptate de trainer
– garantarea faptului că raportarea
reflectă punctele de vedere ale
grupului şi nu doar ale purtătorului
de cuvânt al grupului
Prezentări
• Alocarea de timp pentru întrebări/discuţii la
final
• Poate fi folosită în situaţii diverse şi pentru
diverse sarcini
o discurs al unui expert (instruit prin AURORA)
o discurs urmat de discuţie liberă (sau discurs
cu posibilitatea de intervenţie a publicului în
timpul prezentării)
o scurte prezentări ale vorbitorilor, urmate de
discuţii între specialişti (cu posibilitatea
răspunderii la întrebările din public)
o scurte prezentări ale grupurilor, pe sarcinile
date
Prezentări orale
• Dificultăţi
o Impresia despre vorbitor
o Menţinerea atenţiei publicului pe
parcursul discursului
• Pregătire şi conţinut
Fără conţinut irelevant, ci cu structură
clară şi logică
• Prezentarea efectivă
o Luaţi în calcul locaţia, materialele de
suport, viteza discursului
Materiale de training
Introducere
Training eficient – instrumente şi materiale
adecvate
Materiale eficiente – rezultatele de învăţare
dorite
Materiale auxiliare vizuale pentru:
• înţelegerea structurii prezentării
• captarea atenţiei
Forme de materiale vizuale
• proiector, videoproiector, prezentări
PowerPoint, grafică electronică, tablă
neagră/albă, flipchart-uri, video-uri, obiecte
şi hand-outs
Materiale auxiliare vizuale:
• folosiţi-le atunci când se potrivesc cu
ceea ce spuneţi (nu sunt un moft!)
• asiguraţi-vă că pot fi văzute de toată
lumea
• concepeţi-le cât mai simplu posibil
Alegerea materialelor ţine cont de:
• mărimea grupului care va fi instruit
• locul de desfăşurare şi echipamentul
tehnic disponibil
• competenţele trainerului (de ex., de a
folosi PowerPoint)
• condiţia fizică a participanţilor
• dizabilităţile de vedere sau auz, ce
necesită materiale adaptate
Materiale de training
Suport audio-vizual
• Pentru a exprima un lucru cu un plus de efect
• Pentru a ajuta cursanţii să asimileze mai mult – până la
75% din cunoştinţe sau informaţii sunt dobândite pe
cale vizuală
• Pentru menţinerea interesului
• Pentru concentrarea atenţiei într-un singur loc
• Pentru fragmentarea unei prelegeri (de obicei, la
fiecare 20 de minute)
• Pentru a ajuta la pregătirea unui discurs
• Pentru a ţine vorbitorul (şi audienţa) pe direcţie
• Pentru a sumariza şi a fixa mai bine în memorie
• Pentru a ajuta la standardizarea prezentărilor ce
implică un număr mare de traineri, în diferite locaţii
• Pentru un plus de varietate
Materiale de training: Power Point şi proiector
• constituie elemente obişnuite în multe prezentări
• pentru vizualizarea structurii şi punctelor cheie ale prezentării
• stadiul de pregătire
o trainerii pot folosi slide-uri pentru a-şi structura prezentarea (titluri şi fraze cheie)
• prezentarea efectivă
o slide-uri ca bază a prezentării orale, a explicării teoriei şi oferirii de detalii
Slide-urile
• oferă şi informaţii noi (de ex., când sunt integrate prezentări video)
• asigură rolul activ al participanţilor prin
o intercalarea lor cu întrebări pentru participanţi
o demonstraţii succinte sau modele vizuale
• integrează link-uri către pagini de internet
• pot fi listate în format de hand-out
o oferă suport pentru participanţi în timpul prezentărilor (nu este nevoie să se concentreze să ia
notiţe)
• suport în prezentarea orală
o culori, fonturi, formate şi animaţii – crează varietate
o prea multe animaţii vor distrage, însă, participanţii
Materiale de training
Suport audio-vizual
• Folosiţi aceste instrumente economic –
evitaţi excesul.
• Asiguraţi-vă că prezentaţi un conţinut
relevant.
• Folosiţi slide-urile pentru sublinierea
ideilor cheie.
• Exersaţi dinainte – asiguraţi-vă că ştiţi
cum să utilizaţi resursele audio-vizuale
• Nu prea multe informaţii deodată: veţi
supraîncărca publicul
• Nu mai mult de şapte rânduri pe slide/
cinci cuvinte pe fiecare rând al unui slide
• Daţi publicului suficient timp să citească
informaţiile de pe fiecare slide
• Gândiţi-vă la distribuirea de hand-outs
Asiguraţi-vă că toate
slide-urile pot fi văzute şi
din spatele sălii
Folosiţi fonturi de min. 24
şi text în culoare închisă
• Puteţi şi să descoperiţi sau arătaţi textul
treptat
• Puteţi folosi un indicator pentru ideile
pe care vreţi să le subliniaţi
• Staţi lângă proiector
• Porniţi proiectorul doar când vreţi să-l
folosiţi şi stingeţi-l imediat după utilizare
• Nu vorbiţi NICIODATĂ cu spatele la
public
• Probaţi compatibilitatea versiunii dvs.
Power Point cu versiunea disponibilă la
locaţie
• Asiguraţi-vă că ştiţi cum să conectaţi
proiectorul la laptop/computer
Materiale de training
Flipchart-urile
Flipchart-urile sunt:
• uşor de folosit;
Verificaţi dinainte chestiunile practice:
Markerele funcţionează?
Sunt destul de groase?
Aveţi destulă hârtie?
Planşele pot fi văzute de toţi participanţii?
• utile în momentele de raportare ale grupurilor.
Încercaţi să:
• exersaţi scrisul citeţ şi cu majuscule de dimensiuni mari
• nu scrieţi şi vorbiţi în acelaşi timp
Mărimea literelor:
• 10 persoane, tabla la 2m distanţă: litere înalte de 2cm şi groase de 3mm
• 25 persoane, tabla la 10m distanţă: litere înalte de 4cm şi groase de 3mm
• 50 persoane, tabla la 20m distanţă: litere înalte de 8cm şi groase de 5mm
• până la 100 persoane, tabla la 30m distanţă: litere înalte de 12cm şi groase d
Materiale de training
Materiale de training
Handouts
Videouri şi DVDuri
• pentru a uşura viaţa cursanţilor
• pentru a vă asigura că participanţii au la
dispoziţie un text clar şi logic, care să îi
ghideze în prezentare
• pentru a adăuga informaţii detaliate sau
referinţe pe care nu le puteţi include în
prezentarea orală
• PowerPoint – posibilitatea de a lista
slide-urile în format hand-out
• puteţi decide câte slide-uri să copiaţi pe
o pagină, lăsând spaţiu pentru cursanţi să
facă notiţe
• explicaţi întotdeauna înainte de ce
folosiţi un instrument
• puneţi pe pauză un video pentru a
discuta o chestiune specifică din film care
trebuie tratată
• folosiţi resursele cu cumpătare
• are cineva probleme vizuale/auditive?
• luaţi în calcul ora din zi: prezentarea are
şanse să adoarmă publicul?
Feedback şi evaluare
Introducere
• Pentru evaluarea eficienţei cursului
• Pentru identificarea viitoarelor nevoi de
training
Colectarea informaţiilor de la toţi cei
implicaţi :
• Traineri
• Cursanţi
• Institut
De ce feedback?
Trainerii au nevoie:
• să ştie dacă obiectivele de învăţare dorite
au fost atinse
• să identifice viitoare nevoi de training ale
cursanţilor
• să ştie ce cred cursanţii de performanţa lor
în plen şi sesiuni de grup
Cursanţii au nevoie să ştie:
• dacă au atins obiectivele de învăţare
scontate
• ce pot face pentru a compensa deficienţele
• dacă rezultatele sarisfăcătoare sunt
necesare pentru executarea corespunzătoare
a sarcinilor de serviciu etc.
Feedback şi evaluare
Ciclul de învăţare
Asimilarea:
Ce ştiu?
(individual)
Planificarea:
Cum pot învăţa şi mai multe?
(developmental)
Reflectarea:
Ce trebuie să ştiu?
(contextual)
Feedback şi evaluare:
Cât de mult+de bine înţeleg?
(relaţional)
Feedback şi evaluare: oferirea de feedback cursanţilor
O sarcină importantă a trainerului
Cunoştinţe: cât de mult au înţeles şi au reuşit să aplice cursanţii
Competenţe: feedback despre impactul trainingului asupra
performanţei
• Cursanţii ar trebui să se autoevalueze întâi
• Feedback-ul trebuie să fie specific, nu general
• Feedback-ul este legat de performanţă, nu de persoană
• Feedback-ul nu trebuie să fie prea minuţios – maximum trei sau
patru puncte
• Trebuie să existe un echilibru între comentariile pozitive şi
critica de tip constructiv
• Oferirea de feedback trebuie să fie un proces continuu
Observaţiile trainerilor se fac în diferite stadii ale trainingului:
• La finalul unui joc de rol
• Ca parte a interacţiunii cu publicul, în sesiunile plenare
• Unde e posibil, încercaţi să corelaţi feedback-ul cu rezultatele
de învăţare specifice dorite
Feedback şi evaluare
Oferirea de feedback trainerilor şi institutelor de training
Precizaţi cursanţilor următoarele:
• feedback-ul se solicită pentru a îmbunătăţi
calitatea viitoarelor traininguri
• feedback-ul trebuie să fie anonim
• la finalul cursului e nevoie de suficient timp
alocat acestei etape
• întrebările trebuie să fie de aşa manieră încât
să genereze răspunsuri utile
• întrebările se vor referi atât la performanţa
trainerilor, cât şi la relevanţa sau successul
trainingului, aşa cum le-au perceput cursanţii
Feedback şi evaluare
Identificarea viitoarelor nevoi de training
1. Identificarea gradului în care au fost atinse
obiectivele actuale de training
2. Obţinerea de idei sau sugestii pentru
trainingurile viitoare
• Mesajul important e că trainingul e customizat
pentru fiecare public
• Forme: formulare de evaluare a cursului,
concluzii la final de curs, discuţii în grupuri mici
sau chiar informale, în timpul pauzelor
• Ce a mers bine (şi de ce)
• Ce îmbunătăţiri se pot face (şi cum)
Feedback şi evaluare
Diseminarea informaţiilor acumulate la
training
•
•
•
•
cumularea resurselor şi punerea lor la dispoziţie
după training
invitarea cursanţilor să prezinte şi colegilor lor
materialele primite
înregistrări audio cu traineri/experţi (sau chiar
video) şi publicarea lor pe website
crearea unui centru de resurse, solicitând
participanţilor să ofere materiale care pot fi foloste
în viitoare activităţi de training
Bibliografie
• Knowles, Malcolm S. (1980) The Modern Practice of Adult Education; From
Andragogy to Pedagogy. Englewood Cliffs, NJ: Cambridge Adult Education
Merriam, Sharan B. and Rosemary S. Caffarella. (1999) Learning in Adulthood: A
Comprehensive Guide. San Francisco: Jossey Bass.
• Coetzee, M. (2002) Short course in Skills Development Facilitation. Pretoria:
University of South Africa.
• Gough, Jacqui (1996), developing learning materials, Institute of Personnel and
Development
• Sloman, Martyn (1994) A Handbook for Training Strategy - England: Grower
publishing Limited
• Tiberius, R.G. (1990) Small Group Teaching: A Trouble‐Shooting Guide, Toronto,
OISE Press and the Ontario Institute for Studies in Education.
• Gibbs, Graham (1992), Teaching More Students: Discussion with More
Students, Oxford Brookes University, Oxford Centre for Staff.