Transcript Sapunul - WordPress.com

SAPUNUL
Elev:Albu Minodora
Irimia Alexandru
CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Ce este sapunul?
Tipuri de sapunuri
Utilaje pentru obtinerea sapunurilor
Stiati ca…?
Sapun natural
Care sunt avantajele?
Cum se face sapunul natural film
CE ESTE SAPUNUL?
Săpunurile sunt săruri cu
diferite metale (sodiu, potasiu și altele)
ale acizilor grași cu cel puțin
opt atomi de carbon în moleculă. Puterea de
spălare se datorează faptului că moleculele
de săpun aderă cu ușurință atât la
moleculele nepolare (de exemplu ulei și
grăsimi) cât și la moleculele polare (de
exemplu apă).
Săpunul este o substanţă tensioactivă clasică care face parte din clasa
surfactantilor anionici.
Surfactants ==> Surface active agents
Surfactanţii sunt compuşi organici cu structură nesimetrică constituiţi
din:
- una sau mai multe grupări polare – ionizabile sau neionizabile cu
caracter hidrofil.
- una sau mai multe grupări nepolare sau slab polare care conferă
caracter hidrofob
H idrofoba
H idrofila
Formula generala – sapunurile sunt saruri ale acizilor grasi
R – COOˉM+
unde: R – radical alchil cu 12-16 atomi de carbon
M – metal, NH4+ sau alchilamină
 Cum actioneaza sapunurile
•
grupa carboxilica, incarcata negativ, este hidrofila si
interactioneaza cu apa
•
lantul hidrocarbonat lung este hidrofob si prefera
aerul sau faza uleioasa
Proprietati
Săpunurile prezintă o bună solubilitate în apă, putere de
spumare ridicată, o detergenţă bună şi o iritabilitate scăzută a pielii.
Obtinere
OH
OCOR'
Na
OH
O C O R ''
A
bu
S a p u n u ri
OH
R 'C O O H
+ R ''C O O H
+ R '''C O O H
r
O C O R '''
G ra sim e
sa u u lei
O H + R 'C O O N a + R ''C O O N a + R '''C O O N a
OH
OH +
N aO H
R 'C O O N a
N aO H
R ''C O O N a
N aO H
R '''C O O N a
OH
S a p u n u ri
Aplicatii
Se folosesc ca agenţi de spalare sub formă de săpunuri de
toaletă, în formularea detergenţilor, a gelurilor de duş şi a spumelor de
ras. Săpunurile se mai pot utiliza la producerea materialelor plastice ca
stabilizatori şi emulgatori, sicativi pentru lacuri şi vopsele.
SĂPUNURI SOLIDE – PALMITAT DE SODIU,
STEARAT DE SODIU
SĂPUNURI LICHIDE – PALMITAT DE POTASIU, STEARAT DE
POTASIU
TIPURI DE SAPUNURI
Sapunuri tari
 Sapunuri moi si sapunuri lichide
 Sapunuri de toaleta si de ras
 Sapunuri de praf
 Sapunuri industriale
 Sapunuri medicinale

1.
Sapunurile tari
Sapunurile tari se obtin prin saponificarea grasimilor cu hidroxizi alcalini
Sapunurile de miez. In aceasta categorie intra sapunurile obtinute din
solutie apoasa prin pricipitare cu electroliti. Aceasta operatie se mai numeste si
salifiere si consta in adaugare de clorura de sodiu cristalizata sau de solutie
apoasa saturata.
Sapunurile de miez contin cel putin 60%acizi grasi Sapunurile de miez se
fabrica prin mai multe procedee, in functie de materiile prime intrebuintate
pentru saponificare.Ca indicatie generala pentru obtinerea unui sapun de miez
se descrie una din cele mai vechi si mai cunoscute metode de lucru:Se topeste
grasimea sau amestec de grasimi intr-un cazan de otel impreuna cu circa ¼
apa fata de greutatea grasimiiContinuand incalzirea se adauga cate putin dintro solutie diluata de hidroxid de sodiu de circa 35* Be pana la formarea unei
mase omogene. Apoi se adauga treptat o sulutie de hidroxid de sodiu mai
concentrata de circa 45*Be si se fierbe pana la formarea unei mase
transparente care se scurge uniform de pe lopata cu care se amesteca.
Sfarsitul procesului de fierbere se recunoaste prin controlarea reactiei
sapunului fata de fenolftaleina.
2. Sapunuri moi si sapunuri lichide
Sapunurile moi numite si
sapunuri pasta sunt in general sapunuri
de potasiu obtinute din grasimi cu un
continut mare de acizi nesaturati. Ele se
fabrica in general din acizi grasi si din
carbonat de potasiu avand un continut
in acizi grasi de circa 40%.
Pentru fabricarea sapunurilor
moi se prepara mai intai un sapun cu
un continut de acizi grasi de 45-46%
numit “sapun de baza” acest sapun
este redus apoi pana la un continut de
acizi grasi e 38-40%.
Sapunurile lichide se prepara
din sapunuri moi prin diluare cu apa
(de preferinta bine distilata)
3. Sapunuri de toaleta si de ras
Prin sapunuri de toaleta se intelege sapunuri folosite la
spalarea si la ingrijirea pielii. Ele pot fi solide,lichide si in
stare de pasta. Pentru fabricarea lor se folosesc numai
grasimi de calitate superioara. Aceste sapunuri sunt in
general colorate si parfumate, ele se fabrica din sapunuri de
“baza”. Se admit maxim 0,1%alcalii libere si 0,3%sare.
Prelucrarea sapunului de baza. Prima operatie este
uscarea.pentru aceasta, sapunul trebuie pentru aceasta
sapunul trebuie taiat in taietei cu ajutorul unor masini
speciale numite “raboteze”. Taieteii se pun in uscatoare si se
tine pana cand sapunul ajuge la un continut de acizi grasii
de circa 80% dupa uscare taieteii se amesteca in malaxoare
cu parfum si cu colorant (fig.3)
Sapunurile de ras se prepara de obicei, din
sterina din ulei de cocos si din glicerina.
Saponificarea se face cu un amestec de solutii
de xidroxid de sodiu si de potasiu. La fabricarea
acestor sapunuri se da toata atentia
alcalinitatii libere, care nu trebuie sa
depaseasca 0.06%
4. Sapunurile praf
Sapunurile praf sunt utilizate mai ales la
spalarea rufariei fine. Ele se prepara din sapunuri
de miez care se transforma in taietei se usuca si
se macina intro moara speciala.
De multe ori sapunurile praf se amesteca cu
alte ingrediente, in scopul ameliorari calitatii lor.
Astfel de exempl, ele contin substante chimice de
albire produse sintetice cu putere mare de
spumare
5. Sapunurile industriale
Afara de sapunurile moi despre care s-a tratat mai
inaite, se mai folosesc in diferite industrii, in special in
cea textila, diferite tipuri de sapunuri. Dintre acestea fac
parte numai “sapunurile cu dizolvanti”, care au o
actiune de curatire mai buna datorita capacitatii lor de a
dizolva grasimile si uleiurile minerale aflate pe fibrele
textile.
Dizolvantii folositi in mod curent sunt: tetraclorura de
carbon,tricloroetilena, benzina, acetona. Dizolvantii se
introduc de obicei, in timpul prepararii sapunurilor, in
proportie de 10-50%.
6. Sapunurile medicinale
Sapunurile medicinale se fabrica in forma de
bucati,de pasta, de praf si in stare lichida. Ele au
incorporate anumite substante chimice cu
actiune dezinfectanta care nu sufera modificari
calitative in amestec cu sapunul. Substantele
chimice folosite in mod curent sunt:
formaldehida,acidul salicilic, camforul
fenolii,sulful. Mai rar se folosesc si alte
substante chimice.
UTILAJE PENTRU OBTINEREA SAPUNURILOR
STIATI CA…?
Numele de sapun vine dupa o veche legenda
romana , aceasta legenda se refera la Muntele Sapo
unde erau sacrificate animalele. Ploaia a amestecat
grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibru.
Femeile au observat ca acest amestec le usureaza
munca, si au inceput sa folosesca substanta pentru
curatarea hainelor.
Pana in 1940 sapunul era cel mai folosit detergent .
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, lipsa
grasimilor ingredientul principal din sapun, a dus la
cercetarea detergentilor sintetici. Apoi dupa razboi
aparitia masinilor automate de spalat a accentuat
nevoia unor noi alternative la sapun.
SAPUN NATURAL

Orice sapun are la baza soda caustica (hidroxid de
sodiu) si grasimi, animale sau vegetale. O reteta clasica
de sapun natural facut in casa contine urmatoarele:
- 850 ml ulei de masline
- 300 ml ulei de palmier
- 300 ml ulei de cocos
- 480 ml apa
- 200 g soda caustica
- 40 ml uleiuri esentiale sau mai mult, in functie de
preferinte
Atentie! Asa cum probabil ca stii, soda este o substanta foarte toxica, pe care trebuie sa o
manevrezi cu foarte mare atentie. Pentru a realiza sapun in casa, ai neaparat nevoie de o
pereche de manusi de protectie din cauciuc si de o pereche de ochelari de protectie.
Alte ustensile care iti vor fi necesare sunt: un cantar de bucatarie, un blender de mana,
un vas din inox in care sa faci sapunul, o spatula din plastic sau inox cu care sa-l amesteci
si o forma in care sa il torni, la final.
Pasul 1
Primul pas este realizarea solutiei de soda caustica si apa. Respecta exact cantitatile de
apa si soda prevazute de reteta pe care o folosesti. Torna soda in apa, putin cate putin,
apoi amesteca cu o lingura cu coada inalta, din inox sau plastic.
In timp ce soda se topeste, se vor degaja vapori toxici, deci nu este indicat sa stai
aplecata asupra vasului in timp ce amesteci. Nu turna niciodata apa peste soda pentru ca
va avea loc o reactie chimica foarte puternica!
In timpul procesului de dizolvare, solutia va avea o temperatura ridicata, asa ca va trebui
sa o lasi deoparte pentru cateva minute, pana se mai raceste putin.
Pune deoparte toate ustensilele si vasele care au intrat in contact cu soda, pe care apoi
sa le speli. Eviti astfel orice pericol.
Pasul 2
Daca la realizarea sapunului folosesti grasimi solide, precum untul de
shea sau glicerina vegetala solida, pune grasimea in vasul de inox in care
vei prepara sapunul, pe care il asezi apoi pe aragaz, la foc potrivit.
Amesteca pana ce grasimea se topeste, apoi opreste focul.
Adauga peste grasimea topita celelalte uleiuri (la temperatuta
camerei). Atunci cand adaugi solutia de soda caustica si apa,
temperatura grasimilor din vas ar trebui sa fie in jur de 100 de grade C.
Pasul 3
Asigura-te ca ai la indemana toate ingredientele pe care vrei sa le mai
adaugi, precum uleiuiri esentiale, coloranti naturali, parfum etc., dar si
toate obiectele necesare: linguri, spatule, cani pentru masurat etc.
In aceasta etapa, blenderul va fi "vedeta". Adauga putin cate putin peste
uleiurile din vas solutia de apa si soda. Foloseste blenderul pe post de
lingura si amesteca incet, fara sa il pornesti.
Pasul 4
Odata ce solutia de soda a fost adaugata peste uleiuri, reactiile chimice au
inceput si de acum va trebui sa amesteci constant. Aceasta este una dintre cele
mai importante etape ale fabricarii sapunului si poate fi comparata cu realizarea
maionezei.
In timp ce amesteci cu blenderul pe post de lingura, porneste-l in etape scurte
de cateva secunde. Pentru inceput, aprinde-l pentru 3-5 secunde, apoi
amesteca cu blenderul oprit. Continua sa amesteci si vei observa ca lichidul
capata o consistenta cremoasa.
Daca ar trebui sa amesteci fara blender, asa cum se intampla in trecut, tot
procesul ar dura aproximativ o ora. In prezent, datorita tehnologiei, sapunul tau
va avea o consistenta cremoasa in numai 1 minut.
Pasul 5
Dupa ce amestecul devine usor cremos, poti adauga uleiurile esentiale,
colorantii, petalele de flori sau chiar bucati de fructe uscate. Mai amesteca putin
pentru ca aromele sa se raspandeasca uniform.
Acum tot ce mai ramane sa faci este sa torni sapunul in forme si sa il lasi la
racit, pana a doua zi. Cand sapunul este suficient de tare, il poti scoate din
forma si il poti taia.
Sapunul tau nu poate fi folosit chiar de a doua zi. Are nevoie de cel putin 4
saptamani pentru ca toate reactiile chimice sa se incheie.
CARE SUNT AVANTAJELE?
Săpunul natural :










conţine ingrediente naturale
conţine o cantitate mare de vitamina E naturală (din uleiurile vegetale din compoziţie) cu efect
antioxidant şi nici un conservant artificial
are culoare dată de ingrediente naturale, în loc de coloranţi sintetici
curăţă pielea şi o hrăneşte în acelaşi timp, fără s-o deshidrateze sau agreseze şi fără nici un fel
de efecte secundare
se adresează unor nevoi specifice şi poate trata inclusiv afecţiuni ale pielii
are miros natural, dat de uleiuri esenţiale naturale (sau de uleiurile vegetale din compoziţie în
cazul în care nu se folosesc uleiuri esenţiale), neavând în compoziţie parfumuri sintetice
are atât un miros plăcut, cât şi efecte benefice asupra pielii, dar şi efecte asupra psihicului prin
uleiurile esenţiale din compoziţie (facem în acest fel aromaterapie în timp ce ne spălăm)
are un conţinut ridicat de glicerină vegetală naturală, rezultată în urma procesului de
saponificare
este prietenos cu mediul încojurător
nu este testat pe animale, ci direct pe pielea săpunarului, a familiei şi prietenilor lui (care de
fiecare dată abia aşteaptă să mai testeze un nou săpun